Conferin\u0163a Na\u0163ional\u0103 \u201eVia\u0163a \u015fi opera lui Alexandru Mu\u015fina\u201c, Edi\u0163ia I, Bra\u015fov, 17-18 iulie 2014<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Pe 17 \u015fi 18 iulie 2014 a avut loc la Universitatea \u201eTransilvania\u201c din Bra\u015fov Conferin\u0163a Na\u0163ional\u0103 Via\u0163a \u015fi opera lui Alexandru Mu\u015fina, prima edi\u0163ie a unui eveniment care, ca \u015fi colocviul dedicat lui Gheorghe Cr\u0103ciun, va deveni, a\u015fa cum este firesc, (\u00eenc\u0103) o tradi\u0163ie de onoare \u015fi de suflet a filologiei bra\u015fovene. Av\u00e2ndu-i printre ini\u0163iatori pe regretatul Andrei Bodiu, organizat\u0103 de Facultatea de Litere cu sprijinul Prim\u0103riei Municipiului Bra\u015fov, \u00een cadrul edi\u0163iei a IV-a a proiectului Excelen\u0163\u0103 Cultural\u0103 Academic\u0103 Bra\u015fovean\u0103 \u2013 manifestarea s-a dorit a fi (\u015fi a fost), \u00eenainte de toate, i.e. dincolo de (supra)\u00eenc\u0103rc\u0103tura emo\u0163ional\u0103 a c\u0103rei ap\u0103sare s-a f\u0103cut, inevitabil, sim\u0163it\u0103, o \u00eent\u00e2lnire academic\u0103 de nivel \u00eenalt a celor care l-au cunoscut \u00eendeaproape pe Alexandru Mu\u015fina sau care i-au fost discipoli. Un num\u0103r de aproximativ dou\u0103zeci de contribu\u0163ii din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate au celebrat memoria \u015fi activitatea scriitorului, teoreticianului \u015fi profesorului \u00een care invita\u0163ii au avut ocazia (\u015fi \u015fansa) s\u0103 comemoreze, \u00een primul r\u00e2nd, un maestru sau un prieten. Au f\u0103cut-o, \u00eens\u0103, a\u015fa cum o cere \u201espiritul\u201c \u201e\u015ecolii de la Bra\u015fov\u201c (adic\u0103 tocmai acel spirit at\u00e2t de \u00eendatorat g\u00e2ndirii fondatorilor s\u0103i): f\u0103r\u0103 niciun fel de concesii \u00een planul rigorii \u015ftiin\u0163ifice, cu con\u015ftiin\u0163a clar\u0103 a faptului c\u0103 omagiul cel mai potrivit \u2013 \u015fi mai rezistent \u00een timp \u2013 nu poate fi dec\u00e2t apropierea substan\u0163ial\u0103, semnificativ\u0103, de ceea ce omul Alexandru Mu\u015fina a l\u0103sat \u00een urm\u0103 la desp\u0103r\u0163ire.
\n\u00cent\u00e2ietatea acordat\u0103 \u201ela cuv\u00e2nt\u201c, \u00een cadrul acestei prime edi\u0163ii, apropia\u0163ilor s\u0103i (\u00een exclusivitate nume cu greutate ale filologiei rom\u00e2ne\u015fti) \u015fi discipolilor direc\u0163i din diferite genera\u0163ii (merg\u00e2nd de la genera\u0163ia primilor \u015fi deja de mult ilu\u015ftrilor \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103cei\u201c de la \u201eCenaclul 19\u201c, la cea a \u2013 \u00eenc\u0103 \u2013 tinerilor conferen\u0163iari universitari de la Bra\u015fov \u015fi p\u00e2n\u0103 la cea a doctoranzilor) nu numai c\u0103 nu a impietat asupra \u0163inutei \u015ftiin\u0163ifice a evenimentului, ci, dimpotriv\u0103, a venit s\u0103 confirme, mai degrab\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, calitatea \u015fi autoritatea unui mod \u2013 dob\u00e2ndit (\u015fi) prin influen\u0163a direct\u0103 a celui omagiat \u2013 de a g\u00e2ndi literatura \u015fi studiul literaturii. Comunic\u0103rile, grupate \u00een \u015fapte sec\u0163iuni de lucru, s-au coagulat tematic, \u00een linii mari (\u015fi \u00een propor\u0163ii gr\u0103itor de echilibrate), \u00een jurul principalelor dimensiuni (sau personae) ale profilului s\u0103u cultural: scriitorul (poet \u015fi romancier), personalitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 (eseist, teoretician al literaturii, analist cultural) \u015fi mentorul (profesorul, creatorul de \u015fcoal\u0103).
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte mo\u015ftenirea poetic\u0103, Virgil Podoab\u0103 a vorbit despre \u201ehimera Operei\u201c, structur\u00e2nd o \u201ere\u0163ea obsedant\u0103\u201c de topoi poetic-existen\u0163iali a c\u0103rei lectur\u0103 este menit\u0103 s\u0103 conduc\u0103 spre nucleul \u201eautentic\u201c al Textului, spre \u201eexperien\u0163ele ontorevelatoare\u201c ale poetului; Dumitru Chioaru s-a referit punctual la volumul Regele dimine\u0163ii, \u00een care a descoperit ceea ce el nume\u015fte \u201eo deviere neoexpresionist\u0103\u201c a \u201epostmodernismului\u201c caracteristic scrisului lui Alexandru Mu\u015fina din anii \u201980, iar comunicarea lui Daniel Pi\u015fcu a urm\u0103rit (cu un condei critic impregnat de o afec\u0163iune discret\u0103) ideea de \u201eironie tandr\u0103\u201c, tipic optzecist\u0103, schi\u0163\u00e2nd un \u201edomiciliu al dragostei\u201c tipic mu\u015finian \u00een Tea \u015fi Aleea Mimozei nr.3. Lucrarea lui C\u0103t\u0103lin Badea despre Fantasticul \u00een opera lui Alexandru Mu\u015fina, cu ilustr\u0103ri centrate \u00een paralel pe volumul postum de versuri Dact\u0103r Nicu and his Skyzoid Band \u015fi pe Nepotul lui Dracula a deschis linia dezbaterilor critice (de)spre roman \u2013 o zon\u0103 de discu\u0163ie marcat\u0103 de contribu\u0163iile lui Vasile Spiridon (al c\u0103rui demers a pornit de la analiza detaliat\u0103 a secven\u0163ei de la Roata norocului) \u015fi Christian Moraru, de la University of North Carolina, care, de\u015fi nu a putut fi prezent \u00een persoan\u0103, a trimis spre lectur\u0103 public\u0103 o lucrare extrem de provocatoare referitoare la implica\u0163iile \u201ejocului serios\u201c, cultural, cu stereotipul vampiric pe care \u00eel practic\u0103 discursul romanesc mu\u015finian.
\nO perspectiv\u0103 \u201ede grani\u0163\u0103\u201c \u2013 de data aceasta plasat\u0103 \u00eentre g\u00e2ndirea teoretic\u0103 \u015fi scrisul lui Alexandru Mu\u015fina \u2013 a fost \u015fi cea propus\u0103 de Caius Dobrescu, care a tratat \u00een paralel o concep\u0163ie aparte, subtil non- sau anti-foucauldian\u0103 a politicului \u015fi reprezentarea ei particular\u0103 \u00een poezie.
\nO a doua \u201efrac\u0163iune\u201c tematic\u0103 \u00eensemnat\u0103 a fost, desigur, cea a demersurilor critice dedicate laturii teoretice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice a activit\u0103\u0163ii lui Alexandru Mu\u015fina. Grupate mai degrab\u0103 \u00een cea de a doua zi a conferin\u0163ei, lucr\u0103rile Georgetei Moarc\u0103s (despre rela\u0163ia dintre real, experien\u0163\u0103 \u015fi emo\u0163ie \u00een teoria poeziei) \u015fi Ruxandra Iv\u0103ncescu (o promi\u0163\u0103toare analiz\u0103 av\u00e2nd \u00een centru opozi\u0163ia obsesiv\u0103 autenticitate-artificialitate definit\u0103 ca \u201espaim\u0103 de reificare\u201c), ale lui Adrian L\u0103c\u0103tu\u015f (despre iluziile \u015fi deziluziile proiectului etic mu\u015finian de dinainte \u015fi de dup\u0103 momentul 1990), Romulus Bucur (care, pornind de la discu\u0163ia despre limba latin\u0103 ca limb\u0103 a \u201eEuropei viitoare\u201c a circumscris pe scurt teoriile mu\u015finiene ale limbajului \u015fi rela\u0163ia lor cu politica spa\u0163iului euroatlantic) \u015fi Alexandru Funieru (concentrat\u0103 asupra principiului esen\u0163ial al primatului \u201eargumentului etic\u201c \u00een g\u00e2ndirea teoretic\u0103 a lui Alexandru Mu\u015fina) au deschis puncte \u015fi zone noi de investiga\u0163ie.
\nUltimul \u201egrup tematic\u201c a fost cel alc\u0103tuit de contribu\u0163iile av\u00e2nd ca punct de pornire rememorarea, evocarea unor fapte biografice \u201erevelatorii\u201c (cum le-ar numi Virgil Podoab\u0103); se disting, \u00eens\u0103, \u015fi \u00een interiorul acestei \u201ecategorii\u201c dou\u0103 direc\u0163ii exploratorii principale. Una dintre ele se axeaz\u0103 \u00een jurul rela\u0163iilor epistolare ale lui Alexandru Mu\u015fina, precum contribu\u0163ia tulbur\u0103toare a profesorului Livius Cioc\u00e2rlie despre corela\u0163iile posibile \u00eentre avatarurile singur\u0103t\u0103\u0163ii (ale \u201ecrizei rela\u0163iilor de contact\u201c), nevoia de comunicare \u015fi \u201evoca\u0163ia de a stimula\u201c din fundalul spectacolului intelectual al scrierilor lui Alexandru Mu\u015fina, sau cea a lui George Ardeleanu, care, \u201epornind de la ni\u015fte dedica\u0163ii\u201c, a (re)pus \u00een discu\u0163ie problema corectei \u201ecanoniz\u0103ri didactice a genera\u0163iei \u201880\u201c. Cealalt\u0103 sub-direc\u0163ie, av\u00e2ndu-l de data aceasta \u00een centru pe mentorul \u015fi creatorul de \u015fcoal\u0103 Alexandru Mu\u015fina, cu politicile didactice \u015fi institu\u0163ionale pe care le-a practicat \u2013 \u015fi alc\u0103tuind astfel, \u00een sine, o arie de cercetare specific\u0103 colocviului de la Bra\u015fov \u2013 a fost reprezentat\u0103 de introducerile biografic-memorialistice realizate de Marius Oprea \u015fi Ruxandra Pop (ale c\u0103ror interven\u0163ii s-au focalizat \u2013 din perspective diferite \u2013 asupra profilului de mentor al lui Alexandru Mu\u015fina) \u015fi de lucr\u0103rile Rodic\u0103i Ilie \u015fi Senidei Poenariu Miricescu (care \u015fi-au propus s\u0103 recompun\u0103, prin deduc\u0163ie, structura \u015fi logica intern\u0103 a cursurilor de folclor \u015fi respectiv de scriere creatoare).
\nSigur c\u0103, dincolo de sumara prezentare de fa\u0163\u0103, m\u0103sura \u00eentregii desf\u0103\u015fur\u0103ri intelectuale de for\u0163e \u015fi a subtilit\u0103\u0163ii abord\u0103rilor se pierde undeva printre \u201eclasific\u0103rile\u201c tematice (propuse aici numai \u00een spiritul unei ordini \u2013 propriu-zise \u2013 a discursului), iar substan\u0163a secven\u0163elor de discu\u0163ii (de cele mai multe ori extrem de \u00eentinse, de provocatoare \u015fi de \u201evii\u201c) nu poate fi, nici ea, recuperat\u0103. Ar fi de \u201esalvgardat\u201c, poate, mai mult dec\u00e2t sugestia lui Virgil Podoab\u0103 de a realiza o arhiv\u0103 concret\u0103 a \u201e\u015ecolii de la Bra\u015fov\u201c, care s\u0103 reuneasc\u0103, pentru \u00eenceput, operele complete ale lui Alexandru Mu\u015fina \u015fi Gheorghe Cr\u0103ciun; dar dezbaterile se vor reg\u0103si, din fericire, \u00een mare parte, \u00eentr-un volum dedicat lui Alexandru Mu\u015fina ce va include (\u015fi) comunic\u0103rile colocviului \u00een forma lor scris\u0103.
\nSe impun, mai degrab\u0103, \u00eenainte de final, c\u00e2teva cuvinte despre atmosfera general\u0103 a conferin\u0163ei \u015fi despre (micro-)evenimentele conexe. A\u015fa cum era de a\u015fteptat, deschiderea condus\u0103 de Adrian L\u0103c\u0103tu\u015f, decanul Literelor bra\u015fovene, a marcat \u015fi punctul cel mai sensibil al (re)\u00eent\u00e2lnirii cu Alexandru Mu\u015fina, \u00eencep\u00e2nd cu momentul festiv dedicat decern\u0103rii premiilor Concursului de Debut \u00een Poezie care \u00eei poart\u0103 numele. Realizat cu sprijinul familiei scriitorului, cu contribu\u0163ia generoas\u0103 a doi sponsori care au preferat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 anonimi \u015fi cu colaborarea Editurii \u201eTracus Arte\u201c din Bucure\u015fti, concursul este un proiect care vine s\u0103 continue activitatea profesorului de scriere creatoare \u015fi a intrepidului promoter cultural care a fost Alexandru Mu\u015fina. Tinerii poe\u0163i Sabina Com\u015fa (c\u00e2\u015ftig\u0103toare a Marelui Premiu cu volumul\/manuscrisul Bypass) \u015fi Ioan \u015eerbu (c\u0103ruia juriul i-a acordat premiul special \u201eBudila-Express\u201c cu D\u0103pemute) au primit cu emo\u0163ie (autentic\u0103) posibilitatea de a-\u015fi publica primele plachete. A urmat un intermezzo video impresionant \u2013 realizat de Tania Mu\u015fina (fiica poetului) \u015fi Bogdan Condurache \u2013, care a precedat la r\u00e2ndul s\u0103u un scurt, dar vibrant cuv\u00e2nt de deschidere transmis de profesorul Mircea Martin. Un moment aparte a fost \u015fi lansarea, \u00een \u00eencheierea primei zile de conferin\u0163\u0103, a numerelor tematice dedicate lui Alexandru Mu\u015fina din revistele Euphorion \u015fi Vatra, prezentate de Dumitru Chioaru \u015fi Virgil Podoab\u0103.
\nImpresionant \u2013 chiar \u00een pofida atmosferei estivale \u015fi\/ sau activit\u0103\u0163ilor didactice obligatorii ale sf\u00e2r\u015fitului de an universitar (care au f\u0103cut o concuren\u0163\u0103 mai degrab\u0103 neloial\u0103 lucr\u0103rilor colocviului) \u2013 a fost \u015fi num\u0103rul celor prezen\u0163i \u00een asisten\u0163\u0103, al colegilor de catedr\u0103 ai lui Alexandru Mu\u015fina, al fo\u015ftilor \u00eenv\u0103\u0163\u0103cei, dar \u015fi al studen\u0163ilor care nu au avut \u015fansa s\u0103 \u00eel cunoasc\u0103 dec\u00e2t prin intermediul legatului s\u0103u scriptural. Ceea ce, din nou, spune \u00een chip evident ceva despre Mu\u015fina-omul de cultur\u0103, dar \u015fi despre \u201eSandu\u201c (cum \u00eei spuneau prietenii apropia\u0163i) \u2013 omul pur \u015fi simplu.
\n\u00cen chip de \u00eencheiere, voi relua o \u201ezicere\u201c a lui Mircea Zaciu pe care o amintea Virgil Podoab\u0103 \u00een cadrul uneia dintre dezbateri (\u201ezicere\u201c care se datoreaz\u0103, de altfel, tocmai prestigiului institu\u0163ional pe care l-au conferit \u201ecet\u0103\u0163ii\u201c Literelor bra\u015fovene un Alexandru Mu\u015fina sau Gheorghe Cr\u0103ciun): anume, c\u0103 \u201eFilologia e la Bra\u015fov\u201c. \u015ei \u00een mod sigur, Filologia a \u015fi fost la Bra\u015fov zilele acestea. Cu Alexandru Mu\u015fina, (chiar \u015fi) in absen\u0163ia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Conferin\u0163a Na\u0163ional\u0103 \u201eVia\u0163a \u015fi opera lui Alexandru Mu\u015fina\u201c, Edi\u0163ia I, Bra\u015fov, 17-18 iulie 2014 Pe 17 \u015fi 18 iulie 2014 a avut loc la Universitatea \u201eTransilvania\u201c din Bra\u015fov Conferin\u0163a Na\u0163ional\u0103 Via\u0163a \u015fi opera lui Alexandru Mu\u015fina, prima edi\u0163ie a unui eveniment care, ca \u015fi colocviul dedicat lui Gheorghe Cr\u0103ciun, va deveni, a\u015fa cum… Cite\u0219te mai mult »\u00cent\u00e2lnire memorabil\u0103 la Bra\u015fov: cu Alexandru Mu\u015fina, in absentia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12014],"class_list":["post-20319","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-conferinta-nationala-viata-si-opera-lui-alexandru-musina"],"views":1099,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20319","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20319"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20319\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20319"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20319"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20319"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}