\nO mi\u015fcare de avangard\u0103 radical\u0103, de tipul movida madrile\u00f1a, care a urmat c\u0103derii lui Franco, poate s\u0103 serveasc\u0103 ca exemplu pentru imaginarea unui nou c\u00e2mp de idei la evolu\u0163iile actuale ale neoliberalismului. \u00cen special filmul lui Pedro Almod\u00f3var Pepi, Luci, Bom y otras chicas del monton (1980) este o surs\u0103 important\u0103 pentru a reg\u00e2ndi un anumit radicalism progresist. \u00cen filmul lui Almod\u00f3var umorul este, ca \u00een Ocho apellidos vascos, utilizat pentru a demonta anumite stereotipuri. Dac\u0103 \u00een filmul lui Mart\u00ednez-L\u00e1zaro avem comedia erorilor a doi eroi care refuz\u0103 dragostea, \u00een filmul lui Almod\u00f3var ni se propun c\u00e2teva personaje exagerate, aproape caricaturale. Pepi (Carmen Maura) este o t\u00e2n\u0103r\u0103 independent\u0103 care, dup\u0103 ce este violat\u0103 de vecinul poli\u0163ist, devine \u015fefa emancipat\u0103 a unei agen\u0163ii de publicitate. Bom (aka Alaska) este prietena ei care, ca stereotip de lesbian\u0103, este amatoare de S&M \u015fi de box. Luci este so\u0163ia casnic\u0103 a poli\u0163istului violator (\u015fi franchist) care devine mai liber\u0103 odat\u0103 ce se \u00eemprietene\u015fte cu Pepi \u015fi Bom. Poli\u0163istul este reprezentantul tipic al ordinii masculine \u015fi heterosexiste care nu suport\u0103 emanciparea sexual\u0103 \u015fi independen\u0163a femeilor.
\nDinamica personajelor lui Almod\u00f3var, de\u015fi este amuzant\u0103, nu este folosit\u0103 doar pentru a produce umor. Ea are menirea de a propune un anumit tip de agend\u0103 politic\u0103 orientat\u0103 c\u0103tre imaginarea altor valori dec\u00e2t cele tradi\u0163ionale. Dac\u0103 anarhi\u015ftii basci din filmul lui Mart\u00ednez-L\u00e1zaro sunt idio\u0163i, tinerele radicale din filmul lui Almod\u00f3var sunt femei puternice care se sus\u0163in reciproc pentru a-\u015fi tr\u0103i via\u0163a liber. Pepi, care este violat\u0103 de poli\u0163ist, \u00ee\u015fi imagineaz\u0103 cum se poate r\u0103zbuna pe violator f\u0103r\u0103 s\u0103 apeleze la instrumente legale. Feminismul ei o face s\u0103-\u015fi coalizeze prietenii \u00eempotriva celui care a umilit-o. R\u0103zbunarea ei const\u0103 \u00een a se lupta pentru a-l deposeda pe poli\u0163ist de o putere consolidat\u0103 de rela\u0163ia lui cu nevasta ascult\u0103toare. Pepi atac\u0103 direct o anumit\u0103 hegemonie conservatoare, de tipul cuplu tradi\u0163ional, unde el ordon\u0103 \u015fi ea este supus\u0103. Convertirea lui Luci la feminism \u015fi la un stil de via\u0163\u0103 alternativ este direct\u0103 \u015fi brutal\u0103, urm\u00e2nd altor manevre insidioase declan\u015fate de Pepi. Pepi o aduce pe Luci \u00een cas\u0103 sub pretextul unor cursuri de cro\u015fetat, iar emanciparea lui Luci se declan\u015feaz\u0103 odat\u0103 ce Bom urineaz\u0103 sado-masochist pe fa\u0163a ei. Ini\u0163ierea devine complet\u0103 odat\u0103 ce Luci particip\u0103 la concursul de erec\u0163ii generale (erecciones generales), unde este r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu o fela\u0163ie.
\nAlmod\u00f3var \u00een\u0163elege foarte bine c\u0103 Pepi, Luci, Bom y otras chicas del monton face parte dintr-o anumit\u0103 lupt\u0103 cultural\u0103 pentru hegemonie, care trebuie orientat\u0103 spre crearea unor noi valori legate de sexualitate, gen, clas\u0103 ori etnicitate. Pepi \u015fi Bom, cele dou\u0103 femei independente, au deja un stil de via\u0163\u0103 opus patriarhatului spaniol. Referin\u0163ele la feminism, lesbianism, persoanele transgender \u015fi sadomasochism (S&M) nu sunt \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, pentru c\u0103 ele marcheaz\u0103 un nou stil de via\u0163\u0103, antinormativ. Anti-patriarhalismul lui Almod\u00f3var este poate similar cu cel al lui Michel Foucault, care a fost interesat de S&M tocmai pentru capacitatea de a inventa noi posibilit\u0103\u0163i de a sim\u0163i pl\u0103cere (interviul la care fac trimitere, Sex, Power and The Politics of Identity, i-a fost luat lui Foucault la Toronto \u00een 1982, la doi ani de la lansarea filmului lui Almod\u00f3var). Ceea ce fac cei implica\u0163i \u00een S&M este s\u0103 expun\u0103 anumite rela\u0163ii de putere, de obicei ocultate \u00een via\u0163a cotidan\u0103. Prin expunerea \u015fi jocul cu rela\u0163iile de putere tradi\u0163ionale se creeaz\u0103 noi experien\u0163e \u015fi pl\u0103ceri, care conduc c\u0103tre posibilit\u0103\u0163i de via\u0163\u0103 noi (dup\u0103 cum spune Foucault, sexul nu e o fatalitate: e o posibilitate de via\u0163\u0103 creatoare). Prin faptul c\u0103 po\u0163i s\u0103 fii pe r\u00e2nd sclav \u015fi st\u0103p\u00e2n, S&M-ul este creativ tocmai pentru c\u0103 propune o fluidizare a rela\u0163iilor de putere, care sunt de obicei schematice \u015fi rigide. Fluidizarea duce la o o nou\u0103 posibilitate de a experimenta erotismul puterii.
\nCa \u015fi filmul lui Mart\u00ednez-L\u00e1zaro, Pepi, Luci, Bom y otras chicas del monton se joac\u0103 cu stereotipurile culturale, dar inten\u0163ia este aici una punk-distructiv\u0103. Filmul nu doar c\u0103 apeleaz\u0103 la umorul regional, c\u00e2t \u00eel \u015fi orienteaz\u0103 strategic spre a schimba rela\u0163ia \u00eentre centru \u015fi contestarea marginal\u0103. Bom \u015fi Luci, imediat dup\u0103 scena de ini\u0163iere S&M, au o discu\u0163ie absurd\u0103 \u015fi amuzant\u0103, unde Bom o \u00eentreab\u0103 pe Luci de unde e, iar ea r\u0103spunde: Murcia. Scena este hazlie pentru c\u0103 introduce prezentarea formal\u0103 \u00eentre dou\u0103 personaje imediat dup\u0103 ce ele au fost teribil de intime. Mai t\u00e2rziu, Bom \u00eei dedic\u0103 un c\u00e2ntec lui Luci, \u00een care Murcia devine un ora\u015f special pentru artista punk: te iubesc pentru c\u0103 e\u015fti murdar\u0103, murdar\u0103, curv\u0103 \u015fi servitoare, e\u015fti cea mai obscen\u0103 din Murcia, \u015fi e\u015fti a mea; nu m\u0103 g\u00e2ndesc la tine dec\u00e2t pentru c\u0103 e\u015fti un porc, \u00eemi bag degetul \u00een cr\u0103p\u0103tur\u0103, te plesnesc de c\u00e2teva ori, te for\u0163ez s\u0103 m\u0103 faci s\u0103 juisez, sunt mai r\u0103u ca un terorist. Bom \u00ee\u015fi c\u00e2nt\u0103 versurile \u00een miezul Madridului, iar Murcia, ora\u015ful de provincie, devine un loc privilegiat al erotismului. Murcia, ora\u015ful din care au ie\u015fit casnice de tipul lui Luci, se transform\u0103, ca \u015fi personajul lui Almod\u00f3var, \u00eentr-un loc special marcat de o sexualitate exorbitant\u0103.
\nAlmod\u00f3var, ca \u015fi Stuart Hall, vrea s\u0103 produc\u0103 un c\u00e2mp ideologic nou, \u00een care valorile st\u00e2ngii alternative s\u0103 devin\u0103 punctul de referin\u0163\u0103 al rela\u0163iilor umane (\u00eei mul\u0163umesc lui Irene Iniesta Arandia pentru sugestii \u015fi discu\u0163ii legate de film). Almod\u00f3var nu este a\u015fadar doar un produs al movidei madrilene, c\u00e2t unul dintre principalii ei teoreticieni \u015fi activi\u015fti. \u00cen Pepi, Luci, Bom y otras chicas del monton urm\u0103rim rela\u0163iile \u00eentre tinerele femei tocmai din perspectiva dorin\u0163ei lor de pl\u0103cere, de a tr\u0103i o via\u0163\u0103 mai plin\u0103. C\u0103s\u0103toria \u015fi na\u0163ionalismul spaniol sunt v\u0103zute ca institu\u0163ii care constr\u00e2ng, spre deosebire de presupusa lor atractivitate din Ocho apellido vascos. Almod\u00f3var ne arat\u0103 cum o anumit\u0103 reorientare a valorilor este posibil\u0103 \u015fi, mai ales, cum exist\u0103 alternative dincolo de abandon sau de contestarea intern\u0103 de partid. O st\u00e2ng\u0103 radical\u0103 poate fi reimaginat\u0103 plec\u00e2nd de la practicile actuale ale oamenilor, care sunt \u00een c\u0103utarea unor noi forme de via\u0163\u0103 liber\u0103. Avangarda artistic\u0103 este aici un motor \u015fi un interpret a ceea ce deja contest\u0103 conservatorismul politic \u00een via\u0163a cotidian\u0103.
\nUmorul nu trebuie s\u0103 fie aliatul na\u0163ionalismului heterosexist spaniol, pentru c\u0103 el poate s\u0103 fie orientat \u00eempotriva unui tradi\u0163ionalism \u00een c\u0103utare disperat\u0103 de solu\u0163ii. Imaginarea de noi experien\u0163e de gen sau sexuale contrazice ideea c\u0103 rela\u0163iile \u00eentre oameni trebuie s\u0103 aproximeze idealul cuplului heterosexual. Nici na\u0163ionalismul basc \u015fi nici cel catalan nu sunt solu\u0163ii satisf\u0103c\u0103toare la criza na\u0163iunii \u00een Spania, dar cel pu\u0163in ele ofer\u0103 o strategie de contestare a unui exerci\u0163iu al puterii considerat de la sine-\u00een\u0163eles. Protestul, legat fie de sexualitatea normativ\u0103 sau de statul na\u0163ional, este un proces politic care nu are o finalitate stabilit\u0103. Vitalitatea refuzului const\u0103 \u00een faptul c\u0103 el poate s\u0103 inventeze \u015fi s\u0103 creeze ceea ce nu poate fi anticipat. Riscul major aici este c\u00e3 formele de contestare a unor hegemonii reinstituie modalit\u0103\u0163i similare de domina\u0163ie cultural\u0103. Independentismul catalan, de pild\u0103, pare s\u0103 reinstaureze acela\u015fi dispre\u0163 fa\u0163\u0103 de victimele s\u0103r\u0103ciei, ale crizelor economice sau ale inegalita\u0163ilor sexuale (observa\u0163ia i-o datorez lui Camil Ungureanu). Or, dup\u0103 cum spunea \u015fi Wendy Brown \u00een anii \u201990, problema este c\u0103 politica identit\u0103\u0163ii, orientat\u0103 \u00een jurul feminismului sau al activismului de ras\u0103 \u015fi sexual, tinde s\u0103 se raporteze nostalgic la trecut \u015fi s\u0103 doreasc\u0103 un ideal politic care a disp\u0103rut: siguran\u0163a jobului, lipsa confrunt\u0103rilor legate de ras\u0103, c\u00e3s\u00e3torie gay \u015fi familia stabil\u0103 \u00een cuplu monogam (Wendy Brown, States of Injury: Power and Freedom in Late Modernity, Princeton University Press, 1996, p. 61).
\nO alt\u0103 lec\u0163ie important\u0103 a lui Almod\u00f3var este c\u0103 lupta pentru hegemonie cultural\u0103 poate fi pierdut\u0103, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie abandonat\u0103. Luci, casnica aflat\u0103 la mijloc \u00eentre autoritarianismul rece al poli\u0163istului \u015fi creativitatea radicalelor, alege \u00een final sadismul poli\u0163istului, poate \u015fi pentru c\u0103 el este cu adev\u0103rat oribil. Cred c\u0103 ideea lui Almod\u00f3var este c\u0103 b\u0103t\u0103lia pentru spectatorul obi\u015fnuit, format \u00een valorile franchiste, va fi pierdut\u0103, dar ea este important\u0103 \u015fi vital\u0103. De fapt, filmul este purtat de b\u0103t\u0103lia pentru Luci, care este obiectul disputat cu fervoare de r\u0103zboinicii culturali. Filmul este povestea unui e\u015fec, dar e\u015fecul are o anumit\u0103 productivitate pentru regizor, care ne arat\u0103 cum forme noi de prietenie \u015fi de via\u0163\u0103 sunt posibile. Agen\u0163ia de publicitate a lui Pepi \u015fi trupa punk a lui Bom sunt motoarele schimb\u0103rii \u00een Spania tradi\u0163ionalist\u0103 de la \u00eenceputul anilor \u201980.
\nPentru Spania actual\u0103, at\u00e2t creativitatea agen\u0163iilor de publicitate, c\u00e2t \u015fi punk-ul par a fi cooptate deja de capitalismul heterosexist. Agen\u0163ia de publicitate a lui Pepi este cea care poate vinde acum imaginea celor doi tineri actori din Ocho apellido vascos pentru a promova produsele \u00een El corte ingles. Punk-ul pare c\u0103 a intrat deja \u00een mainstream, la fel ca o Alaska care a c\u00e2ntat de Revelionul spaniol la televiziunea central\u0103. Dar dac\u0103 protestul din Spania de la \u00eenceputul anilor \u201980 a fost cooptat, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 noi forme radicale de protest nu pot fi inventate. Tocmai am citit c\u0103 \u00een Malasa\u00f1a, un cartier central al Madridului, un colectiv format de nou\u00e3 mame f\u00e3r\u00e3 cas\u00e3 (cu doisprezece copii), Platforma celor afecta\u0163i de Ipoteci (PAH), \u015fi o adunare popular\u0103 emergent\u0103 din mi\u015fcarea Indignados a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 legitim\u0103 ocuparea unei case care era liber\u0103 de \u015faptespezece ani (Patricia Peiro, \u201eLa guarida de las leonas en Malasa\u00f1a\u201c, in El Pa\u00eds, 14 iulie 2014, ). \u00cen condi\u0163iile extraordinare ale crizei imobiliare din Spania, ocuparea unui case de c\u0103tre familii f\u0103r\u0103 locuin\u0163\u0103 ofer\u0103 un raspuns direct ideii c\u0103 proprietatea privat\u0103 este valoarea fundamental\u0103 a democra\u0163iei. \u00cen Spania au existat 67.189 de evacu\u0103ri legale \u00een 2013, \u00een condi\u0163iile \u00een care Madrid-ul a avut 13% din evacu\u0103ri.
\nExemplul ocup\u0103rii casei de pe Calle Monteleon nr. 28 ne arat\u0103 c\u0103 o anumit\u0103 ac\u0163iune colectiv\u0103, orientat\u0103 c\u0103tre problemele generate de criza capitalismului, poate s\u0103 ofere r\u0103spunsuri de st\u00e2nga. Ele nu trebuie s\u0103 calchieze forme deja practicate de ac\u0163iune politic\u0103, ci, dimpotriv\u0103, pot fi creative \u00een condi\u0163iile \u00een care capitalismul este eficient \u00een a coopta protestul fa\u0163\u0103 de inegalitatea social\u0103. Refuzul ideologiei propriet\u0103\u0163ii private, refuzul sexualit\u0103\u0163ii normative de tip heterosexual, refuzul domina\u0163iei etatismului spaniol, refuzul unei anumite concep\u0163ii despre ce \u00eenseamn\u0103 b\u0103rbat ori femeie sunt op\u0163iuni politice care deschid drumul c\u0103tre noi forme de via\u0163\u0103. Conflictele la nivel cultural sunt cele care vor determina succesul unor astfel de r\u0103spunsuri politice. \u00cen lupta \u00eempotriva unei hegemonii conservatoare, umorul trebuie mobilizat pentru face posibil\u0103 o via\u0163\u0103 mai liber\u0103. Exemplul movidei madrilene \u015fi, poate, exemplul altor mi\u015fc\u0103ri de avangard\u0103 estetice \u015fi politice ne arat\u0103 cum cei care au tr\u0103it \u00een condi\u0163ii diferite au \u015ftiut s\u0103 r\u0103spund\u0103 provoc\u0103rilor timpului lor.<\/p>\n
Ocho apellidos vascos\/ Opt nume de familie basce de Emilio Mart\u00ednez-L\u00e1zaro a devenit un fenomen \u00een Spania \u015fi este, probabil, cel mai de succes film spaniol contemporan. Pentru c\u0103 filmul are o agend\u0103 politic\u0103 conservatoare, e important s\u0103 ne g\u00e2ndim cum este posibil ca st\u00e2nga s\u0103 r\u0103spund\u0103 direct unor astfel de produc\u0163ii culturale. Dup\u0103… Cite\u0219te mai mult »Almod\u00f3var \u015fi st\u00e2nga spaniol\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[12010,11914,12012,12013,12011,11913],"class_list":["post-20311","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-almodovar","tag-emilio-martinez-lazaro","tag-film-spaniol-contemporan","tag-ideologii-in-filme","tag-ocho-apellidos-vascos","tag-opt-nume-de-familie-basce"],"views":1323,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20311","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20311"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20311\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20311"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20311"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20311"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"F1679468\"](\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/08\/F1679468.jpg\")
<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"