{"id":20306,"date":"2014-08-13T10:29:10","date_gmt":"2014-08-13T08:29:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20306"},"modified":"2014-08-13T10:29:10","modified_gmt":"2014-08-13T08:29:10","slug":"geniu-talent-literatura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/geniu-talent-literatura\/","title":{"rendered":"Geniu, talent, literatur\u0103"},"content":{"rendered":"

Thomas Wolfe, De la moarte p\u00e2n\u0103-n zori<\/em>, traducere de Anca-Gabriela S\u00eerbu, Polirom, Ia\u015fi, 2012<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

S-a spus despre el c\u0103 ar fi cel mai important reprezentant al genera\u0163iei sale, unii critici neezit\u00e2nd chiar s\u0103 fac\u0103 o adev\u0103rat\u0103 risip\u0103 de superlative; scrierile i-au fost, apoi, discutate din cele mai diverse puncte de vedere, ajung\u00e2ndu-se la controverse care au pus \u00een discu\u0163ie nu strategiile narative pe care acest autor le-a impus \u00een literatura american\u0103, ci mai degrab\u0103 influen\u0163a pe care diver\u015fi editori, de la Maxwell Perkins la Edward Aswell, ar fi avut-o asupra lui \u015fi cu prec\u0103dere asupra unora dintre textele sale, r\u0103mase nedefinitivate din cauza bolii \u015fi mor\u0163ii premature a prozatorului. A fost considerat, pe r\u00e2nd, genial, impresionant, unul dintre cei mai originali scriitori ai secolului XX, sau, dimpotriv\u0103, plictisitor, redundant, lipsit de substan\u0163\u0103 \u015fi de structur\u0103. Se nume\u015fte Thomas Wolfe, iar \u00een timpul scurtei sale vie\u0163i a publicat doar patru c\u0103r\u0163i: romanele Look Homeward, Angel (1929), Of Time and the River (1935), prin care demonstreaz\u0103 capacitatea de a se raporta la entitatea geografic\u0103 \u015fi simbolic\u0103 a Sudului american, volumul de povestiri From Death to Morning (1935) \u015fi eseul The Story of a Novel (1936), prin intermediul c\u0103rora se poate afirma c\u0103 a impus o nou\u0103 orientare \u00een spa\u0163iul cultural american.
\n\u201eJazz Age\u201c s-a sf\u00e2r\u015fit…<\/strong>
\nContextul \u00een care debuteaz\u0103 \u015fi se afirm\u0103 Thomas Wolfe este extrem de complex: anii \u201930 ai secolului XX au reprezentat, \u00een literatura american\u0103, momentul unor profunde transform\u0103ri ale mai vechii estetici ce p\u0103ruse a se fi impus o dat\u0103 pentru totdeauna. Astfel, \u00een 1931, Scott Fitzgerald anun\u0163a cu toat\u0103 convingerea sf\u00e2r\u015fitul celebrei \u201eJazz Age\u201c, pornind de la premisa c\u0103 modelele culturale \u015fi sociale care dominaser\u0103 deceniul al treilea disp\u0103ruser\u0103 (din cauza noilor realit\u0103\u0163i ale lumii americane) pentru totdeauna. Autorul Marelui Gatsby d\u0103dea chiar o explica\u0163ie pentru aceast\u0103 nou\u0103 stare de lucruri, consider\u00e2nd c\u0103 mai vechea \u00eencredere ce domina lumea american\u0103 disp\u0103ruse, iar \u00een locul ei se instalaser\u0103 temerile \u015fi angoasele de tot felul, acestea devenind marile constante ale noii lumi, aflate sub semnul Marii Crize. Astfel c\u0103, \u00een literatur\u0103, mai cu seam\u0103 la nivelul prozei, elementele naturaliste \u015fi cele \u0163in\u00e2nd de temele mai mult sau mai pu\u0163in evident politice revin cu hot\u0103r\u00e2re, c\u00e2t\u0103 vreme autori precum Sherwood Anderson, Upton Sinclair sau Theodore Dreiser abordeaz\u0103 teme ce aduc \u00een prim plan \u015fomajul, mizeria din marile ora\u015fe \u015fi dec\u0103derea accentuat\u0103 a valorilor lumii rurale. E momentul \u2013 a\u015fa cum rareori se va mai \u00eent\u00e2mpla \u00een acest spa\u0163iu cultural \u2013 c\u00e2nd scriitorii pot, pe de o parte, s\u0103 provoace, prin opera lor, noua ordine politic\u0103 sau economic\u0103, iar pe de alt\u0103 parte, s\u0103 ridice adev\u0103rate imnuri de slav\u0103 na\u0163iunii, chiar simpla trecere \u00een revist\u0103 a titlurilor reprezentative ale acestor ani eviden\u0163iaz\u0103 acest fapt. Oric\u00e2t de paradoxal\u0103 ar putea s\u0103 par\u0103 afirma\u0163ia, autorii acestei epoci, de la John Dos Passos la Hart Crane sau Thomas Wolfe, vor manifesta inten\u0163ia de a explora noile realit\u0103\u0163i ale unei na\u0163iuni aflate \u00een deriv\u0103, a\u015fa cum unii dintre ei nu se feresc s-o califice, celebr\u00e2ndu-i, \u00eens\u0103, tocmai calit\u0103\u0163ile epice eviden\u0163iate \u00een primul r\u00e2nd de perioada Crizei \u015fi exemplificate de o na\u0163iune ce pare a nu-\u015fi mai g\u0103si cu u\u015furin\u0163a anterioar\u0103 punctele de reper la care s\u0103 se raporteze. Iar dac\u0103, \u00een scrierile unui Henry Miller sau Nathanael West, de exemplu, continu\u0103, totu\u015fi, c\u0103utarea unei dominante artistice care a fost adesea numit\u0103 \u201esuprarealism gotic modern\u201c, Thomas Wolfe aduce \u00een prim plan, \u00een romanul Look Homeward, Angel, elementul social, utiliz\u00e2ndu-l, \u00eens\u0103, spre deosebire de predecesorii s\u0103i, pentru a exprima o subiectivitate care, pe drept cuv\u00e2nt, poate fi numit\u0103 prodigioas\u0103. Iar dac\u0103, de pild\u0103, John Steinbeck a insistat s\u0103 reaminteasc\u0103 mereu cititorilor s\u0103i dimensiunea epic\u0103 aflat\u0103 cumva dincolo de dezam\u0103girea general\u0103 ce domina lumea american\u0103 a celei de-a doua p\u0103r\u0163i a anilor \u201930, Thomas Wolfe se raporteaz\u0103 la mai vechea tradi\u0163ie a aspira\u0163iei americane spre dimensiunea transcendental\u0103, dovad\u0103 c\u0103 aceasta nu s-a stins o dat\u0103 cu fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile determinate de Marea Criz\u0103. \u00cen acest context, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 nici o clip\u0103 abstrac\u0163ie de epoca pe care o tr\u0103ia, Wolfe a abordat \u00eentotdeauna teme legate de semnifica\u0163iile nop\u0163ii, \u00eentunericului, somnului \u015fi, desigur, ale mor\u0163ii, marea obsesie a operei sale. E \u015fi noua \u00eencercare, bazat\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, pe un alt tip de sensibilitate \u015fi pe o nou\u0103 estetic\u0103, de a ajunge la sensul profund al unei (alte) adev\u0103rate \u201einimi a \u00eentunericului\u201c, tentativ\u0103 \u00eendreptat\u0103, desigur, \u00een alt\u0103 direc\u0163ie dec\u00e2t cea consacrat\u0103 prin celebra carte din 1902 a lui Joseph Conrad. De aici mai era doar un pas, iar t\u00e2n\u0103rul Wolfe nu a ezitat s\u0103-l fac\u0103, p\u00e2n\u0103 la descoperirea unui adev\u0103rat t\u0103r\u00e2m interior, \u201ethe city of myself, the continent of my soul\u201c, dup\u0103 cum se va exprima el \u00eensu\u015fi.
\nVolumul de povestiri De la moarte p\u00e2n\u0103-n zori este centrat, \u00een fapt, pe acelea\u015fi mari coordonate \u015fi, dac\u0103 ne g\u00e2ndim bine, i se potrive\u015fte perfect prefa\u0163a pe care Wolfe a scris-o pentru Look Homeward, Angel, adev\u0103rat\u0103 profesiune de credin\u0163\u0103 a autorului: \u201eOrice oper\u0103 serioas\u0103 este autobiografic\u0103. Iar aceasta este o carte ce are la baz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a mea\u201c. Ulterior, \u00eentr-o deja celebr\u0103 scrisoare, Thomas Wolfe ad\u0103uga: \u201eExist\u0103 pu\u0163ine vie\u0163i cu adev\u0103rat eroice, iar singura despre care \u015ftiu multe lucruri este chiar a mea\u201c. Asemenea lui Walt Whitman, \u0163elul recunoscut ca atare al lui Wolfe a fost, de-a lungul \u00eentregii lui crea\u0163ii, s\u0103 reu\u015feasc\u0103 s\u0103 ofere, prin intermediul scrierilor sale, pe de o parte o imagine c\u00e2t mai conving\u0103toare a realit\u0103\u0163ii sociale a vremii sale, iar pe de alt\u0103 parte, s\u0103 faciliteze accesul cititorilor la profunzimea grav\u0103 a mitului, totul centrat \u00een jurul eului auctorial \u00eensu\u015fi, conceput, cumva, \u00eentr-o formul\u0103 aparent inedit\u0103, dar care descinde din estetica marelui romantism, \u00eembog\u0103\u0163it cu notele transcendentalismului american. Aceste aspecte sunt evidente \u00een toate cele paisprezece texte ce compun volumul de fa\u0163\u0103, de la prima povestire a c\u0103r\u0163ii, Moartea \u2013 sora cea m\u00e2ndr\u0103, la Numai mor\u0163ii cunosc Brooklynul \u015fi de la \u00centuneric \u00een p\u0103dure, necuprins ca timpul, la tulbur\u0103toarea povestire, de doar c\u00e2teva pagini, dar impresionant\u0103 nu doar prin concizie, ci \u015fi prin profunzimea \u015fi substan\u0163a semnifica\u0163iilor, Cei de aproape \u015fi cei de departe. E povestea unui mecanic de tren care se bucur\u0103 ori de c\u00e2te ori, \u00een apropierea unei halte dintr-un ora\u015f de provincie, o femeie \u00eei face semn cu m\u00e2na. Gestul, repetat zilnic, \u00eent\u00e2i de mam\u0103, apoi \u015fi de fiica ei, \u00eei aduce mecanicului o \u00eencurajare cum nu mai primise din partea nim\u0103nui. Dar c\u00e2nd, dup\u0103 ani de zile, la ie\u015firea la pensie, merge s\u0103 le cunoasc\u0103 personal pe cele dou\u0103 \u015fi s\u0103 le mul\u0163umeasc\u0103 pentru c\u0103ldura lor, \u00eent\u00e2lne\u015fte dou\u0103 str\u0103ine cu care \u00eei este imposibil s\u0103 lege o conversa\u0163ie. \u015ei simte, deodat\u0103, c\u0103 a \u00eemb\u0103tr\u00e2nit. \u015ei c\u0103, inevitabil, se aporpie de moarte, incapabil s\u0103 mai cread\u0103, acum, \u00een vreo posibil\u0103 \u00eencurajare sau gest de c\u0103ldur\u0103 uman\u0103.
\n\u00cen c\u0103utarea sensului existen\u0163ei<\/strong>
\nDesigur, autorul \u00ee\u015fi asum\u0103, \u00een toate aceste texte, rolul de c\u0103ut\u0103tor al marilor adev\u0103ruri ale existen\u0163ei umane, dar \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 aib\u0103 \u015fi capacitatea de a experimenta, simbolic, toate aspectele despre care scrie. \u00cen De la moarte p\u00e2n\u0103-n zori, ca \u015fi \u00een marile sale romane, Thomas Wolfe are mereu \u00een vedere c\u0103utarea sensului existen\u0163ei, transformat\u0103 \u00een c\u0103utarea unui mit fondator, \u00eentr-una din multiplele sale posibile \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri. Astfel \u00eenc\u00e2t cadrul ini\u0163ial al unora dintre povestirile din aceast\u0103 carte, acela al unor comunit\u0103\u0163i locale limitate, unde vie\u0163ile tuturor sunt cunoscute de to\u0163i ceilal\u0163i, \u015fi care amintesc, pe alocuri, de unele scene din Winesburg, Ohio de Sherwood Anderson, se transform\u0103, treptat, \u00een spa\u0163iul mult mai vast al marelui ora\u015f, locul predilect al desf\u0103\u015fur\u0103rii scenelor determinante ale noii istorii americane privite \u00een ansamblu. De aici \u015fi noua dimensiune stilistic\u0103 a unor texte, cu accentul pe retoric\u0103 nu o dat\u0103 acuzat\u0103, de unele voci ale criticii, de extravagan\u0163\u0103 \u015fi inadecvare, dar care a fost elementul ce i-a atras pe cititorii din genera\u0163iile mai tinere, Wolfe fiind \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 un demn urma\u015f al tradi\u0163iei retorice a literaturii Sudului american, cu toate c\u0103 el, spre deosebire de Faulkner, nu a \u00eencercat niciodat\u0103 s\u0103-\u015fi ordoneze \u00een totalitate vastul material epic \u015fi nici s\u0103-\u015fi disciplineze, riguros, limbajul. \u00cens\u0103 elementul cu adev\u0103rat definitoriu pentru majoritatea povestirilor din De la moarte p\u00e2n\u0103-n zori este o extraordinar\u0103 capacitate de prefigurare a marilor construc\u0163ii narative care vor urma, c\u0103ci se \u00eentrev\u0103d, aici, numeroase caracteristici definitorii care vor fi pe larg analizate de critic\u0103 \u00een The Web and the Rock \u015fi mai ales \u00een You Can\u2019t Go Home Again (1940), fiind vorba, \u00een ambele cazuri, de crea\u0163ii publicate postum. \u00cen primul r\u00e2nd, Wolfe dovede\u015fte intui\u0163ia mersului istoriei \u015fi a schimb\u0103rilor inerente aduse de acesta (fiind celebr\u0103, \u00een acest sens, afirma\u0163ia sa, \u201eCred c\u0103 suntem pierdu\u0163i cu to\u0163ii, aici, \u00een America, dar sper c\u0103 vom fi, totu\u015fi, g\u0103si\u0163i\u201c), precum \u015fi capacitatea de a trata tema deziluziei ce urmeaz\u0103 consum\u0103rii oric\u0103rei experien\u0163e umane, fapt evident poate mai clar dec\u00e2t oriunde altundeva \u00een Cei de aproape \u015fi cei de departe, textul fiind considerat \u2013 pe bun\u0103 dreptate \u2013 expresia des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 a laturii \u00eentunecate a mai vechiului transcendentalism american. Wolfe demonstreaz\u0103, pe tot parcursul acestui volum de povestiri, o cunoa\u015ftere profund\u0103 a realit\u0103\u0163ilor americane, diferit\u0103, \u00eens\u0103, de cea a contemporanilor s\u0103i Sherwood Anderson sau Sinclair Lewis, care se bazau mai degrab\u0103 pe intui\u0163ia speculativ\u0103, respectiv pe observa\u0163ia c\u00e2t mai exact\u0103, apropiindu-se, oarecum, de viziunea subiectiv\u0103 a lui E. E. Cummings, din The Enormous Room. De aici, poate, \u015fi preocuparea sa constant\u0103 pentru via\u0163a ascuns\u0103 a oamenilor, care-l \u00eenrude\u015fte pe autor cu maniera de a scrie a lui Hart Crane \u015fi \u00eei face proza scurt\u0103 comparabil\u0103 cu unele dintre cele mai bune pagini ale lui James Joyce.
\nCu toate c\u0103 s-a plasat \u00een buna descenden\u0163\u0103 a lui Whitman \u2013 iar unii critici au afirmat, dimpotriv\u0103, c\u0103 tocmai deoarece a ales aceast\u0103 cale \u2013, accentu\u00e2nd latura liric\u0103 a expresiei artistice, Thomas Wolfe a intrat, \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201830, \u00eentr-un con de umbr\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 opera sa nu \u00eei mul\u0163umea nici pe aceia mai mult sau mai pu\u0163in apropia\u0163i de orientarea de st\u00e2nga, ce doreau un accent c\u00e2t mai clar pus pe aspectele sociale \u015fi pe determinismul economic, dar nici pe reprezentan\u0163ii Noii Critici, ce puneau mai presus de toate precizia artistic\u0103. S-a spus, nu o dat\u0103, c\u0103 Wolfe \u00eensu\u015fi a fost acela care a provocat acest par\u0163ial declin, fiind celebr\u0103 afirma\u0163ia pe care, \u00eenc\u0103 \u00een 1936, Bernard DeVoto a f\u0103cut-o cu privire la scrierile sale: \u201eGeniul nu este suficient\u201c. Dar tot Wolfe r\u0103m\u00e2ne pentru totdeauna scriitorul care, aleg\u00e2nd proza, a \u015ftiut mereu cum s\u0103 utilizeze toate resursele marii poezii \u00een opera sa. Nu ca s\u0103 demonstreze c\u0103 e genial \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in c\u0103 geniul ar fi suficient, ci, poate, doar pentru a convinge, niciodat\u0103 la modul discursiv \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in didacticist, c\u0103 adev\u0103rata literatur\u0103 va avea mereu cititorii ei, cei dispu\u015fi s\u0103 dea aten\u0163ie, chiar \u015fi \u00eentr-o lume adesea mult prea gr\u0103bit\u0103, unor am\u0103nunte de felul celor cu care \u00ee\u015fi \u00eencepe el cel dint\u00e2i roman: \u201eA stone, a leaf, an unfound door and of all the forgotten faces\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Thomas Wolfe, De la moarte p\u00e2n\u0103-n zori, traducere de Anca-Gabriela S\u00eerbu, Polirom, Ia\u015fi, 2012     S-a spus despre el c\u0103 ar fi cel mai important reprezentant al genera\u0163iei sale, unii critici neezit\u00e2nd chiar s\u0103 fac\u0103 o adev\u0103rat\u0103 risip\u0103 de superlative; scrierile i-au fost, apoi, discutate din cele mai diverse puncte de vedere, ajung\u00e2ndu-se la… Cite\u0219te mai mult »Geniu, talent, literatur\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[12004,12003,12005,12006,12002],"class_list":["post-20306","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-jazz-age","tag-de-la-moarte-pana-n-zori","tag-from-death-to-morning","tag-the-story-of-a-novel","tag-thomas-wolfe"],"views":1086,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20306","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20306"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20306\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20306"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20306"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20306"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}