{"id":20202,"date":"2014-07-31T13:08:37","date_gmt":"2014-07-31T11:08:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20202"},"modified":"2014-07-31T13:08:37","modified_gmt":"2014-07-31T11:08:37","slug":"agentia-de-vise","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/agentia-de-vise\/","title":{"rendered":"Agen\u0163ia de vise"},"content":{"rendered":"<blockquote><p>Cristian Ardelean, <em>Agen\u0163ia,<\/em> Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2013<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p><\/blockquote>\n<p><strong>Hunting game, level 0<\/strong><br \/>\n\u201eVezi tu, nimic nu m\u0103 scoate \u00een s\u0103rite mai mult dec\u00e2t cumulul de vicii. E de prost gust. \u015f\u2026\u0163 Cum s\u0103 intri b\u0103ut \u00eentr-o agen\u0163ie? \u015f\u2026\u0163 Nu ai nevoie \u00abs\u0103-\u0163i faci curaj\u00bb. \u00cen agen\u0163ie trebuie s\u0103 calculezi. S\u0103 calculezi. Cifre peste cifre, probabilit\u0103\u0163i. \u015fansa s\u0103 se duc\u0103 pe copc\u0103 tot, indiferent despre ce suma vorbim, este foarte mare\u201c (p. 10). Nu e vreo replic\u0103 dintr-un film despre jocurile de noroc din Las Vegas, de\u015fi s-ar \u00eencadra perfect \u00een Casino-ul lui Martin Scorsese, ci doar un citat din Agen\u0163ia lui Cristian Ardelean. Agen\u0163ia e un roman al rom\u00e2nului-victim\u0103, dornic de adrenalin\u0103, entuziasmat de fiecare gram de noroc ce nu \u00eei e destinat.<br \/>\nNemul\u0163umit de profesorat, Vasile Popa \u2013 numele de cod al naratorului \u2013 g\u0103se\u015fte \u00een pariurile sportive o surs\u0103 de a c\u00e2\u015ftiga bani. Dincolo de fierbin\u0163eala financiar\u0103, Vasile Popa are nebunia s\u0103 prevad\u0103 c\u00e2t poate abuza de soart\u0103. Prin venele sale, s\u00e2ngele curge \u00eenc\u0103rcat de risc \u015fi de indiferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de repercusiuni, de r\u0103zvr\u0103tire \u00eempotriva rutinei vie\u0163ii: \u201eF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, destinul lui nea Curcubete avea s\u0103 m\u0103 ating\u0103 \u015fi pe mine\u201c. Con\u015ftient de propria decizie, \u00ee\u015fi asum\u0103 primejdia de a-\u015fi da via\u0163a \u00een schimbul unui bilet jucat la agen\u0163ie. \u00cen\u0163elege totu\u015fi c\u0103 murind nu va atrage aten\u0163ia. \u00cei vine \u00een minte exemplul lui \u201ealde Curcubete\u201c (p. 10), un \u201eciufut fixist\u201c (p. 10), care are parte de o moarte suspect\u0103, cauzat\u0103, \u00een opinia lui \u201eVasile Popa\u201c, de pierderea unui pariu insignifiant: \u201eCum s\u0103 te omori pentru un meci, mai ales c\u0103 nici n-ai pierdut o avere?\u201c<br \/>\n(p. 15). Curcubete \u00eei pred\u0103 \u015ftafeta naratorului (al c\u0103rui profil r\u0103m\u00e2ne anonim) sau oric\u0103rui personaj dispus a-\u015fi pierde lini\u015ftea. Citit p\u00e2n\u0103 la ultima pagin\u0103, romanul devine fie un bilet spre patima pariurilor (nu degeaba autorul deruteaz\u0103 cu at\u00e2ta filozofie a numerelor \u015fi, pe deasupra, \u00eei mai las\u0103 \u015fi mo\u015ftenire cititorului o list\u0103 \u00eentreag\u0103 cu meciuri \u201enorocoase\u201c), fie un testament al unui profesora\u015f fraierit de destin.<br \/>\nDup\u0103 principiul orice fapt\u0103 rea se pedepse\u015fte, Vasile Popa\u00a0 ajunge s\u0103 fie p\u0103r\u0103sit nu doar de iubit\u0103, dar \u015fi de orice dorin\u0163\u0103 de a mai tr\u0103i. De\u015fi confortul vie\u0163ii \u00eei este de acum \u00eenainte asigurat, profesora\u015ful cade \u00eentr-o depresie, fiind con\u015ftient c\u0103 goana dup\u0103 avere nu i-a adus dec\u00e2t singur\u0103tatea de care se lovise \u015fi Curcubete. Instruc\u0163iunile \u015fi sfaturile pe care le las\u0103 presupusului s\u0103u urma\u015f sunt de fapt un d\u00e9j\u00e0 vu al scenei din apartamentul lui Curcubete. E un fel de hunting game. La ce level se va ajunge, vedem la final!<br \/>\n<strong>Prin\u0163 \u015fi cer\u015fetor?<\/strong><br \/>\nDe la nea Curcubete p\u00e2n\u0103 la genericul \u201etu\u201c\u00a0 din finalul romanului, personajele sunt victime ale destinului. Agen\u0163ia este catalogul de instruc\u0163iuni al unui joc de calculator. At\u00e2t nea Curcubete, c\u00e2t \u015fi protagonistul romanului, al c\u0103rui nume r\u0103m\u00e2ne \u00een anonimat, sunt marionete ce las\u0103 drept mo\u015ftenire un destin finalizat printr-o moarte suspect\u0103. Singur\u0103tatea pe care povestitorul nu \u015fi-o poate explica atunci c\u00e2nd \u00eel cunoa\u015fte pe nea Curcubete \u00eel va b\u00e2ntui pe acesta \u00een finalul romanului, c\u00e2nd, p\u0103r\u0103sit de Ileana, r\u0103m\u00e2ne doar cu valiza de bani: \u201eAcum intervii tu. \u0162i-am spus c\u0103 e\u015fti mai important dec\u00e2t crezi. Un discipol preg\u0103tit s\u0103-\u015fi ajute maestrul pe ultimul drum. E\u015fti preg\u0103tit?\u201c (p. 176). A\u015fadar, cititorul este un ucenic. Cartea are deja un profil al cititorului. Se mizeaz\u0103 pe acest lan\u0163 al unor suflete slabe de \u00eenger. Autorul las\u0103 romanul deschis, finalizat printr-o scen\u0103 reluat\u0103, cu valiza de bani pe pat, cu foile \u015fi pixul preg\u0103tit, cu un protagonist care se va sinucide asemeni lui Curcubete (el \u00eensu\u015fi recunoa\u015fte c\u0103 va avea destinul b\u0103tr\u00e2nului). Dac\u0103 jocul va continua, urm\u0103torul anonim va fi cel care va dezv\u0103lui numele succesorului lui Curcubete.<br \/>\nPe l\u00e2ng\u0103 subiectul principal al c\u0103r\u0163ii, Cristian Ardelean aduce c\u00e2t mai aproape de cititor spa\u0163iul intim al protagoni\u015ftilor, implic\u00e2nd sentimente, concep\u0163ii \u015fi regrete, toate \u00eens\u0103 cu sub\u00een\u0163eles. Femeia de l\u00e2ng\u0103 el devine \u00een c\u00e2teva scene centrul de focalizare al aten\u0163iei acestuia: \u201eEra at\u00e2t de frumoas\u0103, eram at\u00e2t de norocos. Doar pe ea o aveam, era singurul sens al acumul\u00e3rii de bani. Dac\u0103 n-ar fi fost ea, m-a\u015f fi oprit din pariat. Eu<br \/>\nn-aveam ce s\u0103 fac cu ei. \u015ei acum, \u00eei puteam oferi tot ce-\u015fi dorea, sau \u00een cur\u00e2nd, \u00een orice caz\u201c (p. 108). Cuvinte cu dublu sens? Frumuse\u0163e, noroc \u015fi bani. Totu\u015fi, visul american este de scurt\u0103 durat\u0103 pentru cei doi profesora\u015fi rom\u00e2ni. Scrisoarea pe care Ileana i-o las\u0103 \u00een final, \u015fi \u00een care \u00eel p\u0103r\u0103se\u015fte sub motivul c\u0103 nu se simte iubit\u0103, este declinul psihic al b\u0103rbatului ce \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103, de\u015fi are bani, l-a n\u0103pustit singur\u0103tatea. Este o reluare a destinului \u201ecurcubetian\u201c. Faustianul protagonist, care aspir\u0103 la absolutul financiar, r\u0103m\u00e2ne un cet\u0103\u0163ean s\u0103tul de arfele statului, care \u00eel prigone\u015fte cu un salariu de nimic \u015fi cu un post de profesor batjocorit.<br \/>\n<strong>V\u00e2nat \u015fi v\u00e2n\u0103tor<\/strong><br \/>\nPentru Arghezi moartea e un joc de-a v-a\u0163i ascunselea, un \u201ejoc viclean de b\u0103tr\u00e2ni\u201c, acela\u015fi joc pe care protagonistul romanului Agen\u0163ia \u00eel pierde \u00een fa\u0163a hazardului, recunosc\u00e2nd c\u0103 \u201eMoartea, spre deosebire de via\u0163\u0103, trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00eentotdeauna un motiv, p\u00e2n\u0103 \u015fi c\u00e2nd vine din exterior\u201c (p. 177). Dup\u0103 primele pagini se observ\u0103 c\u0103 nu e un roman destinat unui simplu capriciu uman. Ceea ce se afl\u0103 dincolo de ac\u0163iune st\u0103 \u00eentr-un sens mistic al vie\u0163ii, al unui pariu universal de noroc, \u00een care, dac\u0103 \u00eel pierzi, te alegi cu un destin asemenea lui \u201ealde Curcubete\u201c. E mai degrab\u0103 un roman moralist, ce vorbe\u015fte despre lipsa de autocontrol a ma\u015fin\u0103riilor umane, ahtiate dup\u0103 putere \u015fi bani, ale c\u0103ror fapte se \u00eentorc \u00eempotriva lor, garant\u00e2ndu-le moartea. Autorul e ne\u00eenduplec\u0103tor cu astfel de marionete ale societ\u0103\u0163ii, las\u00e2ndu-le s\u0103 creasc\u0103 \u00een propria lor glorie interioar\u0103 \u015fi t\u0103indu-le apoi av\u00e2ntul pentru a le aduce \u00eentr-o stare de depresie, sinonim\u0103 cu moartea.<br \/>\nMafiotul Sandu, cel care vrea s\u0103-i afle secretul succesului protagonistului, ajunge s\u0103 fie strivit de o ma\u015fin\u0103 de noroc din agen\u0163ie. Ghinion? L\u0103comie? Cert e c\u0103 a fost pedepsit, iar moartea sa a fost salvarea falsului Vasile Popa. Nea Curcubete, acea \u201ep\u0103pu\u015f\u0103 de c\u00e2rp\u0103\u201c<br \/>\n(p. 15), \u00ee\u015fi explic\u0103 moartea prin cea a protagonistului: l\u0103comia \u015fi setea de \u00eenavu\u0163ire. \u00censu\u015fi protagonistul, aflat l\u00e2ng\u0103 cadavrul sp\u00e2nzurat al lui nea Curcubete, preia asemeni unui fiu devotat meseria acestuia: \u201eRolul meu era doar de instrument al destinului. De pix ce rescrie viitorul\u201c\u00a0 (p. 33). Cu riscul de a \u00eenc\u0103lca legea literei lui Dumnezeu: \u201eL\u0103comia! Da, de ea trebuia s\u0103 m\u0103 feresc ca de un monstru cu \u015fapte capete. Dac\u0103 aveam s\u0103-mi aflu sf\u00e2r\u015fitul acolo, \u00een agen\u0163ie, doar l\u0103comia m\u0103 putea r\u0103pune, infiltrat\u0103 \u00een pivni\u0163a umed\u0103 a sufletului\u201c (p. 33).<br \/>\nRomanul e mai degrab\u0103 un scenariu al unui thriller cu bande mafiote, ahtiate dup\u0103 bani, cu profesori aspiran\u0163i la plaje \u00eensorite \u015fi traiuri f\u0103r\u0103 grija zilei de m\u00e2ine, care \u00ee\u015fi fabric\u0103 vise nu la vreo agen\u0163ie de turism, ci la o agen\u0163ie de pariuri din cartier, o adev\u0103rat\u0103 biseric\u0103 de secol XXI pentru oricine vrea s\u0103 cotizeze la propria-i fericire. Satisfac\u0163ia cititorului rom\u00e2n vine, \u00eentr-adev\u0103r, \u015fi dintr-o imagine vie a societ\u0103\u0163ii, mai precis, a profesorului ce renun\u0163\u0103 la principiul comenian al optimismului, c\u0103ut\u00e2nd ve\u015fnic o modalitate de a-\u015fi \u00eenmul\u0163i salariul mizer oferit de stat, nicidecum de a educa o ga\u015fc\u0103 de pu\u015ftani de bani gata.<br \/>\nCasa de pariuri devine fason, care ofer\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103torilor o stare halucinant\u0103, mai ales c\u00e2nd au parte de satisfac\u0163ii, \u201ec\u00e2nd te joci cu zilnic cu hazardul, c\u00e2nd \u00eencerci s\u0103-l manipulezi, organele statului par ni\u015fte simple ma\u015fin\u0103rii defecte, simpatice\u201c (p. 15). Scopul romanului e dublu: fie de a capta cititorul \u00eentre coper\u0163ile sale \u015fi de a-l corupe \u00een statistici \u015fi num\u0103r\u0103tori, fie de a-l trata ca pe o simpl\u0103 lectur\u0103 \u00een care \u00eenc\u0103 un lacom rom\u00e2na\u015f este pedepsit c\u00e2nd sper\u0103 la o via\u0163\u0103 demn\u0103 de un om.<br \/>\nAgen\u0163ia este un roman al cyborgilor, \u00een al c\u0103ror creier s-a produs o eroare a codului binar. Altfel spus, aceste ma\u015fin\u0103rii \u00eensufle\u0163ite sunt programate la auto-distrugere \u00een cazul oric\u0103rei erori a sistemului de operare. Virusat sau nu, psihicul lor cedeaz\u0103 presiunii exterioare, a\u015fadar&#8230; game lost.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cristian Ardelean, Agen\u0163ia, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2013 &nbsp; Hunting game, level 0 \u201eVezi tu, nimic nu m\u0103 scoate \u00een s\u0103rite mai mult dec\u00e2t cumulul de vicii. E de prost gust. \u015f\u2026\u0163 Cum s\u0103 intri b\u0103ut \u00eentr-o agen\u0163ie? \u015f\u2026\u0163 Nu ai nevoie \u00abs\u0103-\u0163i faci curaj\u00bb. \u00cen agen\u0163ie trebuie s\u0103 calculezi. S\u0103 calculezi. Cifre peste cifre,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/agentia-de-vise\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Agen\u0163ia de vise<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9104,9103],"class_list":["post-20202","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-agentia","tag-cristian-ardelean"],"views":1349,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20202","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20202"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20202\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20202"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20202"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20202"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}