<\/p>\n
Cu greu poate fi un subiect mai banal dec\u00e2t implacabila fug\u0103 a timpului \u2013 acel fugit irreparabile tempus din Georgicele (III, v. 284) lui Virgil \u2013 g\u00e2nd ce devine tot mai obsesiv pe m\u0103sura \u00eendep\u0103rt\u0103rii de prima tinere\u0163e pentru aproape orice fiin\u0163\u0103 cuget\u0103toare, c\u00e2nd nu e confruntat\u0103 cu primejdii iminente sau cu lipsuri grave. De\u015fi sunt con\u015ftient de riscul debit\u0103rii de truisme, evenimente personale recente m\u0103 \u00eendeamn\u0103 s\u0103 evoc \u015fi eu… continua alunecare a efemerului \u201eacum\u201c dinspre trecutul cunoscut \u00een incertitudinea viitorului.<\/strong> <\/em> Cu greu poate fi un subiect mai banal dec\u00e2t implacabila fug\u0103 a timpului \u2013 acel fugit irreparabile tempus din Georgicele (III, v. 284) lui Virgil \u2013 g\u00e2nd ce devine tot mai obsesiv pe m\u0103sura \u00eendep\u0103rt\u0103rii de prima tinere\u0163e pentru aproape orice fiin\u0163\u0103 cuget\u0103toare, c\u00e2nd nu e confruntat\u0103 cu primejdii iminente sau cu lipsuri grave.… Cite\u0219te mai mult »Timpul vie\u0163ii, timpul g\u00e2ndirii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[11974,11973,11972],"class_list":["post-20278","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-ecuatia-lui-schrodinger","tag-mecanica-clasica","tag-univers-ordonat-perfect"],"views":1309,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20278","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20278"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20278\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20278"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20278"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20278"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nDe cur\u00e2nd, mama mea a plecat \u00een suferin\u0163\u0103 acolo \u201eunde nu este durere, nici \u00eentristare, nici suspin\u201c, dup\u0103 o via\u0163\u0103 cronologic \u00eendelungat\u0103, de nou\u0103zeci \u015fi doi de ani, din care ultimii i-au fost puternic marca\u0163i de chinurile trupului, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a-i fi afectat\u0103 capacitatea mental\u0103, inclusiv memoria. Disponibilitatea resurselor psihice, \u00een paralel cu diminuarea tot mai avansat\u0103 a motricit\u0103\u0163ii \u015fi a sensibilit\u0103\u0163ii senzoriale nu f\u0103ceau dec\u00e2t s\u0103 \u00eei accentueze realitatea ap\u0103s\u0103toare a trecerii timpului vie\u0163ii. C\u00e2t despre mine, dincolo de a fi fost martorul tot mai \u00eengrozit al implacabilului declin al fiin\u0163ei care m-a n\u0103scut \u015fi cu care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 am o asem\u0103nare genetic\u0103 evident\u0103 \u015fi \u00een tr\u0103s\u0103turi, \u015fi \u00een predispozi\u0163iile de patologie, revederea fotografiilor din trecut, ocazionat\u0103 at\u00e2t de evenimentul men\u0163ionat, c\u00e2t \u015fi de preg\u0103tirile pentru o schimbare de locuin\u0163\u0103, m\u0103 face s\u0103 simt cu pregnan\u0163\u0103 c\u0103 \u201etimpul distruge toate, pe t\u0103cute anii ne duc la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201c. Aceast\u0103 platitudine \u2013 devenit\u0103 aforism (tempus edax rerum, tacitisque senescimus annis) \u00een frumoasa exprimare a lui Ovidiu (Metamorfozele XV, v. 234) \u2013 \u00eei poate fi evident\u0103 cvasiseptuagenarului care scrie aceste r\u00e2nduri \u015fi doar c\u00e2nd e \u00een fa\u0163a oglinzii, ca \u015fi \u00een multe alte ocazii banale, dar \u00eemprejur\u0103ri mai speciale, precum cele la care m\u0103 refer, acutizeaz\u0103 con\u015ftientizarea \u015fi \u00eendeamn\u0103 la reflec\u0163ie.
\nIdeea c\u0103 timpul aduce doar schimb\u0103ri diminuante \u015fi dec\u0103dere este explicitat\u0103 deja din primul mare monument al literaturii europene, Iliada, unde vedem c\u0103 Ahile caut\u0103 s\u0103 opreasc\u0103 efectul timpului prin c\u00e2\u015ftigarea unei glorii de ne\u015fters, care nu poate fi \u00eens\u0103 ob\u0163inut\u0103 dec\u00e2t cu pre\u0163ul vie\u0163ii, c\u0103ci a r\u0103m\u00e2ne viu ar \u00eensemna s\u0103 sufere sl\u0103birea for\u0163elor pe care o aduce v\u00e2rsta. E lesne de \u00een\u0163eles c\u0103 problema timpului a preocupat dintotdeauna omul g\u00e2nditor, nenum\u0103rate fiind operele literare \u015fi artistice axate pe dimensiunea noastr\u0103 existen\u0163ial\u0103 prin excelen\u0163\u0103. \u00cenc\u0103 din Antichitate filozofii au sim\u0163it necesitatea de a se referi la un timp absolut, al cosmosului etern, nesupus perisabilit\u0103\u0163ii fiin\u0163ei umane. Platon, \u00een Timaios, celebrul dialog despre natura lumii, afirm\u0103 c\u0103, pentru a ajunge la cunoa\u015fterea adev\u0103rat\u0103, trebuie s\u0103 te eliberezi de lumea iluzorie a senza\u0163iilor omene\u015fti trec\u0103toare \u015fi s\u0103 accezi la lumea perfect\u0103 a formelor eterne. Pentru el deci, dac\u0103 timpul e s\u0103 aib\u0103 vreo realitate, aceea nu poate decurge dec\u00e2t din ceea ce este atemporal, ca mi\u015fcarea perfect ordonat\u0103 a planetelor, nu din experien\u0163a schimb\u0103toare a existen\u0163ei personale. Pe drept cuv\u00e2nt s-a spus chiar c\u0103 filozofia greac\u0103 \u00een ansamblu identifica lumea cu cosmosul ordonat imuabil, astfel c\u0103 timpul nu era perceput ca o realitate.
\nImaginea unui Univers ordonat perfect, \u00een care corpurile cere\u015fti se mi\u015fc\u0103 etern \u00een acela\u015fi mod, ca \u015fi cum timpul ar fi \u00eenghe\u0163at, este proprie \u015fi marilor savan\u0163i din secolele XV-XVII (Copernic, Kepler, Galileo) care au ini\u0163iat revolu\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103 ce a dat na\u015ftere lumii moderne. Iar legile mi\u015fc\u0103rii formulate de Newton, ca \u015fi celebra sa lege a atrac\u0163iei universale sunt independente de timp, astfel c\u0103 toat\u0103 monumentala crea\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103 reprezentat\u0103 de mecanica clasic\u0103 formalizat\u0103 \u00een secolele XVIII-XIX de Laplace \u015fi Hamilton descrie un Univers \u00een care timpul ar putea curge \u00een mod reversibil, \u015fi dinspre viitor c\u0103tre trecut, nu doar cu implacabila ireversibilitate a vie\u0163ii… pe care ne-o arat\u0103 nemilos oglinda! \u015fi nu doar \u00een legile mecanicii clasice, ci \u015fi \u00een celebra ecua\u0163ie a lui Schr\u00f6dinger din mecanica cuantic\u0103 timpul poate fi inversat, iar Einstein \u00eensu\u015fi s-a exprimat c\u0103 i-ar fi greu s\u0103 accepte c\u0103 timpul ar fi mai mult dec\u00e2t o iluzie. Vedem deci c\u00e2t de \u00eendelung \u2013 din Grecia antic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een plin secol XX \u2013 a putut d\u0103inui separarea \u00eentre timpul existen\u0163ial al vie\u0163ii \u015fi timpul abstractizat din g\u00e2ndirea filozofico-\u015ftiin\u0163ific\u0103, adic\u0103 de fapt \u201ealungarea\u201c din aceasta a timpului.
\nDar, deja la mijlocul secolului XIX s-au produs dou\u0103 mari sinteze conceptuale prin care timpul cel real, cu scurgerea lui ireversibil\u0103, a p\u0103truns \u00een descrierea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a naturii. Fizicianul german Rudolf Clausius, generaliz\u00e2nd rezultatele unor studii anterioare asupra func\u0163ion\u0103rii motoarelor cu aburi \u2013 a c\u0103ror utilizare era \u00een expansiune atunci, \u00een plin\u0103 revolu\u0163ie industrial\u0103 \u2013, a formulat un principiu fundamental al termodinamicii care afirm\u0103 c\u0103 prin orice proces natural dintr-un sistem ce nu are schimburi cu exteriorul se produce o cre\u015ftere a dezordinii moleculare. Aceasta e exprimat\u0103 printr-un parametru numit entropie, care \u00een sistemele \u00eenchise nu poate dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103. Entropia introduce astfel un sens unic al timpului, simbolic denumit \u201es\u0103geata timpului\u201c. Iar na\u015fterea teoriei evolu\u0163ioniste \u00een biologie, odat\u0103 cu apari\u0163ia \u00een 1859 a Originii speciilor a lui Darwin, a dus la afirmarea viguroas\u0103 a faptului c\u0103 toat\u0103 natura vie are o istorie, nu este ceva etern neschimb\u0103tor. Aproape un secol mai t\u00e2rziu, astrofizicienii au ajuns la concluzia c\u0103 \u015fi cosmosul, crezut a fi prototip al stabilit\u0103\u0163ii eterne, are de fapt o istorie a schimb\u0103rilor \u00een timp. Ba chiar mai mult, istoria cosmosului implic\u0103 timpul \u00eensu\u015fi, care nu mai e considerat un cadru universal de referin\u0163\u0103, de c\u00e2nd teoria relativit\u0103\u0163ii i-a ar\u0103tat variabilitatea \u00een func\u0163ie de caracteristicile sistemului \u00een care e m\u0103surat. Cititorul care ar putea dori r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103ri at\u00e2t de deconcertante despre Univers, cum ar fi acelea dac\u0103 \u201ecosmosul a existat dintotdeauna\u201c sau dac\u0103 \u201etimpul va merge vreodat\u0103 \u00eenapoi, astfel \u00eenc\u00e2t efectele s\u0103 fie \u00eenaintea cauzelor\u201c (?!) are la dispozi\u0163ie celebra carte a lui Stephen Hawking O scurt\u0103 istorie a timpului, tradus\u0103 \u015fi \u00een rom\u00e2ne\u015fte. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, orice evocare a felului \u00een care \u015ftiin\u0163a s-a referit la subiectul timpului, chiar succint\u0103 \u015fi superficial\u0103 precum r\u00e2ndurile de fa\u0163\u0103, nu poate omite rolul esen\u0163ial al fizicianului belgian (de origine rus\u0103) Ilya Prigogine (1917\u20132003), fondator important al termodinamicii proceselor ireversibile, adic\u0103 a proceselor \u00een desf\u0103\u015furarea lor natural\u0103, nu idealizate de g\u00e2ndire. Lui Prigogine i-a fost acordat Premiul Nobel (pentru chimie, \u00een 1977) \u00een principal pentru definirea \u015fi caracterizarea structurilor disipative, care se auto-organizeaz\u0103 devenind tot mai complexe \u015fi se men\u0163in \u00een timp pe baza unui flux continuu de energie din mediu. Este exact situa\u0163ia organismelor vii \u015fi a sistemelor ecologice \u00een dezvoltare. Ca \u015fi al\u0163i mari fizicieni, Prigogine a fost \u015fi un remarcabil g\u00e2nditor umanist, \u00een particular referitor la problema timpului \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, dup\u0103 cum o atest\u0103 \u015fi c\u0103r\u0163ile sale traduse \u00een rom\u00e2ne\u015fte din 1984 \u00eencoace, de la Noua alian\u0163\u0103 \u2013 metamorfoza \u015ftiin\u0163ei la \u00centre eternitate \u015fi timp.
\nRevenind la timpul vie\u0163ii \u015fi la felul \u00een care noi, efemerii p\u0103m\u00e2nteni, \u00eei sim\u0163im curgerea, s\u0103 remarc\u0103m c\u0103, asemeni tuturor percep\u0163iilor, \u015fi aceea a duratelor temporale este rezultatul unor prelucr\u0103ri informa\u0163ionale complexe, care au loc \u00een structuri cerebrale distribuite pe zone vaste ale scoar\u0163ei, \u00een nuclei subcorticali \u015fi \u00een cerebel. Ceea ce face c\u0103, tot asemenea altor percep\u0163ii, \u015fi cea a timpului este supus\u0103 alter\u0103rilor \u00een diferite maladii neuropsihice, sau sub influen\u0163a drogurilor psihoactive. Stimulan\u0163ii (precum amfetaminele sau chiar cafeina) fac ca o aceea\u015fi durat\u0103 de timp s\u0103 par\u0103 mai lung\u0103, iar depresorii (precum alcoolul) \u201ecomprim\u0103\u201c timpul. Dar senza\u0163ia cu adev\u0103rat tulbur\u0103toare pentru foarte mul\u0163i dintre noi este aceea c\u0103 timpul \u00ee\u015fi accelereaz\u0103 fuga pe m\u0103sur\u0103 ce avans\u0103m \u00een v\u00e2rst\u0103, c\u0103… anul \u00een care am devenit pensionar a fost \u201emai scurt\u201c dec\u00e2t cel \u00een care m\u0103 luptam cu adaptarea la o nou\u0103 munc\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 \u015fi mai scurt dec\u00e2t oricare dintre anii de studii. Dependen\u0163a de v\u00e2rst\u0103 a perceperii timpului a fost adesea notat\u0103 de psihologi, \u00eencerc\u00e2ndu-se explicarea ei prin aceea c\u0103 deficitul de neuromediatori cerebrali pe m\u0103sura \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii ar face tot mai dificil\u0103 sesizarea fenomenelor rapide. \u00cens\u0103, literatura \u015ftiin\u0163ific\u0103 pe aceast\u0103 tem\u0103 este neconcludent\u0103 \u015fi, oricum, pentru pu\u0163ini dintre noi vreo explica\u0163ie \u00een termenii reci ai biologicului poate alunga g\u00e2ndul pe care Poetul l-a exprimat at\u00e2t de clar: \u201eCu m\u00e2ine zilele-\u0163i adaogi,\/ Cu ieri via\u0163a ta o scazi\/ \u015fi ai cu toate astea-n fa\u0163\u0103\/ De-a pururi ziua cea de azi\u201c… Carpe diem!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"