{"id":20186,"date":"2014-07-31T12:50:41","date_gmt":"2014-07-31T10:50:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20186"},"modified":"2015-01-15T14:41:36","modified_gmt":"2015-01-15T12:41:36","slug":"the-future-of-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/the-future-of-romania\/","title":{"rendered":"The Future of Romania"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>N-am mai scris de mult editorialul, a\u015fa cum ar fi trebuit, pentru c\u0103 pur \u015fi simplu nu am mai putut: m-a luat grea\u0163a v\u0103z\u00e2nd c\u0103 toate se repet\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici detalii. \u015etiam din lecturi cum se tr\u0103ia \u00een epoca fanariot\u0103, \u00een diversele cnezate \u015fi voievodate, iar pe propriii mei nervi suportasem comunismul primitiv \u015fi pe cel \u201emultilateral dezvoltat\u201c, nu mai aveam umorul s\u0103 le v\u0103d repet\u00e2ndu-se cu de-am\u0103nuntul. \u015etiam prea bine c\u0103 mediocrii, lichelele \u015fi mitocanii transform\u0103 totul dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lor. Ce capitalism avem? Ce democra\u0163ie? Ne-am temut de libertate \u015fi, f\u0103r\u0103 efort, ne-am predat celui a c\u0103rui structur\u0103 o cunoscuser\u00e3m at\u00e2t de bine, ne era familiar\u0103 p\u00e2n\u0103 la episodul T\u00e2rgovi\u015fte. A\u015fadar, din p\u0103cate, nu s-au repetat rarele momente bune ale trecerii noastre prin timp, ci chiar cele mai penibile \u015fi, mai ales, cam tot ce a urmat de la instalarea \u00een minunatul nostru spa\u0163iu mioritic a \u201eglorioasei Armate Ro\u015fii\u201c cu activi\u015ftii aferen\u0163i \u015fi, p\u00e2n\u0103 \u00een ace\u015fti ani, din urm\u0103, de politic\u0103 rudimentar\u0103, de dictatur\u0103 a celor cu diplome, dar f\u0103r\u0103 \u015fcoal\u0103, a activi\u015ftilor fuduli \u015fi ridicoli.<\/strong><\/em><br \/>\nCele dou\u0103 cuvinte din titlu le-am scris cu profund\u0103 m\u00e2hnire, medicul din mine sau ce a mai r\u0103mas din el, fiind con\u015ftient c\u0103 pentru a vindeca o boal\u0103 ai nevoie de un diagnostic corect. Sigur, pe marginea lui s-ar mai putea discuta, dar important este s\u0103-l lu\u0103m \u00een calcul. Dezordinea din societate, frica, nesiguran\u0163a \u015fi, pe deasupra, uria\u015fa mizerie spiritual\u0103, absen\u0163a culturii din preocup\u0103rile oamenilor, c\u0103tu\u015fele \u2013 mai la vedere dec\u00e2t c\u0103r\u0163ile \u2013 sunt semnele unei maladii despre care am avut la un moment dat naivitatea s\u0103 cred c\u0103 pot fi dep\u0103\u015fite. M-am g\u00e2ndit nu o dat\u0103 la ce anume m-a \u00eempiedicat s\u0103 scriu, la disperarea c\u0103, dup\u0103 trei sferturi de secol, tr\u0103iesc acela\u015fi sentiment cu care mi-am \u00eenceput via\u0163a, terorizat de fric\u0103 \u015fi de a\u015fteptare. Atunci am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 lupt, dar eram sigur c\u0103 am de partea mea timpul \u015fi istoria. Nu mi-a\u015f fi putut imagina c\u0103 prostia, lichelismul \u015fi frica pot dura\u00a0 p\u00e2n\u0103 spre cap\u0103tul zilelor mele, pe care \u00eel vedeam foarte \u00eendep\u0103rtat. \u00cemi amintesc c\u0103 una dintre povestioarele mele de \u00eenceput se\u00a0 intitula: Taci, s\u0103 nu te aud\u0103!. C\u00e2nd am v\u0103zut-o tip\u0103rit\u0103, am avut senza\u0163ia c\u0103 am ob\u0163inut o mare victorie, de\u015fi telefoanele pe care le primeam erau pu\u0163ine \u015fi proaste, iar turn\u0103torii erau mult mai lua\u0163i \u00een seam\u0103 dec\u00e2t bietele aparate. La scurt\u0103 vreme, am publicat \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103 un fragment de roman, intitulat: Opri\u0163i nebunul!. Drept urmare, str\u0103du\u0163a din Cluj pe care locuiam s-a umplut de ma\u015fini negre, cu perdele la geamuri: era \u00een ele o parte din conducerea central\u0103 a Securit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, care venise s\u0103 afle de la mine cine-i nebunul. Eu le ceream securi\u015ftilor s\u0103-mi spun\u0103 ei la cine s-au g\u00e2ndit \u015fi a\u015fa mai departe, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd mi s-a adus la cuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103 ar fi bine s\u0103 nu uit c\u0103 am so\u0163ie \u015fi copii, iar eu \u00eei asiguram c\u0103, \u015fi de m\u0103 va c\u0103lca vreo ma\u015fin\u0103 din prostia mea, tot ei vor fi de vin\u0103! Discu\u0163ii asem\u0103n\u0103toare am avut \u015fi cu prilejul public\u0103rii unor romane, dar eu, mai candid dec\u00e2t to\u0163i candizii, eram \u00eemp\u0103cat c\u0103 m\u0103 opun, c\u0103 fac ce trebuie, c\u0103 lupt, deci exist. \u00cen primele luni postrevolu\u0163ionare m-am trezit \u00eens\u0103 definitiv v\u0103z\u00e2nd la\u015fii, profitorii \u015fi veleitarii de alt\u0103dat\u0103 ocup\u00e2nd toate locurile, amenin\u0163\u00e2nd, condamn\u00e2nd \u015fi pun\u00e2nd \u00eentreb\u0103ri ce se doreau grele, ca ni\u015fte pietre de morm\u00e2nt: \u201eCe ai f\u0103cut \u00een ultimii cinci ani?\u201c. Iar \u00een loc de c\u0103r\u0163i, ie\u015feau la b\u0103taie cu diverse carnete de partid, purta\u0163i \u00een les\u0103 de noii lor idoli. Sigur, ca tot omul, am, \u015fi eu, lista mea de javre, dar deocamdat\u0103 nu despre ele vreau s\u0103 vorbesc. Nu m\u0103 mai \u00eentreb nici dac\u0103 a meritat at\u00e2ta efort, at\u00e2ta team\u0103 \u015fi umilin\u0163\u0103. Acum \u015ftiu c\u0103 mi-am dorit s\u0103 depun m\u0103rturie despre un timp \u015fi despre ni\u015fte oameni, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 am\u0103giri \u015fi iluzii, dar grea\u0163a sau sentimentul mai complicat pentru care<br \/>\nn-am g\u0103sit cuv\u00e2ntul potrivit m\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u0103 de pe orice fil\u0103 alb\u0103. C\u00e2nd\u00a0 am \u00eenceput s\u0103 scriu, \u00een acel timp \u00eendep\u0103rtat, la\u015f \u015fi perfid, mi se p\u0103ruse obligatoriu s\u0103 spun c\u0103 \u00een \u0163ara aceasta au tr\u0103it \u015fi b\u0103rba\u0163i, c\u0103 Avram Iancu avea doar 24 de ani c\u00e2nd se afla \u00een fruntea mo\u0163ilor \u015fi c\u0103 f\u0103cuse serioase studii de Drept la Cluj. Acum, spre cap\u0103tul drumului, nu g\u0103sesc b\u0103rba\u0163i nici \u00een via\u0163a politic\u0103, nici \u00een parlament, nici \u00een societatea civil\u0103 care este, pur \u015fi simplu, inexistent\u0103. Mon\u015ftrii de care se tem cei mai mul\u0163i nu sunt dec\u00e2t ni\u015fte bie\u0163i p\u0103duchi pe care poporul rom\u00e2n, din candoare sau din banala prostie, i-a trecut strada. De altfel, este la \u00eendem\u00e2na oricui s\u0103 observe c\u0103, de trei sferturi de veac, nu putem ie\u015fi dintr-un co\u015fmar, c\u0103 pe zi ce trece nu mai \u015ftim cine suntem, \u015fi nici de ce cu at\u00e2ta u\u015furin\u0163\u0103 am c\u0103zut prad\u0103 paranoiei \u015fi prostiei.<br \/>\nAm vorbit deseori despre primul sentiment, \u015fi cel mai cople\u015fitor, pe care l-am dob\u00e2ndit \u00een timpul Diktatului de la Viena: este vorba despre fric\u0103, iar el a fost, \u00een partea noastr\u0103 de lume, \u00eenscris \u00een memoria tuturor de c\u0103tre trupele lui Horthy a c\u0103ror bestialitate nu poate fi uitat\u0103 de cei de v\u00e2rsta mea. \u015ei mai ales ast\u0103zi, c\u00e2nd at\u00e2t memoria c\u00e2t \u015fi istoria nu au nicio importan\u0163\u0103 pentru regimentele de javre \u015fi lichele scoase din \u00eentuneric de Revolu\u0163ie. De atunci, din timpul ocupa\u0163iei maghiare, \u015fi p\u00e2n\u0103 dup\u0103 Decembrie \u201989, am tr\u0103it toate nuan\u0163ele fricii \u015fi ale terorii instalate c\u00e2ndva de ma\u015finile Securit\u0103\u0163ii care, \u00een miez de noapte, arestau \u015fi duceau \u00een lag\u0103re de munc\u0103 ori la \u00eenchisoare oameni nevinova\u0163i, iar ziua \u201earestau\u201c c\u0103r\u0163i, orice c\u0103r\u0163i, c\u00e2t mai multe c\u0103r\u0163i,\u00a0 pentru a le da foc. \u015ei, ciudat, dup\u0103 felul \u00een care s\u0103pau gropile \u015fi aprindeau focul, p\u0103rea c\u0103 to\u0163i\u00a0 terminaser\u0103 acelea\u015fi \u201estudii\u201c. Era sezonul oamenilor f\u0103r\u0103 carte. Important era s\u0103 aib\u0103 \u201eorigine social\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103\u201c, de\u015fi nimeni nu se putea sim\u0163i la\u00a0 ad\u0103post de \u201ebra\u0163ul lung al Securit\u0103\u0163ii\u201c. Mul\u0163i dintre cei ce impuneau cu biciul \u201enoua or\u00e2nduire\u201c erau lua\u0163i direct din uzine dup\u0103 ce fuseser\u0103 alfabetiza\u0163i \u00een grab\u0103. M\u0103 urm\u0103re\u015fte \u015fi ast\u0103zi chipul unui colonel care nu \u015ftia dec\u00e2t literele mari sau al activistului care avea un Pelikan cu peni\u0163\u0103 de aur \u015fi \u00eel folosea doar la format numere de telefon. N-am nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103, la c\u00e2t \u015fi la cum este pre\u0163uit\u0103 cultura \u00een zilele noastre, ar putea fi un bun ministru al culturii, ar face fa\u0163\u0103 \u015fi ast\u0103zi exigen\u0163elor guvernamentale. Mai mult, p\u00e2n\u0103 \u015fi ignoran\u0163a celebrului Z\u0103roni ar trece neobservat\u0103. \u00cen epoca R\u0103posatului se spunea: \u201eNu mi-e fric\u0103 de ministrul Culturii, ci de cultura ministrului!\u201c. Acum, amintindu-\u0163i de cei ce au fost \u00een anii despre care nu exist\u0103 vorbe bune, \u00ee\u0163i vine s\u0103 le ceri iertare pentru ceea ce ai spus despre ei. E adev\u0103rat, existau cenzuri, au fost c\u00e2teva valuri de interdic\u0163ii. Pe dou\u0103 liste de c\u0103r\u0163i interzise am figurat \u015fi eu. Ast\u0103zi, exist\u0103 doar o singur\u0103 carte r\u0103st\u0103lm\u0103cit\u0103 \u015fi c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare de cei ce nu cunosc cuv\u00e2ntul \u201erespect\u201c: Constitu\u0163ia. \u00cen armat\u0103 erau la\u00a0 mod\u0103 \u201eofi\u0163erii cu trei cizme\u201c, c\u0103rora li se spunea \u00een b\u0103\u015fc\u0103lie: dou\u0103 \u00een picioare \u015fi una \u00een fund! Abia atunci, \u00een acei ani \u00eendep\u0103rta\u0163i, am descoperit c\u00e2t de mul\u0163i pro\u015fti \u015fi c\u00e2t de calificate lichele aveam, care \u015fi-au impus autoritatea prin teroare, mai ales c\u0103 de justi\u0163ie adev\u0103rat\u0103 nu putea fi vorba.\u00a0 Indica\u0163ia lui Stalin exersat\u0103 pe numeroase v\u00e2rfuri ale intelectualit\u0103\u0163ii sovietice, ca s\u0103 nu mai vorbim despre cei din gulaguri, \u201eS\u0103 fie judeca\u0163i \u015fi condamna\u0163i la moarte!\u201c, s-a impus \u00een \u00eentreg lag\u0103rul socialist, dar fiecare a aplicat-o \u00een func\u0163ie de specificul na\u0163ional. Unii o f\u0103ceau cu \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 \u015fi dup\u0103 regulile valabile \u00een lumea civilizat\u0103, dar, din p\u0103cate, noi nu am f\u0103cut parte dintre ace\u015ftia. Sentin\u0163ele le d\u0103deau activi\u015ftii de partid, iar justi\u0163ia, lui V\u00ee\u015finski este la mod\u0103 \u015fi ast\u0103zi: acuzatul trebuie s\u0103-\u015fi dovedeasc\u0103 nevinov\u0103\u0163ia. O \u0163ar\u0103 de procurori \u015fi de pu\u015fc\u0103riabili&#8230; Nicio zi f\u0103r\u0103 procurori, nicio s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 c\u0103tu\u015fe. Am ajuns, iat\u0103, o \u0163ar\u0103 \u00een care nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dec\u00e2t ho\u0163ii, arest\u0103ri, \u00een care nu auzi dec\u00e2t de \u015fp\u0103gari \u015fi de mincino\u015fi. \u00cen orice\u00a0 moment al\u00a0 istoriei de dup\u0103 r\u0103zboi te-ar purta memoria, g\u0103se\u015fti acela\u015fi lucru. Actuala autoproclamat\u00e3 elit\u0103 intelectual\u0103 repet\u0103 n\u0103ravurile \u015fi doctrina fo\u015ftilor proletculti\u015fti. \u00cen c\u00e2teva privin\u0163e, \u00eens\u0103, suntem \u015fi unici, avem priorit\u0103\u0163i absolute. Mul\u0163i se culc\u0103 seara sociali\u015fti sau liberali \u015fi se trezesc diminea\u0163a populari. Mai mult, \u00een materie de tortur\u0103 am adus inova\u0163ii \u00een lume, am venit cu nout\u0103\u0163i care nu erau cuprinse, de exemplu, nici chiar \u00een manualul de tortur\u0103 a lui Bazarov de a c\u0103rui existen\u0163\u0103 aflasem \u00eenc\u0103 din studen\u0163ie. Inova\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 \u00eei apar\u0163ine lui \u0162urcanu de la \u00eenchisoarea din Pite\u015fti. Pentru prima dat\u0103 \u00een lume, victima \u015fi c\u0103l\u0103ul locuiau permanent \u00een acela\u015fi spa\u0163iu, iar victimele erau torturate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu mai r\u0103m\u00e2nea \u00een ele nimic sf\u00e2nt, nimic curat, niciun sentiment, nicio amintire nu putea fi p\u0103strat\u0103, salvat\u0103 de la \u00eenjosire, iar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 oamenii \u00eenv\u0103\u0163au s\u0103 devin\u0103 neoameni, adic\u0103 tor\u0163ionari.\u00a0 Dar, putem aminti, desigur, \u015fi alte priorit\u0103\u0163i. Nu numai stiloul \u015fi avionul cu reac\u0163ie, ci \u015fi cu\u015fca tapetat\u0103 cu cuie ascu\u0163ite a colonelului Cr\u0103ciun. Suntem un popor ca oricare altul. Avem genii, curve, ho\u0163i, tor\u0163ionari \u015fi sfin\u0163i, cer\u015fetori \u015fi sportivi de performan\u0163\u0103. C\u0103ut\u00e2nd originea unui sentiment, a unei st\u0103ri aparte, m-am l\u0103sat \u00een voia memoriei. Miile de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care mi-au trecut prin minte probabil c\u0103 nu le voi scrie niciodat\u0103, \u00eens\u0103, privind \u00een urm\u0103, am descoperit c\u0103 iar ne-am \u00eencredin\u0163at libertatea \u015fi dreptul de a decide \u00een numele nostru unor in\u015fi oarecare. Iar de ace\u015ftia nu te pot vindeca nici grea\u0163a, nici ura \u015fi nici aprob\u0103rile interesate ale marilor licurici, de dragul c\u0103rora am pierdut bog\u0103\u0163iile, pierdem p\u0103m\u00e2ntul \u015fi p\u0103rem dispu\u015fi s\u0103 ne pierdem \u015fi istoria.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n<p>P.S. Un confrate \u00eemi repro\u015feaz\u0103, printre al\u0163ii, c\u0103 nu am protestat c\u00e2nd a fost numit\u0103 ministru al Culturii doamna Rozalia Biro, din partea UDMR. \u00cen primul r\u00e2nd, doamna Biro nu are nicio vin\u0103. Ea este politician\u0103 \u015fi nu are bunul-sim\u0163 s\u0103 refuze un post pentru care este total nepreg\u0103tit\u0103. Vina o poart\u0103 guvernul care nu are idee ce e cu spiritul na\u0163ional, ce anume deosebe\u015fte un popor de oricare altul. \u015ei, mai mult, nu are idee ce e cu istoria noastr\u0103. Cunosc destul de bine cultura maghiar\u0103 \u015fi pe cei c\u00e2\u0163iva importan\u0163i intelectuali care o ilustreaz\u0103, dar niciunul dintre ei nu figureaz\u0103 pe o\u00a0 list\u0103 de candida\u0163i. Oricum, ne afl\u0103m pe un drum foarte bun: ministrul Culturii \u2013 ungur, candidatul cu \u015fanse la pre\u015fedin\u0163ie \u2013 neam\u0163. Interna\u0163ionalismul proletar de alt\u0103dat\u0103 rimeaz\u0103 perfect cu globalismul \u015fi cu europenismul. C\u00e2t despre comunism, de el ne ap\u0103r\u0103 Tism\u0103neanu! \u00cemi vine involuntar \u00een minte traducerea popular\u0103 a titlului The Future of Romania: Te f&#8230; ,o, Rom\u00e2nie!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; N-am mai scris de mult editorialul, a\u015fa cum ar fi trebuit, pentru c\u0103 pur \u015fi simplu nu am mai putut: m-a luat grea\u0163a v\u0103z\u00e2nd c\u0103 toate se repet\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici detalii. \u015etiam din lecturi cum se tr\u0103ia \u00een epoca fanariot\u0103, \u00een diversele cnezate \u015fi voievodate, iar pe propriii mei nervi suportasem&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/the-future-of-romania\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">The Future of Romania<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[11898,11900,4,11897,11899,11901,1928,366,11902,1699],"class_list":["post-20186","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-bazarov","tag-doctrina-fostilor-proletcultisti","tag-editorial","tag-lichele","tag-manualul-de-tortura","tag-marii-licurici","tag-politica-romaneasca","tag-politicieni","tag-rozalia-biro","tag-societatea-romaneasca"],"views":2407,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20186","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20186"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20186\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20186"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20186"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20186"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}