Chiar dac\u0103 nu-mi place s\u0103 c\u0103l\u0103toresc \u00eentr-un mijloc de transport anume, am fost \u00eentotdeauna fascinat de trenuri. Nimic nu este mai iconic dec\u00e2t o locomotiv\u0103 cu aburi. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00eenceputul cinematografului se leag\u0103 de un asemenea artefact. Dar, de fapt, ce ar fi cinemaul f\u0103r\u0103 trenurile care taie nesf\u00e2r\u015fitele c\u00e2mpuri cultivate cu bizoni ast\u0103zi mor\u0163i? F\u0103r\u0103 vagoanele de clasa \u00eent\u00e2i \u00een care clasele suspuse din Anglia \u00ee\u015fi beau ceaiul? F\u0103r\u0103 trenurile \u015fuier\u00e2nd \u00een noapte, \u00een alb-negru, \u00een thriller-ele anilor \u201940 \u015fi \u201950? Dar \u015fi literatura, fire\u015fte, \u015fi-a g\u0103sit de \u00eendat\u0103 \u00een trenuri mijlocul de locomo\u0163ie cel mai util dup\u0103 cor\u0103bii (care au totu\u015fi avantajul de a fi fost inventate cu c\u00e2teva mii de ani \u00eenainte \u015fi de a duce la destina\u0163ie pasageri ilu\u015ftri ca Noe \u015fi Odiseu cu mult \u00eenainte ca Hercule Poirot s\u0103-\u015fi f\u00e2\u0163\u00e2ie musta\u0163a pom\u0103dat\u0103 prin Orient Express). Spre deosebire de ce ofer\u0103 ca mizanscen\u0103 caii, c\u0103ru\u0163ele, po\u015ftalioanele, avioanele \u015f.a., trenurile asigur\u0103 cea mai complex\u0103 ipostaz\u0103 a celor trei unit\u0103\u0163i aristoteliene \u2013 de spa\u0163iu, de timp, de ac\u0163iune. Un tren permite adunarea laolalt\u0103 a tuturor claselor sociale, fiind prin cele trei categorii clasice ale sale un spa\u0163iu de etalare didactic\u0103 a luptei de clas\u0103. Un tren \u00eentinde o traiectorie temporal\u0103 care, de\u015fi poate dura considerabil (vezi Transsiberianul), nu poate concura nici \u00een cel mai r\u0103u scenariu cu cei zece ani petrecu\u0163i pe m\u0103ri de Odiseu. \u00cen timp ce decorul intern r\u0103m\u00e2ne spa\u0163ios, complex social \u015fi stabil prin limit\u0103rile spa\u0163ial-temporale, priveli\u015ftea care poate fi z\u0103rit\u0103 pe geamurile vagoanelor ofer\u0103 varia\u0163ia unui decor exterior extrem de dinamic \u2013 o surs\u0103 inepuizabil\u0103 de divertisment, culori, surprize. E suficient ca ac\u0163iunea din compartiment s\u0103 treneze, c\u0103 brusc pe c\u00e2mpie se profileaz\u0103 umbra unui eveniment paralel sau \u00eentr-o gar\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva. Nu \u015ftiu ca pentru literatura rom\u00e2n\u0103 s\u0103 se fi f\u0103cut o cercetare cantitativ\u0103 privind ponderea statistic\u0103 a trenurilor \u00een raport cu celelalte mijloace de transport. E sigur, totu\u015fi, c\u0103 trenurile, de\u015fi apar episodic la unul \u015fi la altul, sunt departe de istoria ilustr\u0103 pe care o au, de pild\u0103, \u00een literatura anglo-american\u0103. Din mai multe motive: spa\u0163iul Rom\u00e2niei nu este nesf\u00e2r\u015fit precum al Statelor Unite, nevoile personajelor put\u00e2nd fi acoperite foarte bine \u015fi cu automobilul, rata sau c\u0103ru\u0163a; trenurile rom\u00e2ne\u015fti nu au oferit acea diversitate calitativ\u0103 \u015fi implicit social\u0103 pe care o aveau trenurile britanice (dec\u00e2t poate \u00een vremea lui Caragiale \u2013 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor unul dintre cei mai relevan\u0163i autori care \u015fi-au suit personajele \u00een tren), apt\u0103 s\u0103 genereze conflicte narative; nu \u00een ultimul r\u00e2nd, lipsa pentru metafizica poeziei tehnologice a scriitorului rom\u00e2n, aflat filozofic \u00een premodernitate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Chiar dac\u0103 nu-mi place s\u0103 c\u0103l\u0103toresc \u00eentr-un mijloc de transport anume, am fost \u00eentotdeauna fascinat de trenuri. Nimic nu este mai iconic dec\u00e2t o locomotiv\u0103 cu aburi. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00eenceputul cinematografului se leag\u0103 de un asemenea artefact. Dar, de fapt, ce ar fi cinemaul f\u0103r\u0103 trenurile care taie nesf\u00e2r\u015fitele c\u00e2mpuri cultivate cu bizoni ast\u0103zi mor\u0163i?… Cite\u0219te mai mult »Literatur\u0103 \u015fi trenuri<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-20133","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":1595,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20133","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20133"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20133\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20133"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20133"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20133"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}