{"id":20221,"date":"2014-07-31T13:23:17","date_gmt":"2014-07-31T11:23:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20221"},"modified":"2014-07-31T13:23:17","modified_gmt":"2014-07-31T11:23:17","slug":"cartea-lumilor-disparute","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cartea-lumilor-disparute\/","title":{"rendered":"Cartea lumilor disp\u0103rute"},"content":{"rendered":"

Poezia rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte cele mai negre clipe ale existen\u0163ei sale. Num\u0103rul imens de volume de poezii tip\u0103rite nu aduce \u015fi valoare, ci, dimpotriv\u0103, este rezultatul unui exerci\u0163iu de narcisism: oamenii vor s\u0103 fie cunoscu\u0163i \u015fi aprecia\u0163i ca poe\u0163i. <\/strong><\/em><\/p>\n

\u00cen ultimii cinci-zece ani, poezia a dec\u0103zut. Unii critici literari au \u00eencurajat \u015fi promovat poe\u0163ii care scriu texte lipsite de lirism, mesaj \u015fi sensibilitate. T\u00e2rgurile de carte au devenit locuri unde po\u0163i g\u0103si \u015fi multe c\u0103r\u0163i de poezie care con\u0163in texte agramate, cu un con\u0163inut lipsit de orice valoare literar\u0103. \u00cen schimb, aceste \u201ec\u0103r\u0163i\u201c sunt ridicate \u00een sl\u0103vi la lansare, at\u00e2t de unii critici literari, c\u00e2t \u015fi de unii scriitori consacra\u0163i. Revistele literare de tradi\u0163ie public\u0103, texte care par scrise de persoane aflate \u00een sevraj sau care au lipsit \u00een perioada gimnaziului de la orele de limba rom\u00e2n\u0103. Din p\u0103cate, literatura rom\u00e2neasc\u0103 sufer\u0103, iar consecin\u0163ele nu pot fi estimate. Am \u00eencercat s\u0103 g\u0103sesc c\u0103r\u0163i de poezie despre care s\u0103 spun cu m\u00e2na pe inim\u0103 c\u0103 m-au \u00eenc\u00e2ntat. Mi-a fost foarte greu s\u0103 fac o selec\u0163ie din miile de volume ap\u0103rute \u00een ultimii zece ani. Pot spune c\u0103 am reu\u015fit, dup\u0103 o munc\u0103 sisific\u0103, s\u0103 g\u0103sesc c\u00e2teva. Una dintre ele este Cartea lumilor disp\u0103rute, scris\u0103 de Ruxandra Anton. Volumul de poezie a fost tip\u0103rit \u00een anul 2011, la Editura Tracus Arte. Am fost pl\u0103cut surprins de la prima citire. Poemele Ruxandrei Anton au o curgere liric\u0103 special\u0103, \u00eenc\u00e2nt\u0103 \u015fi incit\u0103 prin sensibilitate. Dac\u0103 atunci c\u00e2nd citeam un volum oarecare m\u0103 sim\u0163eam ca \u015fi cum paginile respectivei c\u0103r\u0163i \u00eemi r\u0103neau palmele \u015fi ochii, Cartea lumilor disp\u0103rute a avut un efect cu totul diferit. Fiecare poem al Ruxandrei Anton m-a transpus \u00eentr-o lume f\u0103r\u0103 labirinturi, f\u0103r\u0103 idoli, lipsit\u0103 de capcanele \u015fi mecanismele hedonismului pur. \u201e\u00ce\u0163i pui z\u00e2mbetul care nu-\u0163i atinge fa\u0163a\/ dar la cap\u0103tul perfuziei curg lacrimi.\u201c A\u015fa \u00eencepe primul poem (M\u0103\u015fti). Cele dou\u0103 versuri sunt parte din firul Ariadnei, fir cu care Ruxandra Anton \u0163ese poezie vie, expresiv\u0103, puternic\u0103. \u201e\u00cen paradisul cuv\u00e2ntului\/ te po\u0163i r\u0103t\u0103ci\u201c (Pierdut \u00een mul\u0163ime), dar \u201ea\u015fteptarea brutalizeaz\u0103 verdele ierbii\/\u015fi \u00ee\u015fi las\u0103 \u00eencetul cu \u00eencetul la vedere\/c\u00e2rpele murdare cu care \u0163i-ai \u015fters fa\u0163a de orice z\u00e2mbet\u201c (La marginea c\u00e2mpiei). Poezia Ruxandrei Anton are ecou tocmai pentru c\u0103 este vie. \u00cen ea g\u0103sim oameni vii, gesturi vii, sentimente vii. Nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor: \u201e\u00een oglinzile sinelui\/ mi-am provocat durerea s\u0103 r\u00e2d\u0103\/ c\u0103tu\u015fele ei m-au str\u00e2ns \u015fi mai mult\/ nu nici durerea nu este cap\u0103tul\u201c (Cap\u0103tul). Verbele r\u0103nesc \u015fi sanctific\u0103 durerea: \u201elacrimile sunt spintecate\/ ea nu-i vede pe solda\u0163i\/ \u015fi danseaz\u0103 pentru a \u00eemprosp\u0103ta aerul g\u0103rii\/ iar tu ai senza\u0163ia c\u0103 ea a venit cu p\u0103s\u0103rile\/ care zboar\u0103 deasupra peronului\u201c (Trenul). Erosul, nuditatea \u015fi dragostea sunt zidurile unei cet\u0103\u0163i de carne \u015fi de s\u00e2nge: \u201e\u00eencerc\u0103m s\u0103 ne dezlipim de singur\u0103tate\/ cu buzele cu m\u00e2inile cu sexul \/ \u015fi-atunci un hohot se aude sub piele\/ apoi un \u0163ip\u0103t ca de animal \u00eenjunghiat\u201c(Dragostea asta nu-mi apar\u0163ine). Lana este un personaj special. Face parte din tr\u0103irile poetei, este prezent\u0103 \u00een momentele lirice de maxim\u0103 intensitate \u015fi pare a fi parte dintr-o amintire risipit\u0103 \u00een mii de secven\u0163e, niciodat\u0103 adunate \u00eentr-un singur vis. \u00cen poemul Ochii alba\u015ftri, poeta este de o sinceritate incredibil\u0103: \u201elana a r\u0103cit de la soarele cu din\u0163i\/ \u00eenghite pastile cu buc\u0103\u0163i de cer\/ ochii ei vor ploua sau vor ninge\/ va fi o ninsoare sau o ploaie albastr\u0103\/ pentru feti\u0163a cu ochii alba\u015ftri\u201c. Starea de gra\u0163ie continu\u0103 \u00een poemul Visele fur\u0103 din realitate: \u201ecel mai departe e atunci c\u00e2nd m\u0103 uit \u00een oglind\u0103\/ pentru c\u0103 oglinda \u015fterge totul\/ \u015fi din acel nimic lana face o c\u0103l\u0103torie la cap\u0103tul lumii\/ ea este singura care \u00eemi poate povesti visele\/ f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 umple de groaz\u0103\/ ea face din orice poveste o s\u0103rb\u0103toare\/ \u015fi trupul meu se \u00eenal\u0163\u0103 sus tot mai sus\/ \u00eenainte de a m\u0103 trezi\u201c. \u00cenchei aceast\u0103 sumar\u0103 descriere a c\u0103r\u0163ii cu versurile poemului Femeia cu dou\u0103 umbre: \u201epe tine te-am iubit c\u00e2t mi-a crescut p\u0103rul p\u00e2n\u0103 la glezne\/ p\u0103rul acela lung era rochia mea de sear\u0103\/ \u00eentr-o diminea\u0163\u0103 am t\u0103iat cu o foarfec\u0103 firele blonde\/ \u015fi un roi de fluturi orbi a zburat din buclele\/ ce se zv\u00e2rcoleau pe gresia rece\/ tu ai deschis colivia\/ iar fluturii \u015fi-au \u00eentins aripile peste gratii\/ ai tras u\u015fa cu zgomot \u015fi pletele mele \u00een fl\u0103c\u0103ri\/ s-au prelins pe fereastr\u0103 de-a lungul str\u0103zilor\/ \u00een tot ora\u015ful.
\nCartea lumilor disp\u0103rute este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, crea\u0163ia unei poete des\u0103v\u00e2r\u015fite. Nichita St\u0103nescu spunea: \u201ee\u015fti ceea ce iube\u015fti\u201c, iar eu sunt absolut sigur c\u0103 Ruxandra Anton iube\u015fte poezia. Este doar o chestiune de timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd multpremia\u0163ii \u015fi supraevalua\u0163ii poe\u0163i ai momentului vor trece \u00een uitare, iar poe\u0163ii valoro\u015fi precum Ruxandra Anton \u00ee\u015fi vor primi locul pe care \u00eel merit\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103.
\nPoezia rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte cele mai negre clipe ale existen\u0163ei sale. Este de datoria noastr\u0103, a scriitorilor, a criticilor literari \u015fi a cititorilor s\u0103 o ap\u0103r\u0103m. Altfel, poezia \u00eens\u0103\u015fi va deveni o lume disp\u0103rut\u0103 \u00eentr-un labirint din care evad\u0103rile sunt imposibile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Poezia rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte cele mai negre clipe ale existen\u0163ei sale. Num\u0103rul imens de volume de poezii tip\u0103rite nu aduce \u015fi valoare, ci, dimpotriv\u0103, este rezultatul unui exerci\u0163iu de narcisism: oamenii vor s\u0103 fie cunoscu\u0163i \u015fi aprecia\u0163i ca poe\u0163i. \u00cen ultimii cinci-zece ani, poezia a dec\u0103zut. Unii critici literari au \u00eencurajat \u015fi promovat poe\u0163ii care… Cite\u0219te mai mult »Cartea lumilor disp\u0103rute<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4640,3117,4076],"class_list":["post-20221","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-critici-literari","tag-poezie-romaneasca","tag-reviste-literare"],"views":3284,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20221","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20221"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20221\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20221"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20221"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20221"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}