Literatorul rom\u00e2n este, \u00een genere, bine informat asupra treburilor literare din Occident, de\u015fi cu prec\u0103dere \u00een mod livresc, prin mijlocirea traducerilor. Nu cred s\u0103 existe autor str\u0103in, din indiferent ce spa\u0163iu literar, s\u0103 nu fi beneficiat, \u00een timp, de o transpunere onorabil\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u015ei, trebuie spus, noi rom\u00e2nii am fost, spre lauda noastr\u0103, larg deschi\u015fi la tot ce se petrecea pe alte meleaguri: mode, curente literare, tendin\u0163e, \u015fcoli etc. Sunt varii cauzele acestei nobile curiozit\u0103\u0163i \u2013 lingvistice, geografice etc.\u2013, ele sunt cunoscute, nu mai insist. Unele literaturi occidentale \u015fi-au manifestat mai intens (dec\u00e2t altele) influen\u0163a asupra literelor rom\u00e2ne. Cauzele sunt, \u015fi de data asta, suficient de cunoscute pentru a nu insista. Cu siguran\u0163\u0103, literatura francez\u0103 a avut un rol primar \u00een influen\u0163area treburilor literare de la noi; ca \u015fi cea german\u0103. Dar, a\u015f spune, cam at\u00e2t. De\u015fi sus\u0163inem sus \u015fi tare c\u0103 ne tragem de la R\u00e2m, privirea noastr\u0103 a stat\/ st\u0103 a\u0163intit\u0103 mai ales asupra Fran\u0163ei, Austriei \u015fi Germaniei, mai degrab\u0103 dec\u00e2t asupra Italiei, ca s\u0103 nu mai vorbim despre Spania. Influen\u0163a acestor mari culturi asupra\/ \u00een cultura na\u0163ional\u0103 a depins de mai mul\u0163i factori; unul dintre ace\u015ftia a avut de-a face cu rom\u00e2nii care au studiat\/ tr\u0103it \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi care, \u00eentor\u015fi acas\u0103, au promovat pe m\u0103sura puterilor culturile pe care le-au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat. De aceea, a\u015f spune, cultura britanic\u0103, de exemplu, a fost mai pu\u0163in prezent\u0103 la noi prin ambasadori rom\u00e2ni dec\u00e2t, s\u0103 zicem, cultura francez\u0103. Nu altfel s-au petrecut lucrurile cu literatura spaniol\u0103. Este adev\u0103rat, nici francezii n-au descoperit \u0163ara lui Cervantes dec\u00e2t \u00een perioada romantic\u0103 \u2013 este binecunoscut rolul diseminator al volumului de \u00eensemn\u0103ri de c\u0103l\u0103torie ale lui Th\u00e9ophile Gauthier Un voyage en Espagne (1843) \u2013 c\u00e2nd Spania era v\u0103zut\u0103 ca o pat\u0103 de culoare, mai degrab\u0103 exotic\u0103, dec\u00e2t ca spa\u0163iu literar-cultural de mare valoare.
\nCe-i drept, nici nu prea avea cu se l\u0103uda. \u00cen ultima parte a secolului al XIX-lea, \u00eens\u0103, Spania a produs o m\u00e2n\u0103 de scriitori demni de tot respectul, printre ei, Unamuno, Azorin, Valle-Incl\u00e1n, Blasco Ib\u00e1\u00f1ez, fra\u0163ii Machado… cunoscu\u0163i sub termenul generic Genera\u0163ia 89. Ace\u015fti urma\u015fi ai lui Cervantes \u015fi ai lui Graci\u00e1n, au excelat \u00een poezie, proz\u0103, teatru, eseu \u2013 o genera\u0163ie urmat\u0103 la mic\u0103 distan\u0163\u0103 de o alt\u0103 grupare de scriitori dota\u0163i excep\u0163ional: Jorge Guill\u00e9n, Damaso Alonso, Luis Cernuda, Rafael Alberti, Viceinte Alexandre, Garcia Lorca, Miguel Hernandez etc. \u2013 ei, autodeclara\u0163i \u201emo\u015ftenitori\u201c literari ai lui G\u00f3ngora, fiind cunoscu\u0163i sub anumele de Genera\u0163ia 27. Nu intr\u0103m \u00een discutarea conceptului de \u201egenera\u0163ie\u201c, r\u00e2ndurile de fa\u0163\u0103 propun\u00e2ndu-\u015fi alt obiectiv, \u015fi anume s\u0103 prezinte o carte scris\u0103 de Jos\u00e9 Esteban, intitulat\u0103 La Generaci\u00f3n del 98 en sus an\u00e9cdotas (Renacimiento \u2013 Los Quatro Vientos, Sevilla, 2012), titlu care m-a surprins de la \u00eenceput fiindc\u0103, \u015ftiind reputa\u0163ia de care se bucur\u0103 ace\u015fti intelectuali de mare valoare, mi se p\u0103rea c\u0103, \u00eencondeindu-i \u00een chip anecdotic, ni se propune un demers aproape oximoronic. Fiindc\u0103 este greu s\u0103 \u0163i-l imaginezi, de pild\u0103, pe autorul eseului Despre sentimentul tragic al vie\u0163ii f\u0103c\u00e2nd glume. \u015ei totu\u015fi\u2026
\nVolumul nu are o structur\u0103 anume, autorul mul\u0163umindu-se ca, dup\u0103 o scurt\u0103 introducere \u00een care \u00ee\u015fi expune inten\u0163iile, s\u0103 reproduc\u0103 anecdotele culese despre membrii Generatiei \u201998, una dup\u0103 alta, ca strofele \u00eentr-un lung poem, f\u0103r\u0103 o ierarhizare anume. Merit\u0103, totu\u015fi, men\u0163ionate c\u00e2teva dintre g\u00e2ndurile lui referitoare la ace\u015fti hidalgos ai culturii hispanice. De exemplu, afirm\u0103 Jos\u00e9 Esteban: \u201eAici, \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 \u2013 \u015fi acest lucru s-a spus \u00een repetate r\u00e2nduri \u2013 intelectualul este temut, dar nu respectat, \u015fi c\u0103, f\u0103r\u0103 motiv, a\u015fa, dintr-un principiu tacit, el este, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, ur\u00e2t. De aceea, omul de litere merge mereu prin Spania av\u00e2nd aerul \u00eentre jenat \u015fi impertinent al celui care peste tot este \u00een plus…\u201c Mai men\u0163ion\u0103m \u015fi urm\u0103toarea observa\u0163ie menit\u0103 s\u0103 ne ajute s\u0103 \u00een\u0163elegem mai bine spiritul acestor anecdote: \u201eAceste anecdote arat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd psihologia autorilor, inteligen\u0163a lor, iu\u0163eala replicilor, profunzimea, acurate\u0163ea diagnosticelor \u00een fa\u0163a unei situa\u0163ii anume\u201c.
\nIat\u0103, mai la vale, c\u00e2teva mostre din aceste anecdote, care, cum precizeaz\u0103 autorul, pot \u015fi trebuie s\u0103 contribuie la o cunoa\u015ftere mai profund\u0103 a acestei genera\u0163ii unice dec\u00e2t operele lor scrise. A\u015fadar:
\nOdat\u0103, cineva \u00eei spune lui Unamuno: don Miguel, am citit articolul dumneavoastr\u0103 de azi \u015fi nu sunt de acord cu ce scrie\u0163i. La care Unamuno r\u0103spunde: Nici eu nu sunt de acord.
\nSau: afl\u00e2ndu-se la Paris, Baroja este primit la Casa Spaniei, \u00eempreun\u0103 cu fra\u0163ii Solana. Unul dintre ei, Manuel, f\u0103cea unele observa\u0163ii destul de absurde. Credea c\u0103, la Paris, toat\u0103 lumea trebuia s\u0103 se ocupe de fratele s\u0103u. \u2013 A\u0163i procedat foarte r\u0103u nevorbind despre el, \u00eei repro\u015feaz\u0103 cu un aer iritat Manuel lui Baroja. \u2013 Eu nu m\u0103 ocup de pictur\u0103, r\u0103spunde acesta din urm\u0103. \u2013 Era obliga\u0163ia dumneavoastr\u0103, continu\u0103 Manuel. \u2013 Nu \u015ftiu de ce, contraatac\u0103 Baroja. Nu-mi amintesc ca dumneavoastr\u0103 s\u0103-mi fi f\u0103cut vreun favor, \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in fratele dumneavoastr\u0103.
\nSau: (poveste\u015fte Baroja) \u00centr-o zi \u00eel \u00eent\u00e2lnesc la cafenea pe Unamuno, care m\u0103 \u00eentreab\u0103 \u2013 Ai ceva de f\u0103cut \u00een seara asta? Nu, r\u0103spund. \u2013 Atunci am s\u0103-\u0163i citesc un capitol din romanul meu Amor y pedagogia. \u2013 Bine, sunt de acord. \u015ei Unamuno cite\u015fte un capitol, apoi \u00eenc\u0103 unul, \u015fi \u00eenc\u0103 unul, patru capitole, \u00een afar\u0103 de capitolul final, pe care nu-l scrisese \u00eenc\u0103. Acest lucru mi s-a p\u0103rut abuziv \u015fi jignitor.
\nSau: la \u00eenceputul secolului \u015fi-au f\u0103cut apari\u0163ia \u00een Madrid catalanii Ram\u00f3n Casas \u015fi Santiago Rusi\u00f1ol, am\u00e2ndoi cu preten\u0163ii literare. Pe Casas l-a auzit cineva \u00eentreb\u00e2nd: – Ce trebuie s\u0103 cite\u015fti ca s\u0103 devii pictor?
\nSau: Bacaria, genialul caricaturist, \u00eei spune \u00eentr-o zi lui Baroja, referindu-se la limba lui ascu\u0163it\u0103: \u2013 Viitorul t\u0103u va fi \u00een avion. Va trebui s\u0103 te ridici \u00een aer \u015fi s\u0103 te \u00eentrebi \u00eenainte de a ateriza: \u2013 Exist\u0103 pe aici vreun loc despre care eu s\u0103 nu fi vorbit de r\u0103u?
\nSau: Maeztu, prezent\u00e2ndu-l pe Baroja marelui Galdos: \u2013 Maestre, acesta este t\u00e2n\u0103rul scriitor Baroja, care vorbe\u015fte de r\u0103u pe toat\u0103 lumea, inclusiv pe dumneavoastr\u0103.
\nSau: cineva f\u00e3cea portretul unui personaj din secolui al 19-lea \u015fi, pentru a-l caracteriza, spuse: \u2013 Avea un aer melancolic. \u2013 Stop, \u00eel opri Valle-Incl\u00e1n, \u00een ce an se \u00eent\u00e2mpla asta? \u2013 \u00cen 1856. \u2013 \u00cen 1856? Imposibil. \u2013 \u015ei de ce, m\u0103 rog? \u2013 Fiindc\u0103 \u00een 1856 melancolia nu exista \u00eenc\u0103. Ea a fost descoperit\u0103 abia \u00een 1861.
\nSau: Valle Incl\u00e1n desena pe mesele de marmor\u0103 ale unei cafenele. \u2013 Ce faci, \u00eel \u00eentreb\u0103 Ram\u00f3n G\u00f3mez de la Serna. \u2013 Desene rupestre. \u00cen fa\u0163a acestor t\u0103blii de marmor\u0103 m\u0103 simt \u00een neolitic.
\nEtc. etc. O lectur\u0103, \u00een concluzie, pe c\u00e2t de pl\u0103cut\u0103, pe at\u00e2t de instructiv\u0103 despre o genera\u0163ie de scriitori care ar onora cultura oric\u0103rei \u0163\u0103ri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Literatorul rom\u00e2n este, \u00een genere, bine informat asupra treburilor literare din Occident, de\u015fi cu prec\u0103dere \u00een mod livresc, prin mijlocirea traducerilor. Nu cred s\u0103 existe autor str\u0103in, din indiferent ce spa\u0163iu literar, s\u0103 nu fi beneficiat, \u00een timp, de o transpunere onorabil\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u015ei, trebuie spus, noi rom\u00e2nii am fost, spre lauda noastr\u0103,… Cite\u0219te mai mult »Genera\u0163ia 98 \u00een cheie anecdotic\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[356,4075,11934],"class_list":["post-20229","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cultura-franceza","tag-cultura-romana","tag-literatorul-roman"],"views":1332,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20229","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20229"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20229\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20229"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20229"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20229"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}