<\/p>\n
S-a afirmat, la publicarea t\u00e2rzie, dup\u0103 moartea autorului, a \u201eromanului\u201c Luntrea lui Caron, c\u0103 proza respectiv\u0103 \u2013 de\u015fi considerat\u0103 de \u00eensu\u015fi Lucian Blaga ca nedefinitivat\u0103 \u00een forma dorit\u0103 \u2013 ar fi constituind o oper\u0103 ratat\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n S-au eviden\u0163iat, \u00een genere, p\u0103r\u0163ile slabe, de viziune \u015fi realizare concret\u0103, trec\u00e2ndu-se prea u\u015for peste secven\u0163ele de mare art\u0103, care \u2013 fie \u015fi \u00een \u00eenchegarea intermediar\u0103, f\u0103r\u0103 titlu, ajuns\u0103 p\u00e2n\u0103 la noi \u2013 dau textului o \u0163inut\u0103 deosebit\u0103, unic\u0103 \u00een mai multe sensuri \u00een cultura rom\u00e2n\u0103. Motivul respectiv sau altul, \u00een esen\u0163\u0103 similar, din zona Mure\u015fului pe care Lucian Blaga \u00eel va fi auzit personal sau \u00eel va fi aflat \u00een vreun volum cu legende \u015fi credin\u0163e populare din Transilvania, pe care nu l-am identificat \u00eenc\u0103, a fost preluat \u015fi introdus \u00een Luntrea lui Caron, episodul cu \u201eBrodnicii\u201c. S-a afirmat, la publicarea t\u00e2rzie, dup\u0103 moartea autorului, a \u201eromanului\u201c Luntrea lui Caron, c\u0103 proza respectiv\u0103 \u2013 de\u015fi considerat\u0103 de \u00eensu\u015fi Lucian Blaga ca nedefinitivat\u0103 \u00een forma dorit\u0103 \u2013 ar fi constituind o oper\u0103 ratat\u0103. S-au eviden\u0163iat, \u00een genere, p\u0103r\u0163ile slabe, de viziune \u015fi realizare concret\u0103, trec\u00e2ndu-se prea u\u015for peste secven\u0163ele de mare art\u0103,… Cite\u0219te mai mult »Fabulosul supersti\u0163ios la Lucian Blaga<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10182,12001,915],"class_list":["post-20304","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-luntrea-lui-caron","tag-fabulosul-superstitios","tag-lucian-blaga"],"views":1299,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20304","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20304"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20304\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20304"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20304"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20304"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nDintre numeroasele exemple ce ar putea fi invocate, ne oprim la cazul amplului episod al petrecerii de c\u0103tre Axente Creang\u0103 la \u201eBrodnici\u201c, \u00een noaptea dispari\u0163iei misterioase a Octaviei Olteanu, personaj ce \u00eentrupeaz\u0103 dragostea corporal\u0103 a autorului, prezentat \u00eentr-o perpetu\u0103 alternant\u0103 contradic\u0163ie, cu Ana Rare\u015f, materializarea idealizat\u0103 a dragostei spirituale. \u00cenc\u00e2ntat de frumuse\u0163ea peisajului cu ninsoare lini\u015ftit\u0103 din seara spre Sf\u00e2ntul Niculae, protagonistul hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 mearg\u0103 la \u201eBrodnici\u201c \u2013 la preotul Vasile \u015fi Octavia Olteanu \u2013, cu g\u00e2ndul de a \u00eennopta acolo. Dup\u0103 lungi conversa\u0163ii \u015fi petrecere cu vin, sub puterea b\u0103uturii preotul \u00eei arat\u0103 par\u0163ial oaspetelui formele nev\u0103zute ale so\u0163iei, iar pentru bani aceasta i se dezgole\u015fte, cu permisiunea so\u0163ului, toat\u0103. C\u0103tre miezul nop\u0163ii un cioban ciudat cere s\u0103 fie trecut cu turma de dou\u00e3 mii de oi cu brodul (podul plutitor) peste Mure\u015f. La preget\u0103rile preotului, ciobanul arunc\u0103 pe mas\u0103 doi galbeni \u2013 pre\u0163 imens pentru munca solicitat\u0103 \u2013, iar la ezit\u0103rile continuate ale brodnicului, oaspetele nocturn mai arunc\u0103 \u015fi al\u0163i galbeni, care se a\u015faz\u0103 miraculos unul peste altul, ca \u00eentr-un fi\u015fic. Ispitit de aur, preotul se decide s\u0103 treac\u0103 turma de oi dincolo, opera\u0163iune ce ar fi trebuit s\u0103 se \u00eencheie abia a doua zi, timp \u00een care Axente \u015fi Octavia r\u0103m\u00e2n singuri \u00een cas\u0103. Tem\u00e2ndu-se, \u00eens\u0103, de gelozia feroce a so\u0163ului, cei doi nu risc\u0103. Axente se culc\u0103 \u00eentr-o camer\u0103 separat\u0103, fr\u0103m\u00e2ntat de pofte erotice, ce i se \u00eemplinesc, \u00een cele din urm\u0103, prin venirea pe furi\u015f a Octaviei al\u0103turi de el. Dar, la scurt\u0103 vreme, preotul se \u00eentoarce, anun\u0163\u00e2ndu-\u015fi sosirea (spre a nu-i surprinde asupra faptei) printr-un foc de revolver. La auzul \u00eempu\u015fc\u0103turii, Octavia sare pe geam \u015fi dispare definitiv, goal\u0103 \u00een plin\u0103 iarn\u0103. C\u0103ut\u0103rile so\u0163ului \u015fi ale poetului Axente Creang\u0103 sunt zadarnice. N-o g\u0103sesc nic\u0103ieri. Finalmente, descoper\u0103 urmele ei (de pa\u015fi goi) c\u0103tre Mure\u015f, unde s-a \u00eenecat.
\nSpre a da verosimilitate unei asemenea \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, autorul recurge la mai multe procedee artistice. Pe de o parte, sugereaz\u0103 temerea accentuat\u0103 a personajelor \u2013 toate posibile victime ale noilor arest\u0103ri \u00een vederea trimiterii la Canal, despre care se zvonise, iar Octavia aflase de la un securist informa\u0163ii precise, \u00eentre altele, c\u0103 ar fi trecut\u0103 \u015fi ea pe list\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd, relev\u0103 consumul accentuat de vin \u00een m\u0103sur\u0103 a-i purta pe convivi dincolo de simpla euforie. \u00cen al treilea r\u00e2nd, \u00eempinge temporal ac\u0163iunea spre miezul nop\u0163ii, c\u00e2nd pot interveni tainele necunoscutului, dup\u0103 cum toat\u0103 \u201epetrecerea\u201c e pus\u0103 sub semnul \u201eputerilor iernii\u201c, care ar fi regizat-o. \u00cen sf\u00e2r\u015fit \u015fi cea mai important\u0103 e propensiunea faptelor c\u0103tre zari\u015ftea mitului, a fabulosului supersti\u0163ios, a credin\u0163elor populare \u00een interven\u0163ia lui Nef\u00e2rtate, care ar aranja de-o asemenea manier\u0103 lucrurile, \u00eenc\u00e2t s\u0103 duc\u0103 la p\u0103cat, la setea de aur, la sinucidere.
\nDin momentul sosirii ciobanului ciudat, nara\u0163iunea intr\u0103 \u00een zona fantasticului. \u00cenainte de toate, dat\u0103 fiind ora fatidic\u0103 a miezului nop\u0163ii, personajele sunt cuprinse de spaim\u0103, ne\u015ftiind dac\u0103 nu cumva a venit Securitatea s\u0103-i ridice sau e vreo fiin\u0163\u0103 r\u0103uvoitoare. Apari\u0163ia \u201esimplului cioban\u201c nu-i \u00een m\u0103sur\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103-i lini\u015fteasc\u0103 pe convivi, \u00eentruc\u00e2t acesta are un aspect straniu, cu insisten\u0163\u0103 relevat de autor: \u201eCiobanul are ceva umil \u015fi provocator \u00een acela\u015fi timp, \u00een glas, \u015fi-o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare cam stranie. Usc\u0103\u0163iv. Ochii \u00eei lucesc. Cel pu\u0163in de unde \u015fed, ochii lui se v\u0103d lucind. Sunt fosforescen\u0163i, ca la fiare \u015fi alte animale\u201c. \u00censemnele apartenen\u0163ei la alt\u0103 lume dec\u00e2t cea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, real\u0103, sunt relevate \u015fi de descrierea portretistic\u0103: \u201eVorbe\u015fte cam r\u0103gu\u015fit, \u015fi parc\u0103 ar amesteca printre cuvinte fluier\u0103tur\u0103 ce i se aude din piept ca subt surdin\u0103\u201c. \u00centrebat asupra locului de origine, se eschiveaz\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103. \u00cei uime\u015fte pe cei prezen\u0163i mai ales modul \u201enecurat\u201c \u00een care ciobanul zv\u00e2rle \u015fi stivuie\u015fte banii. Scriitorul las\u0103 s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 clar c\u0103 atragerea preotului la brod, pentru ca Axente Creang\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 singur cu Octavia, e urmarea voin\u0163ei ciobanului-diavol.
\nSuficiente pentru a plasa nara\u0163iunea la hotarul dintre real \u015fi fabulos, elementele acestea n-ar fi fost de ajuns s-o proiecteze \u00een plin fantastic dac\u0103 Lucian Blaga n-ar fi recurs finalmente la un motiv folcloric pu\u0163in atestat, pe care ne-a fost dat s\u0103-l \u00eenregistr\u0103m la mom\u00e2rlanii din zona Petrila, de sub Par\u00e2ng.
\nEste vorba de motivul ascunderii identit\u0103\u0163ii reale a fiin\u0163elor ce trebuie trecute \u2013 peste linia de cale ferat\u0103, la noi; peste Mure\u015f, la Blaga.
\nNecunoscut fiind, ne permitem s\u0103 d\u0103m citate mai ample:
\n\u201eSpune tot acela, omul acela, c\u0103, \u015fti\u0163i c\u0103 mai demult, la calea ferat\u0103, era la fiecare\u2026, era ramp\u0103, era la trecerea de drum, era canton, de-nchiderea rampei, nu ca acum s\u0103 mergi c\u00e2nd vrei.
\n\u015ei, la o cale ferat\u0103, la o trecere de-aia de drum peste calea ferat\u0103, un om a venit la cantoneru\u2019 acela, noaptea, \u015f-o z\u00e2s c\u0103tre el, z\u00e2ce:
\n\u2013 \u00cemi deschizi rampa s\u0103 trec o turm\u0103 de oi?
\n\u2019Ci:
\n\u2013 Da. \u015e-o deschid, c\u0103, zice, chiar nu am anun\u0163at nimic acu\u2019\u2026
\n\u015ei z\u00e2ce: Gata! Du-te! Unde ai turma?
\n\u2013 Aici l\u00e2ng\u0103 \u015ftremt.
\n\u0102sta, cantonieru\u2019, o ie\u015f\u00e2t afar\u0103 \u2013 c-atunci se da la manivel\u0103, la ramp\u0103, \u015fi ridic\u0103 rampa. \u015ei st\u0103tu s\u0103 treac\u0103 omu\u2019 cu oile.
\nC\u00e2nd st\u0103tu s\u0103 vad\u0103 ce trece \u2013 omu-nainte \u015f-o turm\u0103 de lupi dup\u0103 el. O turm\u0103 de lupki!…
\nOmu\u2019 c\u00e2nd o v\u0103zut lucru acesta, s-o urcat numa pe tren \u015f-o r\u0103mas rampa deschis\u0103 \u015f-o c\u0103zut jos. De fric\u0103 ce i-o fost\u2026
\nO dat ordin conduc\u0103toru\u2019, care conduce dizelile noaptea, ce era, locomotivele\u2026 O dat ordin la o locomotiv\u0103\u2026
\n\u2013Iei un om \u015fi te duci acolo \u015fi vezi ce-i acolo!
\nOmu\u2019 c\u0103zut acolo \u2013 ca mort. L-or frecat, l-or scuturat, l-or\u2026 M\u0103 rog! C\u00e2nd s-o trezit din spaima aia, din frica aia, \u2019ci:
\n\u2013 Uite ce s-o \u00eent\u00e2mplat. \u015ei din cauza asta, de fric\u0103 ce mi-o fost, am c\u0103zut.\u201c<\/p>\n
\nLa fel \u00eensp\u0103im\u00e2ntat ca \u015fi cantonierul din povestirea citat\u0103 de noi, preotul Vasile Olteanu se \u00eentoarce de la brod, \u201eurl\u00e2nd ca \u00een delir: \u00abAxente! Ascult\u0103, Axente! Omul acela nu era cioban! Diavolul a fost!\u00bb\u201c. Vr\u00e2nd s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 \u015fi mai mult spusele preotului, Axente Creang\u0103 \u00eel contrazice, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 repete \u015fi s\u0103 accentueze cele narate. Ca \u015fi V. Voiculescu, \u00een povestirile sale, care nu ap\u0103ruser\u0103 p\u00e2n\u0103 la data elabor\u0103rii \u201eromanului\u201c, L. Blaga demistific\u0103 insistent \u201evedeniile\u201c preotului, c\u0103ut\u00e2nd explica\u0163ia lor \u00een cauze reale: \u201ePrea este din cale afar\u0103 tot ce \u0163i s-a n\u0103zuit\u201c, \u00eel admonesteaz\u0103 Axente Creang\u0103 pe preotul Olteanu. \u201eCe lupi, m\u0103i Vasile? Ce diavol, m\u0103i Vasile\u201c. \u00cenfruntarea continu\u0103, f\u0103r\u0103 abandonarea punctului de vedere de nici o parte, prilej cu care personajul principal \u2013 alter ego-ul poet al autorului \u2013 \u00ee\u015fi dezv\u0103luie dezavuarea oric\u0103ror intruziuni supersti\u0163ios-mitologico-fantastice \u00een realitatea imediat\u0103. Accept\u00e2nd ipoteza ie\u015firii Octaviei afar\u0103 din cauza c\u0103ldurii, preotul nu poate renun\u0163a la cele tr\u0103ite la brod. \u015ei totu\u015fi, acest personaj \u201elucid\u201c, \u201echiar prea lucid\u201c \u00ee\u015fi d\u0103 seama \u2013 asociind cele povestite de preot cu cele tr\u0103ite personal, urmate de dispari\u0163ia Octaviei \u2013 c\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile au fost reale \u015fi c\u0103 ele ascund un miez enigmatic, mai ad\u00e2nc dec\u00e2t cel fabulos popular, care nu se las\u0103 dezlegat. Sub impresia celor \u00eent\u00e2mplate \u2013 dar \u00een perfect acord cu spiritul nara\u0163iunii propulsate \u00een fantastic din momentul intr\u0103rii \u201eciobanului straniu\u201c \u00een ac\u0163iune \u2013, preotul implic\u0103 lucrarea diavolului chiar \u015fi \u00een cazul \u00eenec\u0103rii Octaviei, dup\u0103 cum autorul l\u0103sase s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 tot el, diavolul, aranjase ca Axente s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een han doar cu Octavia \u00een noaptea Sf\u00e2ntului Niculaie. \u00cen pofida repetatelor respingeri ale fabula\u0163iei supersti\u0163ioase a preotului \u00een leg\u0103tur\u0103 cu trecerea peste Mure\u015f nu a turmei de oi, ci a lupilor, autorul, prin vocea lui Axente Creang\u0103, o admite involuntar la repovestirea, c\u0103tre so\u0163ia sa, a \u00eent\u00e2mpl\u0103rii fabuloase. Iar \u00een fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile sale interioare \u2013 \u00eentorc\u00e2nd \u015fi pe o parte, \u015fi pe alta faptele, rememor\u00e2nd argumentele \u201eciobanului\u201c \u015fi cauzele reale care \u00eel f\u0103ceau s\u0103 treac\u0103 turma, nu pe podul de la Paro\u015f, ci cu brodul \u2013 ajunge, ra\u0163ional, de data aceasta, tot acolo. Negarea p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103, \u00een trezie \u015fi semitrezie, a relat\u0103rilor poetului se izbe\u015fte \u00eens\u0103 de argumentele faptului tr\u0103it personal \u015fi de eventualitatea realit\u0103\u0163ii necontrolate personal a turmei de lupi, ceea ce-l face s\u0103 abdice \u00eentr-un mod \u00eenc\u0103 dubitativ, dar relevant \u00een fa\u0163a presupusei fantezii.
\nRespingerea \u015fi admiterea fantasticului din mereu alte perspective dau textului o alur\u0103 foarte modern\u0103, reg\u0103sibil\u0103, la noi, at\u00e2t la V. Voiculescu, c\u00e2t \u015fi la Mircea Eliade.
\nF\u0103r\u0103 a \u015fti cu certitudine, consider\u0103m c\u0103 scriitorul a ad\u0103ugat motivului de circula\u0163ie popular\u0103 complinirea magic\u0103 de transformare a lupilor \u00een \u015fobolani \u015fi a \u015fobolanilor din nou \u00een lupi, de care avea nevoie spre a gr\u0103bi \u00een mod neprev\u0103zut trecerea turmei peste Mure\u015f, \u00eenc\u00e2t preotul s\u0103 poat\u0103 ajunge mai repede acas\u0103, s\u0103-i surprind\u0103 pe cei doi \u00een pat \u015fi s\u0103 determine fuga Octaviei spre sf\u00e2r\u015fitul ei inexorabil. C\u0103ci, dac\u0103 se va observa, din momentul ie\u015firii preotului \u015fi a \u201eciobanului straniu\u201c pe u\u015fa hanului, ac\u0163iunea lor e neglijat\u0103, fiind doar relatat\u0103 rezumativ la modul cunoscut, fabulos, \u201edelirant\u201c. Aten\u0163ia autorului se \u00eendreapt\u0103 doar asupra rela\u0163iilor \u2013 trecute \u015fi prezente \u2013 dintre Axente \u015fi Octavia, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 reliefeze cadrul celei de a doua enigme \u2013 dispari\u0163ia so\u0163iei preotului \u2013, care-l intereseaz\u0103 cu mult mai mult dec\u00e2t prima. Cauzele sinuciderii ei sunt r\u00e2nd pe r\u00e2nd luate \u00een calcul: 1. frica de preot \u2013 doar l\u0103sase \u00een camera mare hainele \u015fi venise goal\u0103 al\u0103turi de Axente, \u015fi nu i se putea ar\u0103ta \u00een felul acesta so\u0163ului, venind de afar\u0103, c\u0103ci n-ar fi putut invoca nici un motiv de a ie\u015fi \u00een plin\u0103 iarn\u0103 dezgolit\u0103 total; 2. teama de a nu fi arestat\u0103 \u015fi dus\u0103 la Canal, distrug\u00e2ndu-i-se via\u0163a \u015fi frumuse\u0163ea \u2013 c\u0103ci aflase c\u0103 era inclus\u0103 pe lista arest\u0103rilor; \u00een sf\u00e2r\u015fit, 3. din cauz\u0103 c\u0103 poetul nu-i spusese \u2013 \u00eentrebat fiind \u2013 dac\u0103 o iube\u015fte. Flavia, so\u0163ia lui Axente, introduce \u015fi ipoteza lini\u015ftitoare pentru to\u0163i cei care-o iubeau, c\u0103 Octavia nu s-ar fi aruncat \u00een Mure\u015f, ci s-ar fi ascuns undeva, ca \u00eentr-un joc \u2013 motiv \u015fi metod\u0103 agreate \u015fi utilizate frecvent de autor \u2013 \u015fi c-ar ie\u015fi c\u00e2nd nimeni nu s-ar a\u015ftepta, aduc\u00e2ndu-le bucuria. Autorul \u00eens\u0103 \u015ftie c\u0103, de fapt, el a condamnat-o la moarte, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd credincios doar Anei Rare\u015f, \u00eentruchiparea dragostei spirituale. De\u015fi invoc\u0103 \u015fi alte motive, autolini\u015ftindu-se c\u0103 \u201efapta ei nu r\u0103m\u00e2ne accesibil\u0103 unei l\u0103muriri, s\u00e2mbure negru \u00een miezul unei enigme\u201c, Axente \u015ftie c\u0103 \u201etrebuie s\u0103 fi fost altceva\u201c dec\u00e2t \u201epanica\u201c provocat\u0103 de \u00eempu\u015fc\u0103tura popii \u015fi de includerea ei pe lista condamna\u0163ilor la \u00eenchisoare sau dec\u00e2t \u201echemarea\u201c diavolului care ar fi dus-o ca pe o somnambul\u0103 la Mure\u015f. Niciuna dintre ele nu era a\u015fa de important\u0103 ca dezam\u0103girea c\u0103 eroul n-a \u201er\u0103spuns numaidec\u00e2t \u015fi cu toat\u0103 hot\u0103r\u00e2rea dorin\u0163ei de a-i spune \u00een sf\u00e2r\u015fit, c-o iube\u015fte\u201c. \u201eS\u0103 fi fost\u201c \u2013 se \u00eentreb\u0103 el \u2013 \u201edisperarea mut\u0103 c\u0103 \u00een clipa aceea g\u00e2ndul meu ar fi putut s\u0103 umble prin preajma doamnei Ana? S\u0103 fi fost b\u0103nuiala c\u0103 \u00een ciuda dragostei \u015fi a patimei ce-mi ar\u0103ta, ea r\u0103m\u00e2nea interzis\u0103 \u00een pragul fiin\u0163ei mele? Imagina\u0163ia \u015fi g\u00e2ndul meu \u00ee\u015fi deap\u0103n\u0103 motivele, toate c\u00e2te ar fi putut s\u0103 fie invocate \u00een vederea unei inutile explica\u0163ii\u201c. Ultima fraz\u0103 e ad\u0103ugat\u0103 de form\u0103, c\u0103ci autorul, prin Axente Creang\u0103, \u0163ine s\u0103 se rup\u0103 de latura ce-l lega de p\u0103m\u00e2nt, a dragostei sale, \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 prin cealalt\u0103 bifurca\u0163ie \u2013 Ana Rare\u015f \u2013 deschis \u00een\u0103l\u0163imilor spirituale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"