{"id":20250,"date":"2014-07-31T13:42:29","date_gmt":"2014-07-31T11:42:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20250"},"modified":"2014-07-31T13:42:29","modified_gmt":"2014-07-31T11:42:29","slug":"din-nou-despre-caini","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/din-nou-despre-caini\/","title":{"rendered":"Din nou despre c\u00e2ini!"},"content":{"rendered":"<p>De milenii c\u00e2inele a fost printre animale unul care a convie\u0163uit cu omul, s-a ata\u015fat de el \u015fi \u015fi-a demonstrat o credin\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 margini. El l-a ap\u0103rat pe om, i-a ap\u0103rat bunurile, l-a ajutat la v\u00e2n\u0103toare \u015fi i-a demonstrat \u00een nu pu\u0163ine r\u00e2nduri un devotament nem\u0103rginit.<br \/>\nVia\u0163a omului a evoluat \u015fi mai ales \u00een ultimul veac s-a schimbat, s-a tehnicizat. Treptat, genera\u0163ie dup\u0103 genera\u0163ie, din ce \u00een ce mai mul\u0163i oameni s-au \u00eendep\u0103rtat de natur\u0103, de munca la c\u00e2mp, num\u0103rul locuitorilor ora\u015felor a crescut. \u00censemn\u0103tatea c\u00e2inilor a sc\u0103zut progresiv \u015fi, din ce \u00een ce, num\u0103rul lor a devenit mai mic \u015fi folosirea lor a devenit mai restr\u00e2ns\u0103. Oamenii s-au adaptat schimb\u0103rilor, dar c\u00e2inii au fost \u00een general l\u0103sa\u0163i \u00een voia soartei.<br \/>\nVia\u0163a s-a schimbat \u015fi ea. Eu, unul, din copil\u0103rie am crescut cu c\u00e2inii \u00een preajm\u0103. Mul\u0163umesc p\u0103rin\u0163ilor mei care mi-au \u00eeng\u0103duit accesul la animale, deoarece a\u015fa am cunoscut aceste devotate \u015fi inteligente fiin\u0163e. Dar \u00eemi dau seama c\u0103 pentru majoritatea oamenilor c\u00e2inii au \u00eenceput sa reprezinte o necunoscut\u0103 \u015fi c\u0103 mul\u0163i p\u0103rin\u0163i st\u0103vilesc aceast\u0103 \u201erela\u0163ie\u201d a copiilor lor, consider\u00e2nd-o chiar primejdioas\u0103, \u015fi \u00eei determin\u0103 de mici s\u0103 se fereasc\u0103 de ei, f\u0103r\u0103 a-\u015fi da seama de locul bun pe care-l ocup\u0103 aceste fiin\u0163e \u00een existen\u0163a \u015fi dezvoltarea micului om, \u00een \u00een\u0163elegerea naturii \u015fi a locului pe care \u00eel ocup\u0103 chiar el \u00een mijlocul ei!<br \/>\nInventarul c\u00e2inilor pe care i-am cunoscut, dar \u015fi a celor pe care i-am avut \u00een grij\u0103, \u00een cursul anilor din copil\u0103rie la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, este \u00eentins. De mult ei nu mai sunt, \u00een afar\u0103 probabil de cel din urm\u0103, \u00eenso\u0163itor fidel al b\u0103tr\u00e2ne\u0163ei mele. \u00cei consider p\u0103r\u0163i ale vie\u0163ii \u015fi f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 mi-au \u00eembog\u0103\u0163it existen\u0163a cu frumoase amintiri. De cei mai buni prieteni am fost poate c\u00e2teodat\u0103 dezam\u0103git, dar de la prietenii mei necuv\u00e2nt\u0103tori n-am avut vreodat\u0103 o deziluzie, ci doar credin\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 margini. Lec\u0163ia lor de comportament este de excep\u0163ie, devotamentul lor fa\u0163\u0103 de st\u0103p\u00e2ni este \u00een nu pu\u0163ine r\u00e2nduri uimitor.<br \/>\nGenera\u0163ii intregi, \u00een cursul mileniilor, c\u00e2inii au fost ata\u015fa\u0163i de oameni, dar c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 nu mai fie necesari, via\u0163a oamenilor schimb\u00e2ndu-se \u015fi moderniz\u00e2ndu-se, oamenii i-au abandonat. N-o s\u0103 uit credin\u0163a nem\u0103rginit\u0103 pe care mi-a ar\u0103tat-o, cu vreo patruzeci de ani \u00een urm\u0103, un c\u00e2ine de v\u00e2n\u0103toare brac pe care l-am scos de la hingheri, unde st\u0103p\u00e2nul \u00eel dusese consider\u00e2ndu-l prea b\u0103tr\u00e2n, de\u015fi n-avea dec\u00e2t vreo cinci ani. Merg\u00e2nd s\u0103 caut c\u00e2inele nostru, cam vagabond, l-am z\u0103rit \u00een fundul unui padoc pe acest brac, privind resemnat \u015fi f\u0103r\u0103 vreo speran\u0163\u0103, \u00een timp ce ceilal\u0163i, \u201eprizonieri\u201d cereau agit\u00e2ndu-se s\u0103 fie prelua\u0163i, iar el nu se mai deplasa spre z\u0103brele. O \u00eengrijitoare, profesoar\u0103 de \u015ftiin\u0163e naturale pensionar\u0103, \u00eel tot mutase cu\u015fc\u0103 de cu\u015fc\u0103 pentru a-l sc\u0103pa de sacrificare, dar el asista de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la execu\u0163ii. Am achitat taxa \u015fi l-am preluat. A fost c\u00e2inele cel mai credincios, care \u00een prima noapte a stat l\u00e2ng\u0103 patul meu nedormind \u015fi privindu-m\u0103 ca pe un zeu salvator!<br \/>\nDe la fiecare c\u00e2ine am \u00eenv\u0103\u0163at c\u00e2te ceva \u015fi poate \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 fiu om \u015fi s\u0103 m\u0103 comport ca atare! Acum vreo dou\u0103 zile, un jurnal de actualit\u0103\u0163i \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa la un post de televiziune imaginile c\u00e2inilor interna\u0163i \u015fi afla\u0163i \u00een pragul sf\u00e2r\u015fitului lor, \u0163inu\u0163i \u00een foarte multe locuri \u00een condi\u0163ii neomene\u015fti. Am avut sub ochi scena trist\u0103 \u015fi \u00eengrozitoare a unor oameni care preg\u0103teau execu\u0163iile \u00een mas\u0103 \u015fi totul se s\u0103v\u00e2r\u015fea cu \u015ftiin\u0163a \u015fi cu ordinul primarilor, ale ale\u015filor no\u015ftri!<br \/>\nCei ce sunt implica\u0163i direct, organizatorii unui masacru f\u0103r\u0103 drept de apel, ca \u015fi executan\u0163ii opera\u0163iilor \u00eemi par a fi p\u0103r\u0103sit o lume pe care declar\u00e3m cu to\u0163ii o vrem mai bun\u0103, pentru a alege \u00een schimb o re\u00eentoarcere \u00een primitivitatea s\u0103lbatic\u0103. Dac\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m c\u0103 ace\u015fti oameni se mai \u015fi consider\u0103 drept cre\u015ftini, mirarea ne este \u015fi mai mare. Respectul pentru natur\u0103, silin\u0163a de a p\u0103stra regnul animal, multe specii fiind amenin\u0163ate cu dispari\u0163ia, neuitarea omului c\u0103 el a fost \u00eenzestrat de Divinitate cu \u00eensu\u015firi deosebite fa\u0163\u0103 de celelalte fiin\u0163e vii, dar \u015fi cu obliga\u0163ia de a sluji aceast\u0103 planet\u0103, de a ap\u0103ra cauza binelui, sunt lucruri din ce \u00een ce mai uitate.<br \/>\nEste mai mult ca oric\u00e2nd necesar un comportament omenesc, \u00een care s\u0103 se \u0163in\u0103 cont \u015fi de sim\u0163\u0103minte \u015fi de mersul lumii, de trecut, dar \u015fi de viitor \u015fi mai ales ca lucrurile s\u0103 fie judecate nu din prisma unor interese \u00eenguste, egoiste, politicianiste, ci cu o viziune a ansamblului Universului \u015fi a minun\u0103\u0163iei sale. Distrugerea sistematic\u0103 a unor companioni milenari ai no\u015ftri, \u00een locul unor m\u0103suri \u00een\u0163elepte de st\u0103vilire a unei \u00eenmul\u0163iri pe care a produs-o abandonul omenesc ar fi timpul de a fi st\u0103vilit\u0103. Cu astfel de m\u0103suri s\u0103 realiz\u0103m \u015fi la noi ceea ce s-a realizat \u00een \u0163\u0103ri \u00eenaintate, dar nu s\u0103 rezolv\u0103m problema cu o s\u0103lb\u0103ticie unic\u0103!<br \/>\nTrist\u0103 este purtarea multora, care au uitat parc\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 un adev\u0103rat comportament omenesc. Mul\u0163i nici nu mai \u00een\u0163eleg c\u0103 este vorba de fiin\u0163e dintotdeauna apropiate omului \u015fi c\u00e3rora omul este dator s\u0103 le apere existen\u0163a pentru a-\u015fi conserva cel pu\u0163in o parte a unei vie\u0163i trecute. Este \u015fi realitatea unor noi genera\u0163ii, care n-au crescut \u00een ambian\u0163a \u2013 fericit\u0103, zic eu! \u2013 a unei copil\u0103rii \u015fi unei tinere\u0163i \u00een care animalele domestice au f\u0103cut parte din universul lor \u015fi c\u00e3rora p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi memoria le este \u00eennobilat\u0103 de imaginea unui prieten necuv\u00e2nt\u0103tor. Doamne-fere\u015fte s\u0103 ajungem cu sufletele robotice, s\u0103 ne dezlipim de tot ce a fost omenesc, iar un animal s\u0103 nu-l percepem dec\u00e2t fript sau fiert!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De milenii c\u00e2inele a fost printre animale unul care a convie\u0163uit cu omul, s-a ata\u015fat de el \u015fi \u015fi-a demonstrat o credin\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 margini. El l-a ap\u0103rat pe om, i-a ap\u0103rat bunurile, l-a ajutat la v\u00e2n\u0103toare \u015fi i-a demonstrat \u00een nu pu\u0163ine r\u00e2nduri un devotament nem\u0103rginit. Via\u0163a omului a evoluat \u015fi mai ales \u00een ultimul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/din-nou-despre-caini\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Din nou despre c\u00e2ini!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-20250","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1501,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20250","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20250"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20250\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20250"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20250"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20250"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}