{"id":20192,"date":"2014-07-31T12:55:13","date_gmt":"2014-07-31T10:55:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20192"},"modified":"2014-07-31T12:55:13","modified_gmt":"2014-07-31T10:55:13","slug":"psihopati-drogati-si-saraci-cu-duhul-stigmatul-nebuniei-in-presa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/psihopati-drogati-si-saraci-cu-duhul-stigmatul-nebuniei-in-presa\/","title":{"rendered":"Psihopa\u0163i, droga\u0163i \u015fi s\u0103raci cu duhul. Stigmatul nebuniei \u00een pres\u0103"},"content":{"rendered":"

\u201eA intrat \u00een direc\u0163ie \u015fi a zis c\u0103 aceast\u0103 direc\u0163ie are cea mai mare rat\u0103 a depresivilor… m\u0103rturisesc c\u0103 am f\u0103cut depresie \u015fi nu mi-e ru\u015fine s-o recunosc: am f\u0103cut depresie \u00een acest Consiliu Na\u0163ional al Audiovizualului\u201c, povestea la \u00eenceput de iulie, \u00een direct, la Realitatea Tv, o angajat\u0103 a direc\u0163iei de monitorizare de la CNA. \u201eM-a trimis la psihanalist\u201c, a mai spus ea, referindu-se tot la \u015fefa Consiliului, Laura Georgescu. Nu putem lua aceste m\u0103rturisiri dec\u00e2t sub beneficiu de inventar, at\u00e2ta vreme c\u00e2t au fost rostite \u00een contextul unui scandal iscat \u00een miez de var\u0103, dup\u0103 ce au fost date publicit\u0103\u0163ii o serie de \u00eenregistr\u0103ri \u00een care \u015fefa CNA folose\u015fte un limbaj nedemn de pozi\u0163ia ocupat\u0103 \u00een prezent. Sunt multe fa\u0163ete de l\u0103murit: de la contextul \u00eenregistr\u0103rilor (vorbea \u00een public? \u00een privat?), la mizele politice (printre altele, reiese c\u0103 CNA ar fi \u201eacoperit\u201c abaterile postului Rom\u00e2nia Tv).<\/strong> <\/em>
\nCoprolalia unui func\u0163ionar public
\nM\u0103 voi opri totu\u015fi asupra unui aspect aparent minor al acestui scandal. A-\u0163i numi subalternii \u201edepresivi\u201c \u015fi a-i trimite la \u201epsihanalist\u201c (dac\u0103 e s\u0103 d\u0103m crezare pl\u00e2ngerii angajatei de la CNA) nu e de ici, de colo c\u00e2nd conduci un for care are, printre altele, menirea s\u0103 cenzureze stigmatiz\u0103rile \u015fi stereotipurile jignitoare din spa\u0163iul mediatic. Mai ales c\u0103 presa nu duce lips\u0103 de etichete psihiatrice aplicate \u00een scopul decredibliz\u0103rii sau al blam\u0103rii morale. R\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een preajma scandalului actual de la CNA, amintim c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi Laura Georgescu a f\u0103cut obiectul unor astfel de categorisiri. Limbajul de mahala al Laurei Georgescu, analizat de psihiatru: \u201eO agresivitate ie\u015fit\u0103 din comun\u201c, titreaz\u0103 \u00een plin scandal site-ul Realitatea Tv. Folosind ca suport \u00eenregistr\u0103rile \u00een care o auzim pe \u015fefa CNA vorbind neao\u015f-agresiv, televiziunea l-a invitat pe psihiatrul-profiler Florin Tudose s\u0103 creioneze un portret al acesteia. Afl\u0103m c\u0103 Laura Georgescu este \u201eo persoan\u0103 de o agresivitate cu totul ie\u015fit\u0103 din comun, care folose\u015fte un limbaj coprolalic\u201c. \u015eefa CNA, afl\u0103m din aceea\u015fi surs\u0103, \u201eeste foarte departe de normalitate\u201c \u015fi poate fi asimilat\u0103 \u201epsihopa\u0163ilor sau dizarmonicilor de personalitate\u201c, a\u015fa c\u0103 \u201enu este potrivit\u0103 s\u0103 ocupe o func\u0163ie public\u0103 important\u0103\u201c, conchide psihiatrul intervievat de Realitatea Tv.
\nChiar era nevoie de un profil psihiatric pentru a constata inadecvarea \u015fi agresivitatea limbajului obscen? A\u015f fi \u00een\u0163eles apelul la competen\u0163ele unui psihiatru atunci c\u00e2nd telespectatorii ar fi trebuit s\u0103 afle portretul-robot al unui pedofil care umbl\u0103 liber prin urbe. \u00cen cazul de fa\u0163\u0103 \u00eens\u0103 putem b\u0103nui o instrumentalizare a diagnozei psihiatrice \u00eentr-un alt r\u0103zboi \u2013 unul purtat de aceast\u0103 televiziune cu \u015fefa CNA. \u201eAceast\u0103 doamn\u0103 (Laura Georgescu \u2013 n.n.) este pus\u0103 s\u0103 m\u0103 v\u00e2neze pe mine, nu doar pe mine, ci Realitatea Tv, pentru c\u0103 (postul \u2013 n.n.) \u00ee\u015fi permite s\u0103 fie critic la adresa derapajelor puterii\u201c, declara tot \u00een iulie Rare\u015f Bogdan, jurnalistul-fanion al acestui canal de \u015ftiri. S-ar putea s\u0103 aib\u0103 dreptate, dar aceasta nu scuz\u0103 tentativa de medicalizare a disputei.
\n\u201e\u0162icni\u0163ii\u201c din tabloide
\nNu v\u0103 imagina\u0163i c\u0103 alte spa\u0163ii mediatice ar fi lipsite de patima categorisirilor psihiatrice. Un studiu realizat \u00een 1997 ar\u0103ta c\u0103 40% dintre articolele ap\u0103rute \u00een tabloidele britanice foloseau termeni peiorativi, precum nutter sau loony (traduce\u0163i-i cum dori\u0163i: \u201e\u0163icnit\u201c, \u201ediliu\u201c etc.). Doar c\u0103 acolo forul deontologic pentru presa scris\u0103 (Press Complaints Commission) a precizat clar c\u0103 ziari\u015ftii trebuie s\u0103 evite \u201ereferirile ofensatoare la ras\u0103, culoare, religie, gen, orientare sexual\u0103 sau orice boal\u0103 sau dizabilitate fizic\u0103 sau mental\u0103\u201c (cf. R. Keeble, Ethics for Journalists, Routledge, 2009). La noi, reglement\u0103rile nu sunt at\u00e2t de explicite. Legea CNA reclam\u0103 evitarea \u00een emisiunile radio-tv a \u201ediscrimin\u0103rilor pe motiv de handicap\u201c, iar Codul Deontologic Unic al \u00eentregii bran\u015fe jurnalistice nu specific\u0103 problema stigmatiz\u0103rii psihiatrice, de\u015fi cuprinde sec\u0163iuni dedicate demnit\u0103\u0163ii \u015fi discrimin\u0103rii indivizilor care fac obiectul relat\u0103rilor. Din p\u0103cate, la nivel de con\u015ftientizare \u015fi filtrare a prejudec\u0103\u0163ilor legate de boala mental\u0103, suntem departe de presa occidental\u0103. Acolo s-a ajuns la nuan\u0163e legate de etichetarea corect\u0103 politic a celor ce sufer\u0103 de afec\u0163iuni psihice. Jurnali\u015ftilor li se recomand\u0103, de exemplu, s\u0103 nu mai foloseasc\u0103 etichete nocive ca \u201eschizofren\u201c, ci s\u0103 utilizeze eufemisme de tipul \u201epersoan\u0103 care a fost diagnosticat\u0103 cu schizofrenie\u201c sau \u201eutilizator al serviciilor de s\u0103n\u0103tate mental\u0103\u201c. La noi, \u00een schimb, boala mental\u0103 (sau suspiciunea existen\u0163ei ei) este motiv de blamare, de decredibilizare \u015fi de punere la \u00eendoial\u0103 a discern\u0103m\u00e2ntului persoanei (posibil) afectate.
\nCa\u0163avencii diagnosticheaz\u0103
\n\u00cenc\u0103 un exemplu. Numit\u0103 de PDL la Curtea Constitu\u0163ional\u0103 \u015fi lucr\u00e2nd actualmente la CEDO, judec\u0103toarea Iulia Motoc a ajuns \u00een vizorul presei \u00een 2012, odat\u0103 cu \u00eencercarea e\u015fuat\u0103 de suspendare a pre\u015fedintelui Traian B\u0103sescu. Ea a fost \u00een acele moment ferm \u00eempotriva acestei ini\u0163iative, atr\u00e3g\u00e2ndu-\u015fi oprobriul ziarelor care \u015fi-ar fi dorit un alt pre\u015fedinte. \u201eUn subiect de psihiatrie, al c\u0103rui discern\u0103m\u00e2nt este \u00eenc\u0103 afectat \u00een urma unei medicamenta\u0163ii complexe\u201c \u2013 a\u015fa o defineau Ca\u0163avencii (cf. articolul La CCR se iau decizii compensate, pe baz\u0103 de prescrip\u0163ie medical\u0103, articol ap\u0103rut online la 30 august 2012). Diagnosticul pare s\u0103 fie motivat de interesul public: \u201eNu am fi deschis poate niciodat\u0103 cutia Pandorei, dac\u0103 de deciziile judec\u0103toarei Iulia Antoanella Motoc de la Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei nu ar fi depins soarta a milioane de oameni\u201c. Apoi vine \u015fi fi\u015fa medical\u0103 \u00eentocmit\u0103 de hebdomadarul pamfletar: judec\u0103toarea a suferit \u00een 2002 de o psihoz\u0103 post-partum \u015fi a fost internat\u0103 la o clinic\u0103 din New York, motive suficiente, pare-se, pentru a c\u0103p\u0103ta categorisiri, precum \u201edepersonalizat\u0103\u201c, \u201ela limita sociopatiei\u201c, \u201es\u0103rac\u0103 cu duhul\u201c.
\nL\u0103s\u0103m \u00een seama speciali\u015ftilor s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 soliditatea corela\u0163iei dintre un episod psihotic acut \u015fi sociopatia sau lipsa cronic\u0103 de discern\u0103m\u00e2nt. Vrem doar s\u0103 avertiz\u0103m c\u0103 \u201epsihoza\u201c, ca termen medical, nu presupune nici o blamare moral\u0103 \u015fi nici ideea c\u0103 boala ar fi lipsit\u0103 de orice leac. Citez un bemol al unui profesor de psihiatrie care vine (coinciden\u0163\u0103!) chiar din New York: \u201ePentru un doctor, psihotic este pur \u015fi simplu un cuv\u00e2nt folosit pentru a descrie pe cineva cu psihoz\u0103. Nu insinueaz\u0103 c\u0103 persoana este rea sau nu poate fi ajutat\u0103. Dimpotriv\u0103, exist\u0103 tratamente foarte eficiente pentru psihoz\u0103\u201c (J. W. Hicks, 50 de semne ale tulbur\u0103rilor psihice, Editura Trei, 2011).
\n\u201eDroga\u0163ii\u201c din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii
\nVorbeam despre distan\u0163a dintre presa occidental\u0103 (britanic\u0103, \u00een spe\u0163\u0103) \u015fi cea autohton\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte nivelul de asumare a problemelor etice suscitate de etichet\u0103rile \u015fi stigmatiz\u0103rile psihiatrice. Acest decalaj vine, desigur, \u015fi din ecartul dintre mentalit\u0103\u0163i. E de a\u015fteptat ca stereotipurile legate de \u201enebunie\u201c s\u0103 fie mult mai primitive \u015fi mai r\u0103sp\u00e2ndinte la noi dec\u00e2t \u00een Occident, unde faptul de a merge la psiholog\/ psihiatru a devenit chiar o mod\u0103, un semn c\u0103 \u00ee\u0163i pas\u0103 de tine \u015fi de dezvoltarea ta personal\u0103 \u2013 \u201eJamais sans mon psy!\u201c, clameaz\u0103 francezii.
\nDar, pe l\u00e2ng\u0103 decalajul istoric, s-ar putea ca nici ecourile politiz\u0103rii psihiatriei din Rom\u00e2nia comunist\u0103 s\u0103 nu se fi stins complet. Odinioar\u0103, internarea la \u201ebalamuc\u201c era o op\u0163iune pentru a-i reduce al t\u0103cere pe diziden\u0163ii politici c\u0103rora regimul nu putea s\u0103 le impute nicio alt\u0103 nelegiuire. Imediat dup\u0103 Revolu\u0163ia din \u201989, protestatarii anti-Iliescu au fost cataloga\u0163i \u00eentr-un registru \u201eigienizant\u201c, dup\u0103 cum observ\u0103 Ruxandra Cesereanu, ca ni\u015fte bolnavi care trebuie alunga\u0163i din cetate. \u201eA\u015fa-zi\u015fii droga\u0163i din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, \u00een timpul manifesta\u0163iei-maraton din 1990, au fost cataloga\u0163i mai cu seam\u0103 prin acest registru, care \u00eencerca, de fapt, s\u0103 justifice aprioric evacuarea brutal\u0103 a protestarilor \u00een 13 iunie \u015fi violenta mineriad\u0103 din 14-15 iunie\u201c (Imaginarul violent al rom\u00e2nilor, Humanitas, 2003). Cu tot acest trecut marcat de politizarea diagnostic\u0103rii psihiatrice, ar fi bine s\u0103 fim de dou\u0103 ori mai vigilen\u0163i fa\u0163\u0103 de uzul \u015fi abuzul de etichete \u201epsi\u201c, indiferent dac\u0103 vin din gura unui profiler, dac\u0103 sunt motiv de satir\u0103 (\u201eMedicamente! Medicamente!\u201c, strig\u0103 sosia lui Corneliu Vadim Tudor din emisiunea de televiziune Cronica c\u00e2rcota\u015filor) sau dac\u0103 sunt proferate de un jurnalist pe internet, \u00een timpul s\u0103u liber \u2013 m\u0103 refer aici la Cristian Citre, concediat recent de la Digi24 Tv pentru c\u0103 ar fi scris pe contul s\u0103u de Facebook, printre altele, c\u0103 Victor Ponta este \u201eun om bolnav \u015fi f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt\u201c (concedierea mi se pare excesiv\u0103, dar problema deontologic\u0103 r\u0103m\u00e2ne).<\/p>\n

(Precizare:<\/em> textul a fost redactat \u00een 19 iulie. Orice dezv\u0103luri ulterioare relevante privind scandalul CNA vor fi discutate \u00een articolele urm\u0103toare.)<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eA intrat \u00een direc\u0163ie \u015fi a zis c\u0103 aceast\u0103 direc\u0163ie are cea mai mare rat\u0103 a depresivilor… m\u0103rturisesc c\u0103 am f\u0103cut depresie \u015fi nu mi-e ru\u015fine s-o recunosc: am f\u0103cut depresie \u00een acest Consiliu Na\u0163ional al Audiovizualului\u201c, povestea la \u00eenceput de iulie, \u00een direct, la Realitatea Tv, o angajat\u0103 a direc\u0163iei de monitorizare de la… Cite\u0219te mai mult »Psihopa\u0163i, droga\u0163i \u015fi s\u0103raci cu duhul. Stigmatul nebuniei \u00een pres\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[11909,11414,11907,11906,11908,5804],"class_list":["post-20192","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-agresivitatea-limbajului","tag-cna","tag-laura-georgescu","tag-limbaj-nedemn","tag-profil-psihiatric","tag-realitatea-tv"],"views":1389,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20192","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20192"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20192\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20192"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20192"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20192"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}