{"id":20164,"date":"2014-07-24T13:00:17","date_gmt":"2014-07-24T11:00:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20164"},"modified":"2014-07-24T13:00:17","modified_gmt":"2014-07-24T11:00:17","slug":"un-muzeu-intre-moda-si-ambitii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-muzeu-intre-moda-si-ambitii\/","title":{"rendered":"Un muzeu \u00eentre mod\u0103 \u015fi ambi\u0163ii"},"content":{"rendered":"

Muzeele contemporane sunt vanitoase precum ni\u015fte demoazele trecute de prima tinere\u0163e. Lor le ajunge o clip\u0103 de tremur, \u00een r\u0103coarea nop\u0163ii, pentru a-\u015fi reface drumul c\u0103tre soarele torid al amiezii. A\u015fa e \u015fi cu muzeele din Golf. Fie c\u0103 este vorba despre Luvru, Ermitaj sau Guggenheim, ele \u00ee\u015fi men\u0163in drumul lor drept spre Apus, cu discre\u0163ia, dar \u015fi cu determinarea cerute de eticheta vestic\u0103. Desigur, acest drum este pavat cu multe milioane, de ce vre\u0163i dumneavoastr\u0103: euro, dolari, lire, franci… Dar muzeele mari nu se nasc doar \u00een spumele Golfului ori \u00een bazinul Atlanticului. Marile muzee se nasc \u00een laboratoarele muzeelor europene, cele care decid, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, ce este aceea valoare \u015fi ce nu este valoare.<\/strong><\/em>
\nAtunci c\u00e2nd vine vremea, marile muzee europene iau decizia de a se extinde, fie \u00een str\u0103in\u0103tate, fie \u00een provincie (a se vedea cazurile muzeelor men\u0163ionate mai sus), pentru a-\u015fi etala splendorile, \u00een cl\u0103diri, care de care mai \u00eendr\u0103zne\u0163e. Luvrul \u015fi Ermitajul fiind muzee publice, marea provocare la adresa lor vine din partea celor private. Guggenheim \u015fi Pinault sunt exemplele cele mai potrivite \u00een acest sens. Desigur, pentru marele public nici nu mai are vreo importan\u0163\u0103 diferen\u0163a \u00eentre tipul de proprietate asupra bunurilor \u015fi cl\u0103dirilor. B\u0103t\u0103lia se d\u0103 \u00eentre muzee, pentru organizarea unor expozi\u0163ii c\u00e2t mai valoroase, mai mari \u015fi mai scumpe, c\u00e2t mai bine \u201emarketizate\u201c (altfel spus, \u201e\u00eempachetate\u201c c\u00e2t mai str\u0103lucitor), astfel \u00eenc\u00e2t, acolo unde banii vorbesc, publicul ajunge s\u0103 nu mai fac\u0103 diferen\u0163a \u00eentre sursele de finan\u0163are; conteaz\u0103 doar produsul final.
\nPeste doar c\u00e2teva luni, la sf\u00e2r\u015fitul lui octombrie, Parisul \u00ee\u015fi va mai ad\u0103uga o perl\u0103 muzeal\u0103 \u00een \u015firagul deja foarte lung: Muzeul de Art\u0103 Louis Vuitton. Ambi\u0163iosul Bernard Arnault a \u00eenfiin\u0163at \u00een urm\u0103 cu mai mul\u0163i ani, \u00een 2006, Funda\u0163ia \u201eLouis Vuitton\u201c (dup\u0103 cum se \u015ftie, celebra marc\u0103 de mod\u0103 este doar unul dintre brand-urile de\u0163inute de Grupul LVMH al lui Arnault), tocmai cu scopul de a putea finan\u0163a proiecte culturale. De altfel, \u00een unul dintre mai vechile articole publicate \u00een Cultura, am avut ocazia s\u0103 relatez despre scandalul creat de Arnault cu ocazia achizi\u0163ion\u0103rii terenului pe care urma s\u0103 se ridice muzeul \u015fi, ulterior, dup\u0103 ce proiectul de construire a fost scos la iveal\u0103. Se pare c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, nimic nu i-a putut sta \u00een cale miliardarului francez, care a apelat la unul dintre cei mai faimo\u015fi arhitec\u0163i ai lumii, creatorul celebrului Muzeu Guggenheim din Bilbao, \u00eensu\u015fi Frank Gehry. Arhitectul canadian nu \u015fi-a tr\u0103dat stilul. Chiar dac\u0103 nu a folosit acela\u015fi material ca \u00een Spania, titaniul (de data aceasta a ales sticla), imensa cl\u0103dire, a c\u0103rei edificare fusese oprit\u0103 prin hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103 \u00een 2011, scoate \u00een eviden\u0163\u0103 acela\u015fi stil deconstructivist inconfundabil al lui Gehry. Ar trebui precizat, \u00een treac\u0103t, c\u0103 a fost nevoie de un vot \u00een Senatul Fran\u0163ei \u015fi de o dezbatere la Curtea Constitu\u0163ional\u0103 pentru ca lucr\u0103rile s\u0103 fie reluate. Acum, dup\u0103 ce cl\u0103direa a fost finalizat\u0103, Funda\u0163ia va putea s\u0103 expun\u0103 toate comorile de art\u0103 din secolele 20 \u015fi 21 pe care le-a achizi\u0163ionat \u00een ultimii opt ani. Data de 27 octombrie, c\u00e2nd muzeul se va deschide, nu a fost aleas\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103 de timp, Centrul Pompidou va organiza o expozi\u0163ie dedicat\u0103 \u00eentregii opere arhitecturale a lui Gehry, care, \u00een luna februarie a acestui an, a \u00eemplinit 85 de ani. Deocamdat\u0103, to\u0163i ochii celor care ajung \u00een Bois de Boulogne sunt atra\u015fi de formele acestui al unsprezecelea muzeu dintre cele construite de Frank Gehry \u00een mai multe \u0163\u0103ri ale lumii, din SUA p\u00e2n\u0103 \u00een Israel \u015fi Emiratele Arabe Unite. Dar este limpede, \u00eenc\u0103 de pe acum, c\u0103 nici expozi\u0163iile organizate de muzeu nu vor fi cu mult mai prejos, de\u015fi nu se poate paria, \u00eentotdeauna, pe gustul designerilor de la Louis Vuitton. O parte dintre obiecte au mai fost deja expuse \u00een mai multe galerii ale Funda\u0163iei, r\u0103sp\u00e2ndite \u00een diverse locuri din lume. Altele au fost p\u0103strate pentru a surprinde publicul, cu aceast\u0103 ocazie special\u0103 a deschiderii muzeului.
\n\u00centorc\u00e2ndu-ne pu\u0163in la cl\u0103direa proiectat\u0103 de Gehry, ar mai fi de ad\u0103ugat c\u0103 cele 3.600 de panouri din sticl\u0103 care acoper\u0103 edificiul sunt, fiecare \u00een parte, unicate \u015fi au fost, toate, integral proiectate de \u00eensu\u015fi arhitectul canadian, care a refuzat s\u0103 lase aceast\u0103 ingrat\u0103 sarcin\u0103 pe seama colegilor din biroul s\u0103u de arhitectur\u0103. Este a\u015fadar vorba despre o cantitate uria\u015f\u0103 de munc\u0103. \u00cen plus, pentru proiectarea propriu-zis\u0103 a cl\u0103dirii, a fost anume adaptat un program pentru calculator realizat pentru industria aeronautic\u0103. Astfel, arhitec\u0163ii din firma lui Frank Gehry au putut s\u0103 lucreze, simultan, pe acela\u015fi proiect, \u00een trei dimensiuni, st\u00e2nd, fiecare, \u00een fa\u0163a propriului s\u0103u monitor; cu alte cuvinte, fiecare punct desenat pe calculator de fiecare arhitect \u00een parte ap\u0103rea, simultan, pe calculatoarele tuturor celorlal\u0163i, care puteau astfel lucra asemenea unui singur creier. Nu e de mirare c\u0103, de\u015fi costurile ini\u0163iale ale cl\u0103dirii au fost estimate la 100 de milioane de euro, ele au dep\u0103\u015fit substan\u0163ial aceast\u0103 sum\u0103. Dar Arnault nu s-a dat \u00een l\u0103turi de la nimic, incluz\u00e2nd \u015fantajul politic \u015fi influen\u0163ele pe care le are \u00een toate mediile \u00eenalte ale societ\u0103\u0163ii franceze pentru a-\u015fi vedea visul \u00eemplinit. De altfel, dac\u0103 avem \u00een vedere alte exemple de muzee publice sau private (cum ar fi noul Muzeu Acropole, Muzeul de Art\u0103 Islamic\u0103 din Doha sau muzeele din Abu Dhabi), suma nu este mare deloc. Chiar \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, cl\u0103diri publice importante au ajuns s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 suta de milioane de euro (dar asta nu din cauza utiliz\u0103rii unor materiale sau a unor metode scumpe, ci din cauza lipsei de eficien\u0163\u0103 \u00een proiectare \u015fi execu\u0163ie)!
\nMuzeul va g\u0103zdui \u015fi sediul Funda\u0163iei \u201eLouis Vuitton\u201c pentru Creativitate. Deocamdat\u0103 Funda\u0163ia este condus\u0103 de Suzanne Pag\u00e9, fosta directoare a Muzeului de Art\u0103 Modern\u0103 al Ora\u015fului Paris, \u015fi este limpede c\u0103 tot ea va prelua \u015fi conducerea formal\u0103 a muzeului, la crearea c\u0103ruia a muncit p\u00e2n\u0103 acum de la \u00eenfiin\u0163area organiza\u0163iei. Pag\u00e9 este considerat\u0103 una dintre cele mai influente femei de pe pia\u0163a european\u0103 de art\u0103 \u2013 dovad\u0103 c\u0103 Arnault nu se zg\u00e2rce\u015fte atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi alege echipa.
\nNu am de unde s\u0103 \u015ftiu dac\u0103 din Rom\u00e2nia va fi invitat cineva la inaugurarea noului muzeu parizian, dar este limpede c\u0103 trebuie s\u0103 te afli \u00een lumea bun\u0103 a capitalei Fran\u0163ei pentru a fi prezent acolo. \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, voi folosi prima vizit\u0103 la Paris de dup\u0103 27 octombrie pentru a vedea aceast\u0103 nou\u0103 minune a arhitecturii muzeale, cu speran\u0163a c\u0103 nu voi fi foarte dezam\u0103git de muzeografie ori de valoarea estetic\u0103 a operelor expuse. Cu siguran\u0163\u0103, \u00eens\u0103, ecourile vor ap\u0103rea foarte cur\u00e2nd dup\u0103 inaugurare, poate \u015fi pentru c\u0103, \u00een pofida operei sale uria\u015fe, Gehry r\u0103m\u00e2ne un arhitect controversat pentru mul\u0163i colegi de breasl\u0103 (a\u015fa cum \u015fi Arnault este extrem de controversat printre oamenii de afaceri). \u00centre altele amintesc aici faptul c\u0103 turnul proiectat de canadian \u00een capitala Germaniei, \u00een Alexanderplatz, nu departe de fostul simbol al Estului berlinez \u2013 turnul de televiziune \u2013, cu cei pu\u0163in peste 150 de metri \u00een\u0103l\u0163ime este considerat o oroare de c\u0103tre unii localnici \u015fi o\u2026 eroare de c\u0103tre inginerii structuri\u015fti germani, care apreciaz\u0103 c\u0103 edificiul ar fi pur \u015fi simplu prea greu pentru solul pie\u0163ei berlineze. Deocamdat\u0103 nu au fost date publicit\u0103\u0163ii imagini din interiorul cl\u0103dirii pariziene, a\u015fa \u00eenc\u00e2t acestea vor constitui probabil cea mai mare surpriz\u0103 la deschiderea muzeului. Pu\u0163in\u0103 r\u0103bdare, a\u015fadar, p\u00e2n\u0103 la mijlocul toamnei!<\/p>\n

\"fondation-louis-vuitton-iwan-baan-2014\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Muzeele contemporane sunt vanitoase precum ni\u015fte demoazele trecute de prima tinere\u0163e. Lor le ajunge o clip\u0103 de tremur, \u00een r\u0103coarea nop\u0163ii, pentru a-\u015fi reface drumul c\u0103tre soarele torid al amiezii. A\u015fa e \u015fi cu muzeele din Golf. Fie c\u0103 este vorba despre Luvru, Ermitaj sau Guggenheim, ele \u00ee\u015fi men\u0163in drumul lor drept spre Apus, cu… Cite\u0219te mai mult »Un muzeu \u00eentre mod\u0103 \u015fi ambi\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11237],"tags":[11884,11885],"class_list":["post-20164","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-marile-muzee","tag-muzeul-de-arta-louis-vuitton"],"views":1653,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20164","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20164"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20164\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20164"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20164"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20164"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}