{"id":20238,"date":"2014-07-31T13:37:15","date_gmt":"2014-07-31T11:37:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20238"},"modified":"2014-07-31T13:37:15","modified_gmt":"2014-07-31T11:37:15","slug":"seri-inedite-la-sala-radio","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/seri-inedite-la-sala-radio\/","title":{"rendered":"Seri inedite la Sala Radio"},"content":{"rendered":"<p>Fado, gen muzical na\u0163ional n\u0103scut \u00een Portugalia, cu germeni ap\u0103ru\u0163i \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, s-a cristalizat \u015fi s-a profesionalizat \u00een veacul trecut, dar recunoa\u015fterea mondial\u0103 oficial\u0103 a venit abia \u00een 2011, c\u00e2nd a fost \u00eenscris \u00een Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanit\u0103\u0163ii. P\u00e2n\u0103 atunci \u015fi-a derulat parcursul, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi zeci, sute de milioane de fani \u00een \u00eentreaga lume. Este ra\u0163iunea pentru care Ambasada Portugaliei la Bucure\u015fti a decis s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 Ziua Na\u0163ional\u0103 a \u0163\u0103rii sale printr-o Sear\u0103 de fado, al c\u0103rei generic \u2013 \u201eNo Fado e na Vida\u201c (\u201e\u00cen fado \u015fi \u00een via\u0163\u0103\u201c) \u2013 a dorit s\u0103 semnifice conexiunile ad\u00e2nc umane ale genului. De sorginte popular\u0103, fado merge \u00eentotdeauna c\u0103tre str\u0103fundurile inimii, r\u0103scole\u015fte, impresioneaz\u0103, seduce. Este un c\u00e2ntec al spiritului, izvor\u00e2t din suflet, expresie a melancoliei, dorului, solitudinii, iubirii, geloziei.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/sala-radio.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-20240\" src=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/sala-radio.jpg\" alt=\"sala-radio\" width=\"600\" height=\"234\" srcset=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/sala-radio.jpg 600w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/sala-radio-300x117.jpg 300w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/sala-radio-448x174.jpg 448w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/sala-radio-200x78.jpg 200w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/a><br \/>\nLa sala din strada General Berthelot soli\u015fti au fost Maria Pereira da Costa la chitar\u0103 portughez\u0103, precum \u015fi c\u00e2nt\u0103re\u0163ul Rodrigo Costa F\u00e9lix, un fadist cu pl\u0103cut glas baritonal. Ambii au fost acompania\u0163i de Andr\u00e9 Moreira (chitar\u0103 bas) \u015fi Pedro Pinhal (chitar\u0103 clasic\u0103), \u00eemplinind ter\u0163etul instrumental ce antureaz\u0103 \u00een chip tradi\u0163ional orice vocalist de fado. To\u0163i sunt virtuozi ai coardelor, produc\u00e2nd sonorit\u0103\u0163i care, solo sau \u00eengem\u0103nate, au avut consisten\u0163\u0103 \u015fi culoare. Surpriza a venit prin evolu\u0163ia Mariei Pereira da Costa \u015fi la pian. Creator de atmosfer\u0103, Rodrigo Costa F\u00e9lix a adus parfumul autentic de gen, printr-o lectur\u0103 ce a accentuat multitudinea de sentimente exprimate de vers.<br \/>\nSerata a fost prefa\u0163at\u0103 de alocu\u0163iunea E.S. Dr. Jo\u00e3o-Bernardo Weinstein, Ambasadorul Extraordinar \u015fi Plenipoten\u0163iar al Portugaliei \u00een Rom\u00e2nia.<br \/>\nFado-ul a cucerit din nou. Dup\u0103 cum o f\u0103cuse, tot recent, la Sala Palatului prin c\u00e2nt\u0103rea\u0163a Mariza \u015fi la Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Ia\u015fi, printr-un concert plin de originalitate, \u00een care vocii fadistului (portughezul Gon\u00e7alo Salgueiro, cu glas tenoral \u015fi c\u00e2nt expresiv, nuan\u0163at) i s-a asociat cea de sopran\u0103 (cunoscuta Elena Mo\u015fuc).<br \/>\nDup\u0103 pu\u0163in\u0103 vreme de la recitalul care a celebrat Ziua Portugaliei, Sala Radio a programat \u00een concertul de stagiune al Orchestrei de Camer\u0103 o inedit\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu un reputat acordeonist, francezul Richard Galliano, complex\u0103 personalitate artistic\u0103, interpret \u015fi compozitor, orchestrator \u015fi pedagog. Profit\u00e2nd de prezen\u0163a unei asemenea vedete, afi\u015ful a fost atractiv ales de dirijorul Gabriel Bebe\u015felea. Este vorba de cunoscutul ciclu Anotimpurile al c\u0103rui original vivaldian din Ottocento a fost juxtapus celui compus \u00een secolul al XX-lea de Astor Piazzolla. Numai c\u0103 vioara solist\u0103 a cedat locul instrumentului cu burduf, clape \u015fi butoane, \u00een aranjamente pentru acordeon \u015fi orchestr\u0103 de coarde semnate de \u00eensu\u015fi Richard Galliano.<br \/>\nDesigur, sonorit\u0103\u0163ile diferite fa\u0163\u0103 de original surprind. E\u015fti obligat s\u0103 suprapui imaginile nuan\u0163ate, create de t\u0103lm\u0103citor, celor cu care Antonio Vivaldi a zugr\u0103vit tablourile de Toamn\u0103, Iarn\u0103, Prim\u0103var\u0103, Var\u0103 \u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, nu po\u0163i s\u0103 nu fii cucerit, chiar dac\u0103 vioara lipse\u015fte. Peste toate, a guvernat rafinamentul \u015fi virtuozitatea lui Galliano, chei de bolt\u0103 ale unei memorabile interpret\u0103ri. A\u015fa s-a sim\u0163it \u015fi \u00een ritmurile lui Piazzolla, inspirate de celebrele tango-uri argentiniene triste sau antrenante, de care instrumentul solist este, funciarmente, mai apropiat.<br \/>\nC\u00e2teva cuvinte trebuie rezervate \u015fefului de orchestr\u0103. Gabriel Bebe\u015felea este foarte t\u00e2n\u0103r, 26 de ani, dar anun\u0163\u0103 o carier\u0103 important\u0103. Actualmente, \u00een paralel cu studiul postuniversitar la Universit\u00e4t f\u00fcr Musik und darstellende Kunst din Viena, desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia o activitate stagional\u0103 sus\u0163inut\u0103 pe podiumurile de concert \u015fi scenele de oper\u0103. Este dirijor principal al Operei Na\u0163ionale Rom\u00e2ne Ia\u015fi, cel mai t\u00e2n\u0103r \u015fef de orchestr\u0103 din \u0163ar\u0103 care ocup\u0103 o asemenea important\u0103 func\u0163ie.<br \/>\nL-am numit c\u00e2ndva \u201eun intelectual al baghetei\u201c \u015fi lecturile sale recente \u00eemi confirm\u0103 sintagma, \u00eentruc\u00e2t solida cultur\u0103 stilistic\u0103 transpare \u00een abord\u0103rile sale. Cred c\u0103 nu alege repertoriul dec\u00e2t \u00een urma unor complexe analize interdisciplinare, preg\u0103tirea urmeaz\u0103 \u00een profunzime, a\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103 Vivaldi a avut transparen\u0163\u0103 baroc\u0103, iar Piazzolla culoare autentic\u0103. Cu orchestran\u0163ii, Bebe\u015felea este un comunicator eficace, le extrage sensibilitatea \u015fi sunetul cel bun (a se vedea, aici, Orchestra de Camer\u0103 Radio), iar soli\u015ftilor \u2013 fie vocali\u015fti, fie instrumenti\u015fti \u2013 le acord\u0103 \u00eenso\u0163iri creative. Precis \u00een adres\u0103ri, dirijorul conduce cu gestic\u0103 echilibrat\u0103, atent cump\u0103nit\u0103 \u015fi riguroas\u0103, ce \u00eemi aminte\u015fte de t\u00e2n\u0103rul Abbado. Fiind \u00een plin\u0103 construc\u0163ie a carierei, apari\u0163iile sale pe podium sau \u00een fos\u0103 trebuie atent observate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Fado, gen muzical na\u0163ional n\u0103scut \u00een Portugalia, cu germeni ap\u0103ru\u0163i \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, s-a cristalizat \u015fi s-a profesionalizat \u00een veacul trecut, dar recunoa\u015fterea mondial\u0103 oficial\u0103 a venit abia \u00een 2011, c\u00e2nd a fost \u00eenscris \u00een Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanit\u0103\u0163ii. P\u00e2n\u0103 atunci \u015fi-a derulat parcursul, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi zeci, sute de milioane de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/seri-inedite-la-sala-radio\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Seri inedite la Sala Radio<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[11937,11941,11938,11940,11939],"class_list":["post-20238","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-no-fado-e-na-vida","tag-e-s-dr-joao-bernardo-weinstein","tag-maria-pereira-da-costa","tag-pedro-pinhal","tag-rodrigo-costa-felix"],"views":1512,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20238","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20238"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20238\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20238"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20238"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20238"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}