{"id":20198,"date":"2014-07-31T13:05:19","date_gmt":"2014-07-31T11:05:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20198"},"modified":"2014-07-31T13:05:19","modified_gmt":"2014-07-31T11:05:19","slug":"stuart-hall-fata-in-fata-cu-opt-nume-de-familie-basce","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/stuart-hall-fata-in-fata-cu-opt-nume-de-familie-basce\/","title":{"rendered":"Stuart Hall fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu  &#8222;Opt nume de familie basce&#8221;"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>El este un playboy sevillian \u00eembr\u0103cat preten\u0163ios, cu haine de firm\u0103; ea este o basc\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 care are aerul unei anarhiste ETA. De\u015fi se ur\u0103sc de la prima vedere, petrec o sear\u0103 intens\u0103, care se sf\u00e2r\u015fe\u015fte cu ei dormind cast \u00een acela\u015fi pat. El \u015ftie c\u0103 a petrece o noapte cu o femeie basc\u0103 echivaleaz\u0103 cu a face sex cu trei femei din M\u00e1laga. (\u00cen plus, el \u00eei nume\u015fte pe basci aberchandals, care este un termen ofensator pentru independenti\u015ftii basci, abertzales.). Pentru c\u0103 se \u00eendr\u0103goste\u015fte nebune\u015fte de ea, pleac\u0103 \u00eentr-un sat unde \u00eencepe s\u0103 vorbeasc\u0103 limba basc\u0103, devine lider al st\u00e2ngii radicale independentiste \u015fi \u00ee\u015fi pierde identitatea de sevillian. Pentru a nu fi umilit\u0103 \u00een fa\u0163a tat\u0103lui, ea \u00eel seduce pe b\u0103iatul din Andalusia \u015fi \u00eel convinge s\u0103 joace rolul de b\u0103rbat basc adev\u0103rat. Totul este f\u0103cut \u00een numele iubirii. Pe final, obosit de at\u00e2tea compromisuri, el alege s\u0103 plece din satul iubitei. Ea \u00een\u0163elege sacrificiul lui teribil \u015fi, pentru a-l cuceri, \u00eel plimb\u0103 cu tr\u0103sura pe strada principal\u0103 din Sevilla cu cei de la Los del Rio (v\u0103 aminti\u0163i de Macarena?) \u00een postur\u0103 de trubaduri. \u00a0<\/strong><\/em><br \/>\nOcho apellidos vascos (Opt nume de familie basce; \u00eentr-o traducere englezeasc\u0103 u\u015for nefericit\u0103 A Spanish Affair) de Emilio Martinez-L\u00e1zaro este un fenomen \u00een Spania. Filmul, care ne spune (\u00een sf\u00e2r\u015fit!) c\u00e2te nume de familie \u00ee\u0163i trebuie s\u0103 contezi ca basc adev\u0103rat, face un trafic sufocant de stereotipuri. Catapultat de doi actori tineri hot (Clara Lago \u015fi Dani Rovira) \u015fi de doi actori consacra\u0163i (Carmen Machi \u015fi Karra Elejalde), filmul se urm\u0103re\u015fte cu intensitatea unui porno v\u0103zut la \u015faisprezece ani. Filmul vinde la gr\u0103mad\u0103 stereotipuri care sunt greu de m\u0103rturisit \u00een public, legate de ce crezi despre cel\u0103lalt. Dac\u0103 e\u015fti basc sau andaluz, un anumit secret, legat de cum vorbe\u015fti \u015fi mai ales de cum te privesc al\u0163ii, e dezv\u0103luit. Ta\u0163ii basci sunt m\u00e2ndri \u015fi defensivi emo\u0163ional, femeile basce sunt puritane, iar barba\u0163ii din Sevilla sunt superficiali \u015fi interesa\u0163i de sex. Dar s\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i gre\u015fit, excesul \u0103sta de stereotipuri nu este \u00eempov\u0103r\u0103tor, c\u00e2t o percutant\u0103 surs\u0103 de umor. Emilio Martinez-L\u00e1zaro exagereaz\u0103 cu aplomb caracteristicile a dou\u0103 regiuni spaniole tocmai pentru a produce o comedie a erorilor, care devine o surs\u0103 de pl\u0103cere intens\u0103.<br \/>\nAnticiparea \u00eencurc\u0103turilor, care se vor sf\u00e2r\u015fi bine, are scopul de a oferi o anumit\u0103 satisfac\u0163ie. Ea este generat\u0103 de faptul c\u0103 o anxietate ad\u00e2nc\u0103, poate violent\u0103, este \u00eembl\u00e2nzit\u0103 \u015fi controlat\u0103. De\u015fi \u00een aparen\u0163\u0103 filmul este o comedioar\u0103 u\u015foar\u0103 de var\u0103, ce face cu adev\u0103rat este s\u0103 ofere un sf\u00e2r\u015fit bun at\u00e2t unei rela\u0163ii amoroase heterosexuale, c\u00e2t \u015fi contest\u0103rilor puternice ale statului na\u0163ional spaniol. Pentru c\u0103 eroii, unul sevillan \u015fi cel\u0103lalt basc, r\u0103m\u00e2n \u00eempreun\u0103, el ne prezint\u0103 solu\u0163ia pentru anticipata \u015fi temuta independen\u0163\u00e3 basc\u0103. Filmul propune r\u0103spunsuri care se p\u0103streaz\u0103 \u00een termenii liberali ai multiculturalismului \u015fi ai respectului pentru diferen\u0163e etnice, pe care le dinamiteaz\u0103 \u015fi le face mai u\u015for tolerabile. Spania este o \u0163ar\u0103 orientat\u0103 cultural c\u0103tre drepturile minorit\u0103\u0163ilor (a fost, printre altele, printre primele care a legalizat c\u0103s\u0103toria gay), dar \u00een care consensul liberal este mai degrab\u0103 \u015fubred (de pild\u0103 dreptul la avort este acum aproape desfiin\u0163at de conservatorii spanioli la putere). Tensiunea legat\u0103 de drepturile minorit\u0103\u0163ilor este utilizat\u0103 \u00een film pentru a produce pl\u0103cere, \u00een condi\u0163iile \u00een care ea este \u00een realitate o surs\u0103 de conflict. Jocul cu stereotipurile de provincie depolitizeaz\u0103 conflictele de putere, le face u\u015foare, pentru a \u00eent\u0103ri \u015fi mai mult alte convingeri de fundal, care par naturale \u015fi de bun sim\u0163. C\u0103s\u0103toria \u015fi statul na\u0163ional sunt f\u0103cute atr\u0103g\u0103toare de filmul lui Martinez-L\u00e1zaro, tocmai pentru a le legitima ca institu\u0163ii, \u00een condi\u0163iile \u00een care ambele \u00ee\u015fi pierd vertiginos din atrac\u0163ie. (Vezi, de pild\u0103, cum num\u0103rul c\u0103s\u0103toriilor \u00een Spania s-a mic\u015forat cu 27% \u00een ultimii zece ani \u2013 El Pais, . Dac\u0103 na\u0163ionalismul basc este majoritar \u00een parlamentul regional, sondajele legate de independen\u0163a Cataloniei arat\u0103 c\u0103 votul majoritar este aici pro-independen\u0163a.<br \/>\nCum este folosit umorul politic in Ocho apellidos vascos? Umorul survine dintr-un anumit tip de jen\u0103, sau interdic\u0163ie, care este expus\u0103 sau demonstrat\u0103 \u00een limbaj. El este percutant aici tocmai prin faptul c\u0103, luate de-a gata, stereotipurile legate de o identitate regional\u0103 ori etnic\u0103 sunt de multe ori negate, dar \u015fi performate violent. Stereotipurile, pentru c\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 ca scurt\u0103turi, ofer\u0103 o anumit\u0103 siguran\u0163\u0103 \u00een a g\u00e2ndi sau \u00een a anticipa un pericol, dar te pun \u015fi \u00een situa\u0163ia de a intra \u00een logica identitar\u0103 a lui ei versus noi. Ele depind de o matrice mai larg\u0103 care le orienteaz\u0103. Pentru c\u0103 Ocho apellidos vascos a devenit probabil cel mai bine v\u00e2ndut film spaniol, umorul cultural este factorul critic al succesului. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 umorul trebuie s\u0103 propun\u0103 neap\u0103rat o agend\u0103 conservatoare. Pentru c\u0103 filmul sus\u0163ine profund heterosexismul na\u0163ionalist spaniol, merit\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim cum un produs cultural mediatic poate nu at\u00e2t s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 o agend\u0103 de dreapta, c\u00e2t s\u0103 propun\u0103 o critic\u0103 \u015fi o alternativ\u0103 la aceasta.<br \/>\nCrizele sociale, cum ar fi contest\u0103rile statului na\u0163ional sau diminuarea treptat\u0103 a rolului social al c\u0103s\u0103toriei, pot s\u0103 conduc\u0103 la r\u0103spunsuri puternice de la st\u00e2nga. Teoreticianul marxist Stuart Hall a fost preocupat s\u0103 reg\u00e2ndeasc\u0103 un r\u0103spuns st\u00e2ngist \u00een fa\u0163\u0103 unui thatcherism hegemonic \u00een Marea Britanie a anilor \u201980. Spre deosebire de al\u0163i g\u00e2nditori marxi\u015fti, Hall s-a \u00eentrebat ce poate \u00eenv\u0103\u0163a st\u00e2nga britanic\u0103 din strategia lui Thatcher. Doamna de Fier o propus un pachet conservator de idei \u2013 pia\u0163\u0103 liber\u0103, familie, nu exist\u0103 societate, statul trebuie redus \u2013 printr-o politic\u0103 articulat\u0103 \u015fi puternic\u0103. Pentru Hall \u00eens\u0103 crizele nu ofer\u0103 numai probleme, c\u00e2t \u015fi oportunit\u0103\u0163i. De la Thatcher se poate \u00eenv\u0103\u0163a c\u0103 politica fie trebuie f\u0103cut\u0103 ideologic, fie trebuie abandonat\u0103. De pild\u0103, tema privatiz\u0103rii a fost \u00eentotdeauna \u00eenso\u0163it\u0103 de o retoric\u0103 a libert\u0103\u0163ii, care a format concep\u0163iile oamenilor \u015fi a modificat un raport de for\u0163e \u00een avantajul dreptei (Stuart Hall, The Hard Road to Renewel: Thatcherism and the Crisis of the Left, New York: Verso, 1988, p. 274). Ce a f\u0103cut Thatcher foarte bine a fost s\u0103 ia \u00een proprietate ideologic\u0103 schimb\u0103rile de structur\u0103 a capitalului. Capitalul global s-a transformat \u00een anii de emergen\u0163\u0103 a neoliberalismului dintr-un model fordist \u00eentr-unul post-fordist. Modelul fordist presupune procese industriale mari, consum de mas\u0103, concentrarea de capital, dezvoltarea diviziunii muncii \u015fi corporatismul global (Hall, p. 275). Thatcher a \u015ftiut foarte bine s\u0103 ofere un r\u0103spuns direct noului model economic capitalist care se bazeaz\u0103 pe \u201especializarea flexibil\u0103\u201c. \u00cen retorica neoliberal\u0103, privatizarea \u015fi pia\u0163a liber\u0103 au devenit pachetul de idei care a oferit o anumit\u0103 coeren\u0163\u0103 ideologic\u0103 \u00een fa\u0163a noilor condi\u0163ii economice.<br \/>\n\u015ei mai important, Hall ne spune c\u0103 o anumit\u0103 contestare a hegemoniei neoliberale nu este de ajuns pentru st\u00e2nga. Thatcherismul a oferit o concep\u0163ie pozitiv\u0103 a \u201eculturii antreprenoriale\u201d, care a prins r\u0103d\u0103cini \u00een societatea britanic\u0103. Criza sistemului de s\u0103n\u0103tate britanic a fost folosit\u0103 de Thatcher pentru a construi o majoritate social\u0103 \u015fi cultural\u0103. Ce a f\u0103cut prim-ministrul britanic foarte bine a fost s\u0103 aib\u0103 o idee clar\u0103 despre ce audien\u0163\u0103 are \u015fi cine \u00eei sunt subiec\u0163ii ideali (Hall, p. 282). Ca atare, a mobilizat o politic\u0103 conservatoare pentru a \u00ee\u015fi promova agenda moral\u0103 \u015fi pentru a articula anumite identit\u0103\u0163i \u00eentr-o hain\u0103 tradi\u0163ionalist\u0103. Dreapta a c\u0103p\u0103tat o justificare ideologic\u0103 \u00een ce prive\u015fte problemele sociale acute ale timpului: avort, drepturile gay, educa\u0163ia sexual\u0103, SIDA. Prin agenda ei moral\u0103, ne spune Stuart Hall, dreapta a reu\u015fit s\u0103 se impun\u0103 ca o for\u0163\u0103 cultural\u0103.<br \/>\nStuart Hall ne sugereaz\u0103 cum st\u00e2nga poate s\u0103 r\u0103spund\u0103 conservatorismului cultural promovat de Ocho apellidos vascos. De pild\u0103, nu este inevitabil\u0103 re\u00eentoarcerea la omagierea na\u0163iunii \u015fi c\u0103s\u0103toriei ca institu\u0163ii privilegiate. Spania se zbate cu problema crizei economice de ani buni, \u00een condi\u0163iile \u00een care \u015fomajul tinerilor este foarte ridicat, iar locurile de munc\u0103 sunt pu\u0163ine \u015fi prost pl\u0103tite. St\u00e2nga spaniol\u0103 poate fie s\u0103 foloseasc\u0103 criza pentru a imagina noi institu\u0163ii \u015fi rela\u0163ii umane, fie s\u0103 caute r\u0103spunsuri \u00een emigrare sau \u00een reforma de partid. Majoritatea colegilor din universit\u00e3\u0163i cu care am vorbit \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 locuri de munc\u0103 \u00een afara Spaniei, \u00een principal \u00een America Latin\u0103. Noi forma\u0163iuni politice, cum e Podemos, contest\u0103 hegemonia partidelor de st\u00e2nga tradi\u0163ionale, iar partidul socialist spaniol vrea schimbarea radical\u0103 de imagine prin alegerea unui secretar general t\u00e2n\u0103r \u015fi frumos (Podemos a reu\u015fit s\u0103 c\u00e2\u015ftige aproape 1.300.000 de voturi la ultimele alegeri europene. Pedro Sanchez a fost ales la 13 iulie 2014 secretar general al partidului). Eu cred c\u0103 se pot imagina alte solu\u0163ii la noua hegemonie conservatoare, care s\u0103 fie diferite de facelift-ul de partid sau emigra\u0163ie. Spania a cunoscut imediat dup\u0103 autoritarismul lui Franco o explozie cultural\u0103 de produc\u0163ii politice radicale, care au fructificat abandonul ideologiei de dreapta. Mi\u015fcarea movida madrile\u00f1a, care a generat \u015fi primele filme ale lui Pedro Almodovar, este o astfel de alternativ\u0103 cultural\u0103 la conservatorismul spaniol. Filme cum sunt Pepi, Luci, Bom y otras chicas del monton (1980) propun o reg\u00e2ndire a rela\u0163iilor umane dincolo de c\u0103s\u0103torie \u015fi ne arat\u0103 cum provincialismul regional contest\u0103 na\u0163ionalismul spaniol.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>El este un playboy sevillian \u00eembr\u0103cat preten\u0163ios, cu haine de firm\u0103; ea este o basc\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 care are aerul unei anarhiste ETA. De\u015fi se ur\u0103sc de la prima vedere, petrec o sear\u0103 intens\u0103, care se sf\u00e2r\u015fe\u015fte cu ei dormind cast \u00een acela\u015fi pat. El \u015ftie c\u0103 a petrece o noapte cu o femeie basc\u0103 echivaleaz\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/stuart-hall-fata-in-fata-cu-opt-nume-de-familie-basce\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Stuart Hall fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu  &#8222;Opt nume de familie basce&#8221;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[11915,11914,11912,11913],"class_list":["post-20198","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-a-spanish-affair","tag-emilio-martinez-lazaro","tag-film-ocho-apellidos-vascos","tag-opt-nume-de-familie-basce"],"views":2628,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20198","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20198"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20198\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20198"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20198"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20198"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}