{"id":20272,"date":"2014-08-13T09:38:54","date_gmt":"2014-08-13T07:38:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20272"},"modified":"2015-01-15T14:41:23","modified_gmt":"2015-01-15T12:41:23","slug":"intre-icoana-si-model-brancoveanu-contemporanul-nostru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intre-icoana-si-model-brancoveanu-contemporanul-nostru\/","title":{"rendered":"\u00centre icoan\u0103 \u015fi model"},"content":{"rendered":"

Br\u00e2ncoveanu, contemporanul nostru<\/strong><\/p>\n

Ca orice sf\u00e2nt al Bisericii Ortodoxe, Constantin Br\u00e2ncoveanu are dreptul la o icoan\u0103, \u00een fa\u0163a c\u0103reia credincio\u015fii se roag\u0103. Mai multe biserici \u00eei poart\u0103 hramul \u015fi, ca sf\u00e2nt na\u0163ional, ctitor de numeroase l\u0103ca\u015furi \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi \u00een Transilvania, are deja un mic cult, faptele \u015fi m\u0103rturisirea sa suprem\u0103 de credin\u0163\u0103 (martirajul) ghid\u00e2ndu-i pe credincio\u015fi pe drumul \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii suflete\u015fti \u015fi al m\u00e2ntuirii.
\nDar Br\u00e2ncoveanu a fost \u015fi un foarte longeviv conduc\u0103tor politic, domnind \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 nu mai pu\u0163in de 26 de ani. Pu\u0163ini domnitori \u00eel \u00eentrec, la acest capitol, iar din epoca modern\u0103, doar Regele Carol I. \u015ei, dac\u0103 priceperea \u00een administrarea treburilor publice se m\u0103soar\u0103 prin prosperitatea general\u0103 a \u0163\u0103rii, iar prosperitatea, \u00een Evul Mediu, se judec\u0103, a posteriori, prin prisma edificiilor laice \u015fi religioase care s-au ridicat \u00een epoc\u0103, se poate spune c\u0103 sf\u00e2ntul a fost \u015fi un remarcabil conduc\u0103tor lumesc.
\nF\u0103r\u0103 a minimaliza, Doamne fere\u015fte, latura celest\u0103 a lui Constantin Br\u00e2ncoveanu, de care se ocup\u0103 Biserica (mai ales c\u0103 \u00een Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 anul 2014 este \u015fi Anul omagial al Martirilor Br\u00e2ncoveni), despre omul politic a\u015f dori, prin urmare, s\u0103 fac aici c\u00e2teva observa\u0163ii, care s\u0103 se constituie \u00eentr-un \u00eendemn la reflec\u0163ie asupra semnifica\u0163iilor trecerii sale prin istoria noastr\u0103.
\nMai \u00eent\u00e2i, a\u015f remarca aspectul, poate, cel mai delicat al personalit\u0103\u0163ii domnitorului, despre care se vorbe\u015fte pu\u0163in chiar \u015fi \u00een contexte \u015ftiin\u0163ifice, deloc predispuse la encomion. Constantin Br\u00e2ncoveanu este, chiar \u00eenainte de a deveni domnitor, un om extrem de bogat. Turcii \u00eel vor porecli Alt\u00e2n Bey, adic\u0103 \u201ePrin\u0163ul aurului\u201c, iar fiica sa, Maria, m\u0103ritat\u0103 cu Constantin Duca \u015fi alungat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu acesta de pe tronul Moldovei, le va striga ie\u015fenilor: \u201eM\u0103 voi \u00eentoarce, chiar dac\u0103 va fi ca tata s\u0103 podeasc\u0103 drumul p\u00e2n\u0103 la \u0162arigrad cu pungi cu galbeni!\u201c. Un istoric din genera\u0163ia mai t\u00e2n\u0103r\u0103 a afirmat chiar c\u0103 Br\u00e2ncoveanu a fost cel mai mare proprietar funciar din istoria rom\u00e2nilor.
\nBog\u0103\u0163ia nu este, \u00een principiu, recomandat\u0103 drept deziderat \u00een via\u0163\u0103. Zicala biblic\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 nege posibilitatea m\u00e2ntuirii pentru cei boga\u0163i, \u00eei avertizeaz\u0103 c\u0103 aceasta este mai dificil\u0103, pentru ei, dec\u00e2t pentru cei s\u0103raci: mai dificil\u0103, spune textul sacru, dec\u00e2t trecerea unei c\u0103mile prin urechile acului… Latini fiind \u015fi str\u0103ini de etica protestant\u0103, bog\u0103\u0163ia excesiv\u0103 nu ne este pl\u0103cut\u0103, iar imaginea omului public care str\u00e2nge averi este, de regul\u0103, deplorabil\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a public\u0103. Literatura noastr\u0103, de asemenea, \u015fi-a f\u0103cut, de la Dinu P\u0103turic\u0103 la T\u0103nase Scatiu \u015fi de la Vasilescu-Lum\u00e2n\u0103raru la Tudor B\u0103losu, un obicei din a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa riscurile morale (mortale, dac\u0103 mi-e permis un joc de cuvinte) pe care le prezint\u0103 focalizarea fiin\u0163ei asupra acumul\u0103rii de averi.
\nTotu\u015fi, Constantin Br\u00e2ncoveanu a reu\u015fit s\u0103-\u015fi salveze sufletul \u015fi, \u00een plan lumesc, s\u0103 \u00ee\u015fi creeze un nume bun \u00een posteritate, l\u0103s\u00e2nd ceva trainic \u00een urm\u0103: m\u0103n\u0103stiri, biserici, palate, bulevarde, rafturi de bibliotec\u0103. \u00centrebarea, de mare actualitate pentru omul politic rom\u00e2n (confruntat, se \u015ftie, cu un deficit de imagine \u00eengrijor\u0103tor), este, prin urmare. cum a f\u0103cut Br\u00e2ncoveanu s\u0103 surmonteze dificult\u0103\u0163ile \u015fi pericolele morale ale unei mari averi, \u00een parte mo\u015ftenit\u0103, \u00een parte acumulat\u0103 de el \u00eensu\u015fi?
\nCronicile epocii sale ne dau r\u0103spunsul: domnitorul a fost un mare donator \u015fi binef\u0103c\u0103tor, \u00een primul r\u00e2nd, nu a pus, pe c\u00e2t e omene\u015fte posibil, interesele personale mai presus de cele colective, \u00een al doilea r\u00e2nd, \u015fi a reu\u015fit s\u0103 creeze condi\u0163ii pentru o via\u0163\u0103 acceptabil\u0103 pentru c\u00e2t mai mul\u0163i, \u00een al treilea r\u00e2nd. A\u015f ad\u0103uga \u015fi faptul c\u0103 a reintrodus, dup\u0103 mai multe decenii, \u00een via\u0163a public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 un element care, la noi, nicic\u00e2nd nu a fost \u00eendeajuns: \u015fi anume, cartea. \u00cen sensul restr\u00e2ns \u015fi \u00een cel larg al termenului.
\nA\u015fadar, donator \u015fi binef\u0103c\u0103tor, Br\u00e2ncoveanu a fost unul dintre cei mai mari ctitori de institu\u0163ii din istoria noastr\u0103, dep\u0103\u015fit, la acest capitol, doar de \u015etefan cel Mare \u015fi Matei Basarab, primul av\u00e2nd, \u00eens\u0103, avantajul unei domnii mult mai lungi (47 de ani) \u015fi independente, iar cel de-al doilea, al unei perioade mai calme \u00een plan extern. M\u0103n\u0103stiri \u015fi biserici, \u015fcoli \u2013 Academia Domneasc\u0103 din Bucure\u015fti, cea mai prestigioas\u0103 institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior din lumea ortodox\u0103, la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea \u2013 tipografiile \u015fi c\u0103r\u0163ile, bursierii rom\u00e2ni de la Padova, nemaivorbind de ajutorarea permanent\u0103 a cre\u015ftinilor afla\u0163i \u00een dificultate, sub st\u0103p\u00e2nire otoman\u0103: toate acestea s-au f\u0103cut \u015fi au fost finan\u0163ate din averea personal\u0103 a domnitorului. Chiar \u015fi plata obliga\u0163iilor c\u0103tre Poart\u0103 (\u00een special zahereaua, contribu\u0163ia la eforturile de r\u0103zboi otomane din Peninsula Balcanic\u0103) s-a f\u0103cut, adesea, din aceea\u015fi avere personal\u0103 a domnului, Br\u00e2ncoveanu nedorind s\u0103 dea peste cap finan\u0163ele \u0163\u0103rii pentru toanele sau cererile intempestive ale turcilor. A primit mult, de la Dumnezeu \u015fi de la via\u0163\u0103, \u015fi a dat la fel de mult, f\u0103r\u0103 condi\u0163ii, f\u0103r\u0103 arri\u00e8re pens\u00e9es, convins fiind de necesitatea de a face binele.
\nNu am pus la socoteal\u0103 \u015fi milostenia simpl\u0103, care \u2013 deducem din acelea\u015fi cronici muntene\u015fti \u2013 se f\u0103cea pe atunci pe scar\u0103 larg\u0103, de c\u0103tre to\u0163i aristocra\u0163ii, dintr-o obliga\u0163ie de natur\u0103 religioas\u0103 care devenise de-a dreptul general\u0103 \u015fi de la sine-\u00een\u0163eleas\u0103. Nu am luat-o \u00een calcul \u015fi pe aceasta, deoarece Constantin Br\u00e2ncoveanu nu a donat exclusiv din surplusul s\u0103u, nu a donat nici pentru c\u0103 to\u0163i o f\u0103ceau, \u015fi mai ales nu a donat numai pentru satisfacerea unor nevoi imediate \u015fi restr\u00e2nse. El a creat, de fapt, cu contribu\u0163ii considerabile din averea personal\u0103, institu\u0163ii. Care le sunt de folos tuturor \u015fi care rezist\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. C\u00e2\u0163i dintre miile de bucure\u015fteni care trec zilnic pe l\u00e2ng\u0103 biserica din col\u0163ul Institutului de Arhitectur\u0103 (splendid renovat\u0103 nu cu mult timp \u00een urm\u0103) mai \u015ftiu c\u0103 este vorba de Sf\u00e2ntul Nicolae Dintr-o Zi, ctitorit\u0103 \u00een 1702 de c\u0103tre so\u0163ia lui Br\u00e2ncoveanu, Maria? \u015ei c\u00e2\u0163i mai \u015ftiu c\u0103 se nume\u015fte \u201eDintr-o Zi\u201c pentru c\u0103 domnitorul, \u00eentr-un elan cre\u015ftin \u015fi \u00eentr-o demonstra\u0163ie adresat\u0103 societ\u0103\u0163ii, a creat condi\u0163iile financiare \u015fi logistice necesare, pentru ca biserica s\u0103 fie zidit\u0103, zugr\u0103vit\u0103, pictat\u0103 \u015fi t\u00e2rnosit\u0103 \u00een decurs de un an de zile, fiind consacrat\u0103 \u00een aceea\u015fi zi, \u00een anul urm\u0103tor celui \u00een care fusese pus\u0103 piatra de temelie? \u015ei, \u00een fine, c\u00e2\u0163i dintre liderii politici de ast\u0103zi au asemenea clarviziune \u015fi capacitate de organizare, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 construi, de la iarb\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la t\u00e2rnosire, o asemenea biseric\u0103 \u00eentr-un singur an de zile, cu toate mijloacele noastre moderne de construc\u0163ie?
\nDona\u0163ia \u00eendreptat\u0103 c\u0103tre \u015fcoal\u0103 \u015fi carte, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie unic\u0103 \u00een galeria domnitorilor rom\u00e2ni, \u00eel individualizeaz\u0103 pe Constantin Br\u00e2ncoveanu prin calitatea investi\u0163iei f\u0103cute \u00een viitor. Dac\u0103 Matei Basarab \u00eenfiin\u0163a la T\u00e2rgovi\u015fte o Schola graeca et latina, destinat\u0103 preg\u0103tirii fiilor de domni \u015fi viitorilor clerici, Br\u00e2ncoveanu a \u00eentemeiat Academia Domneasc\u0103, la care a adus cei mai buni profesori disponibili \u00een R\u0103s\u0103rit \u015fi, de asemenea, a \u00eentemeiat obiceiul trimiterii tinerilor celor mai merituo\u015fi la studii \u00een str\u0103in\u0103tate. La Padova a fiin\u0163at, pe durata domniei sale (dar \u015fi mai t\u00e2rziu), o colonie studen\u0163easc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, ale c\u0103rei urme le g\u0103sim \u015fi ast\u0103zi, at\u00e2t \u00een citadela universitar\u0103 din nordul Italiei, c\u00e2t \u015fi la Vene\u0163ia, unde studen\u0163ii finan\u0163a\u0163i din punga domnitorului au tip\u0103rit c\u0103r\u0163i \u00een onoarea sa.
\nDe asemenea, Br\u00e2ncoveanu a exportat c\u0103r\u0163i, \u00een\u0163eleg\u00e2nd necesitatea promov\u0103rii \u0163\u0103rii peste hotare. O tipografie \u00eentreag\u0103, cu me\u015fterii aferen\u0163i ei, a fost trimis\u0103 \u00een Georgia, pun\u00e2nd astfel bazele tiparului georgian. C\u0103r\u0163i de cult tip\u0103rite la Bucure\u015fti, \u00een arab\u0103, au ajutat cre\u015ftinii ortodoc\u015fi din Orientul Mijlociu s\u0103 reziste presiunii islamice. Cartea tip\u0103rit\u0103 \u00een greac\u0103 \u015fi slavon\u0103 a circulat pe tot cuprinsul R\u0103s\u0103ritului ortodox, pentru care Bucure\u015ftii \u015fi domnul lor cre\u015ftin au devenit un reper: literatura popular\u0103 balcanic\u0103, neo-greac\u0103, bulgar\u0103 \u015fi s\u00e2rb\u0103, conserv\u0103 numeroase c\u00e2ntece epice care \u00eei sunt dedicate.
\nDomnitorul a \u00een\u0163eles, \u00een consecin\u0163\u0103 c\u0103, pentru a rezista presiunii otomane, e nevoie de o politic\u0103 subtil\u0103, dar activ\u0103. Cum nu dorea s\u0103 alimenteze susceptibilitatea otoman\u0103 \u00eentre\u0163in\u00e2nd leg\u0103turi politice sau cultiv\u00e2nd revolte armate, Constantin Br\u00e2ncoveanu a f\u0103cut altceva: a \u00eentre\u0163inut vie flac\u0103ra identit\u0103\u0163ii cre\u015ftine. F\u0103r\u0103 c\u0103r\u0163ile, preo\u0163ii, dasc\u0103lii \u015fi dona\u0163iile venite de la Bucure\u015fti, e greu de spus dac\u0103 ar mai fi existat condi\u0163ii pentru mi\u015fcarea de eliberare na\u0163ional\u0103 din Balcani, din a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XIX-lea.
\nAceste dona\u0163ii generoase, care au consumat o mare parte din averea personal\u0103 a domnitorului, s-au f\u0103cut \u2013 nu cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ast\u0103zi, c\u00e2nd unii proasp\u0103t \u00eembog\u0103\u0163i\u0163i doneaz\u0103 spre a-\u015fi compensa ilegalit\u0103\u0163ile \u2013 \u00eentr-un cadru social \u00een care interesul privat era clar disociat de cel public.<\/p>\n

Br\u00e2ncoveanu (o recunosc chiar \u015fi cronicarii care nu-i sunt favorabili) nu a amestecat borcanele. Judec\u00e2ndu-l pe un boier, Constantin \u015etirbei, prins c\u0103 delapidase impozitele datorate vistieriei statului de c\u0103tre jude\u0163ele din dreapta Oltului, Br\u00e2ncoveanu \u00eel ironizeaz\u0103, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 nu se fac biserici (cum pretinsese \u015etirbei) din bani de furat…
\nDomnitorul nu a tolerat nedrept\u0103\u0163ile, pe de-o parte, dar pe de alta s-a ferit s\u0103 fie un \u201etiran bun\u201c, care s\u0103 calce \u00een picioare legea \u015fi dreptul la ap\u0103rare, \u00een numele luptei \u00eempotriva corup\u0163iei. Cauzele care, de la nivelurile inferioare de jurisdic\u0163ie, ajungeau \u00een aten\u0163ia judec\u0103\u0163ii domne\u015fti, se dezb\u0103teau \u00een trei trepte de jurisdic\u0163ie. Ultima, cea definitiv\u0103 \u015fi irevocabil\u0103, se judeca \u00een absen\u0163a domnitorului, de c\u0103tre Divan, lucr\u0103rile fiind conduse de mitropolitul de Bucure\u015fti, dup\u0103 pravil\u0103, adic\u0103 dup\u0103 legea scris\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103 fie un \u0162epe\u015f, Constantin Br\u00e2ncoveanu a reu\u015fit s\u0103 creeze, cu \u00een\u0163elepciune \u015fi onestitate personal\u0103, un cadru social \u00een care corup\u0163ia \u015fi nedreptatea, tare endemice ale societ\u0103\u0163ii feudale, s\u0103 poat\u0103 fi \u0163inute sub control. Nu am inten\u0163ia s\u0103 idilizez epoca sa: mi-e de ajuns s\u0103 constat c\u0103, prin compara\u0163ie, cronicarii contemporani \u015fi folclorul sunt unanimi de acord c\u0103, din acest punct de vedere, s-a putut tr\u0103i omene\u015fte \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 a lui Br\u00e2ncoveanu, spre deosebire de ce fusese \u00een deceniile anterioare \u015fi, mai ales, de ce va fi \u00een secolul fanariot.
\n\u00cen fine, textele contemporane domnitorului ne mai semnaleaz\u0103 un fapt remarcabil: Br\u00e2ncoveanu a \u00een\u0163eles, \u00eenaintea oric\u0103rui alt conduc\u0103tor feudal rom\u00e2n, c\u0103 nimeni nu poate fi fericit \u00eentr-o \u0163ar\u0103 nefericit\u0103. El a reformat sistemul fiscal, astfel \u00eenc\u00e2t impozitele s\u0103 nu se mai str\u00e2ng\u0103 \u2013 a\u015fa cum se f\u0103cuse p\u00e2n\u0103 atunci, dintr-o veche tradi\u0163ie \u2013 atunci c\u00e2nd turcii reclamau plata haraciului sau a nenum\u0103ratelor zaherele. Domnitorul a \u00een\u0163eles c\u0103, dac\u0103 turcii cereau aceste pl\u0103\u0163i toamna sau prim\u0103vara, recoltele urm\u0103toare vor fi compromise, pentru c\u0103 \u0163\u0103ranul nu dispune de al\u0163i bani dec\u00e2t cei pentru \u00eenfiin\u0163area culturilor. De asemenea, dac\u0103 Poarta cerea aceste contribu\u0163ii iarna, c\u00e2nd \u0163\u0103ranii nu produceau nimic, foametea \u015fi tulbur\u0103rile sociale nu mai puteau fi st\u0103vilite. De aceea, el a stabilit ca impozitele, \u00een sume clare \u015fi transparente, s\u0103 fie pl\u0103tite o dat\u0103 pe trimestru, la aceea\u015fi dat\u0103 \u00een fiecare an. Atunci c\u00e2nd a fost obligat s\u0103 introduc\u0103 obliga\u0163ii fiscale noi, nu a f\u0103cut-o pentru c\u0103 avea de f\u0103cut \u201einvesti\u0163ii\u201c \u00een interes personal, ci pentru c\u0103 trebuiau achitate obliga\u0163iile c\u0103tre Imperiul Otoman. De altfel (textele nu las\u0103 loc de dubii \u00een acest sens), a f\u0103cut-o numai atunci c\u00e2nd nu a reu\u015fit s\u0103 acopere suma cerut\u0103 de turci din banii afla\u0163i \u00een vistierie sau din banii personali, ai s\u0103i \u015fi ai marilor boieri pe care se sprijinea domnia.
\nA stabilit chiar \u015fi un principiu de impozitare progresiv\u0103: \u201ecei mai cuprin\u015fi\u201c (adic\u0103 mai boga\u0163i) \u201es\u0103 dea mai mult\u201c, \u201ecei mai pu\u0163in cuprin\u015fi s\u0103 dea mai pu\u0163in\u201c, iar \u201ecel care nu are nimic s\u0103 nu dea nimic\u201c. Textele cronicilor sunt neechivoce \u00een acest sens, ne stau la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u015fi ne a\u015fteapt\u0103 s\u0103 reflect\u0103m asupra acestei surprinz\u0103toare anticip\u0103ri a fiscalit\u0103\u0163ii moderne.
\nNu este singura m\u0103sur\u0103 destinat\u0103 cre\u0103rii unui cadru de via\u0163\u0103 mai bun pentru c\u00e2t mai mul\u0163i dintre locuitorii \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Domnitorul a avut \u015fi preocup\u0103ri edilitare, pentru dezvoltarea ora\u015felor rom\u00e2ne\u015fti, \u00een primul r\u00e2nd Bucure\u015fti \u015fi T\u00e2rgovi\u015fte (pe care a ref\u0103cut-o din temelii, ca fost\u0103 capital\u0103 istoric\u0103 a \u0163\u0103rii), dar \u015fi Craiova, unde fusese ban, Pite\u015fti, l\u00e2ng\u0103 care avea vii, R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea, important centru religios. Peste tot, a luat m\u0103suri de asanare a cursurilor de ap\u0103, de igien\u0103 \u015fi ordine public\u0103, a construit edificii care se mai p\u0103streaz\u0103 \u015fi azi \u015fi a introdus o administra\u0163ie mai simpl\u0103 \u015fi mai eficient\u0103. Nu doar \u201epungile de galbeni\u201c de care vorbesc documentele otomane, ci \u015fi lini\u015ftea intern\u0103, ob\u0163inut\u0103 printr-un nivel de trai acceptabil \u015fi printr-o pace social\u0103 remarcabil\u0103 \u00een acea epoc\u0103 tulbure, explic\u0103 domnia \u00eendelungat\u0103 \u015fi faptul c\u0103 Poarta \u00eei va da lui Constantin Br\u00e2ncoveanu trifoiul cu patru foi, la care r\u00e2vniser\u0103 to\u0163i domnitorii rom\u00e2ni din perioada de dup\u0103 \u201ecapitula\u0163ii\u201c: domnia pe via\u0163\u0103, ob\u0163inut\u0103 \u00een 1699.
\nDomnitorul ne oblig\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim dac\u0103 nu cumva actualul nostru sistem de valori, care are \u00een centrul exclusiv banul, iar ca valori auxiliare eficien\u0163a economic\u0103 \u015fi balan\u0163a contabil\u0103 pozitiv\u0103, este unul fals. Sau insuficient. C\u0103ci ce nevoie avea un om extrem de bogat, domnitor atotputernic \u00een \u0163ara sa \u015fi ins cultivat, s\u0103 sus\u0163in\u0103 at\u00e2t de insistent cultura public\u0103? De ce s\u0103 fac\u0103 edificii publice, c\u00e2nd le avea pe cele private, la mo\u015fiile sale? De ce s\u0103 \u00eentemeieze biserici \u015fi \u015fcoli pentru to\u0163i, c\u00e2nd el \u015fi familia sa aveau propriile biserici \u015fi acces privilegiat la cultur\u0103? De ce s\u0103 \u00eei trimit\u0103 \u015fi pe al\u0163ii, pe cheltuiala sa, la studii \u00een Occident, c\u00e2t timp, odat\u0103 \u00eentor\u015fi \u00een \u0163ar\u0103, ace\u015ftia ar fi devenit ni\u015fte competitori sociali ai propriilor copii? De ce s\u0103 tip\u0103reasc\u0103, tot pe cheltuiala sa, c\u0103r\u0163i pentru to\u0163i, chiar \u015fi pentru str\u0103ini, \u00een loc s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103, \u00een fond, cu impresionanta bibliotec\u0103 personal\u0103?
\nAceasta este, de fapt, marea lec\u0163ie a lui Constantin Br\u00e2ncoveanu. Pentru el, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, rom\u00e2nitatea \u00een general, nu a fost doar un teritoriu care, bine administrat, s\u0103 le ofere locuitorilor un nivel acceptabil de siguran\u0163\u0103 personal\u0103 \u015fi de prosperitate material\u0103. Un stat nu \u00eenseamn\u0103 doar poli\u0163ie \u015fi justi\u0163ie dreapt\u0103, s\u0103n\u0103tate \u015fi economie. O \u0163ar\u0103 exist\u0103, de fapt, at\u00e2ta timp c\u00e2t produce cultur\u0103. Iar diriguitorul treburilor publice are obliga\u0163ia de a le furniza cet\u0103\u0163enilor nu numai prosperitate \u015fi siguran\u0163\u0103 material\u0103, ci \u015fi acces la cunoa\u015ftere \u015fi cultur\u0103. Domnia lui Br\u00e2ncoveanu, ca \u015fi personalitatea sa, a fost un aliaj fericit \u00eentre material \u015fi spiritual. Un aliaj \u00een care mintea a fost st\u0103p\u00e2n\u0103 pe materie, nu invers.
\nSunt multe aspecte tulbur\u0103toare, prin care Constantin Br\u00e2ncoveanu \u00ee\u015fi dep\u0103\u015fe\u015fte epoca, devenind un model politic \u015fi cultural universal. Mai r\u0103m\u00e2ne doar ca noi s\u0103 \u00eel cunoa\u015ftem \u015fi, vener\u00e2ndu-l ca sf\u00e2nt, \u00eenchin\u00e2ndu-ne la icoana sa, s\u0103 nu l\u0103s\u0103m s\u0103 cad\u0103 \u00een uitare lec\u0163iile politice \u015fi morale pe care el ni le ofer\u0103. \u015ei pe care cultura din epoca sa ne \u00eeng\u0103duie s\u0103 le cunoa\u015ftem \u015fi s\u0103 le \u00een\u0163elegem, descifr\u00e2nd sensurile pe care domnitorul le-a \u00eencifrat \u00een actele \u015fi \u00een faptele sale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Br\u00e2ncoveanu, contemporanul nostru Ca orice sf\u00e2nt al Bisericii Ortodoxe, Constantin Br\u00e2ncoveanu are dreptul la o icoan\u0103, \u00een fa\u0163a c\u0103reia credincio\u015fii se roag\u0103. Mai multe biserici \u00eei poart\u0103 hramul \u015fi, ca sf\u00e2nt na\u0163ional, ctitor de numeroase l\u0103ca\u015furi \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi \u00een Transilvania, are deja un mic cult, faptele \u015fi m\u0103rturisirea sa suprem\u0103 de credin\u0163\u0103 (martirajul)… Cite\u0219te mai mult »\u00centre icoan\u0103 \u015fi model<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[10315,4,11964],"class_list":["post-20272","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-constantin-brancoveanu","tag-editorial","tag-sfant-al-bisericii-ortodoxe"],"views":2292,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20272","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20272"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20272\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20272"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20272"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20272"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}