{"id":20130,"date":"2014-07-24T12:26:36","date_gmt":"2014-07-24T10:26:36","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20130"},"modified":"2014-07-24T12:26:36","modified_gmt":"2014-07-24T10:26:36","slug":"amurgul-diminetii-poetilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/amurgul-diminetii-poetilor\/","title":{"rendered":"Amurgul dimine\u0163ii poe\u0163ilor"},"content":{"rendered":"

Eugen Simion, Diminea\u0163a poe\u0163ilor<\/em>, edi\u0163ia a V-a, postfa\u0163\u0103 de Alex Goldi\u015f, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Cred c\u0103 este un caz rar, dac\u0103 nu chiar unic, acela de-a vedea o carte scris\u0103 \u00een 1979 \u015fi publicat\u0103 \u00een 1980, tip\u0103rit\u0103 \u015fi retip\u0103rit\u0103 de mai multe ori, \u00een ambele regimuri editoriale, ca s\u0103 ajung\u0103 recent la cea de a cincea edi\u0163ie. \u015ei nu e vorba de un roman de aventuri \u2013 de\u015fi o aventur\u0103 a spiritului critic exist\u0103 \u00een aceast\u0103 ispititoare Diminea\u0163\u0103 a poe\u0163ilor, cartea de eseuri despre \u00eenceputurile poeziei rom\u00e2ne, pe care Eugen Simion a scris-o \u201epe ner\u0103suflate\u201c, atunci c\u00e2nd era t\u00e2n\u0103r, \u015fi pe care merit\u0103 s\u0103 o vad\u0103 ast\u0103zi, c\u00e2nd e octogenar, ca o stea c\u0103l\u0103uzitoare \u00een vasta lui oper\u0103 de critic \u015fi istoric literar. Sunt convins c\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne-o spun\u0103 explicit, viitorul str\u0103lucit eminoscolog pleca la acest insolit drum de la \u00eendemnurile Epigonilor lui Mihai Eminescu, a\u015fa cum junele poet \u00ee\u015fi orienta \u015fi selecta numele predecesorilor, cei care scriseser\u0103 \u201eo limb\u0103 ca un fagure de miere\u201c, dup\u0103 Lepturariul lui Aron Pumnul, prima crestoma\u0163ie na\u0163ional\u0103 a poeziei rom\u00e2ne\u015fti. De altfel, am observat, la aceast\u0103 nou\u0103 lectur\u0103 cu creionul \u00een m\u00e2n\u0103, c\u0103 din \u015firul numelor invocate de Eminescu, \u00een studiul enciclopedic al epocii literare respective al lui Eugen Simion lipse\u015fte doar Daniil cel trist \u015fi mic, vecin cu Prale firea cea \u00eentoars\u0103. \u00cen rest, to\u0163i sunt prezen\u0163i, citi\u0163i \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa\u0163i dup\u0103 metode critice europene\u015fti, aduse la zi, prin care \u00ee\u015fi retr\u0103iesc, \u00een haine noi \u015fi cu prospe\u0163ime, valorile perene.
\nCum nu-mi propun altceva dec\u00e2t s\u0103 recomand aceast\u0103 lectur\u0103, obligatorie pentru orice poet care aspir\u0103 la acest titlu \u2013 de multe ori prea u\u015for dob\u00e2ndit ast\u0103zi \u2013, m\u0103 bucur c\u0103 autorul a str\u00e2ns, \u00een final, \u015fi bogata recolt\u0103 de Repere critice. Mai ales c\u0103, \u00een afara t\u00e2n\u0103rului Alex. Goldi\u015f, care semneaz\u0103 postfa\u0163a, O experien\u0163\u0103 critic\u0103 total\u0103, de-a lungul at\u00e2tor ani (1980-2014) s-au pronun\u0163at asupra originalit\u0103\u0163ii acestei c\u0103r\u0163i, \u015faisprezece critici \u015fi istorici literari, \u00een ordine cronologic\u0103: Nicolae Manolescu, Gabriel Dimisianu, Cornel Ungureanu, \u015eerban Cioculescu, Mircea Iorgulescu, Lucian Raicu, Valeriu Cristea, Livius Cioc\u00e2rlie, Mircea Zaciu, Dinu Fl\u0103m\u00e2nd, Ion Vlad, Constantin Coroiu, Daniel Dimitriu, Al. C\u0103linescu, Al. Cistelecan, Daniel-Cristea Enache \u015fi Paul Cernat.
\nUn impresionant tablou critic, cu pozi\u0163ii \u00eentru totul favorabile, cum era firesc, Dimine\u0163ii poe\u0163ilor, inclusiv din partea \u201epatriarhului\u201c \u015eerban Cioculescu, cel care nu agreeaz\u0103 metoda critic\u0103 a lui Eugen Simion.
\nDintre toate textele acestea revelatorii, reproduc aici doar pe al regretatului Valeriu Cristea:
\n\u201eO carte (atribute rare \u00een critic\u0103!) luminoas\u0103, cald\u0103, solar\u0103, am spune \u00absudic\u0103\u00bb, scris\u0103 cu pl\u0103cere, cu poft\u0103 \u2013 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 una din cele mai frumoase c\u0103r\u0163i ap\u0103rute la noi de la Istoria literaturii rom\u00e2ne a lui G. C\u0103linescu, Diminea\u0163a poe\u0163ilor \u00eemi confirm\u0103 o convingere pe care o nutresc de mai mult\u0103 vreme cu privire la faptul c\u0103 la noi critica a fost \u015fi este \u00eentr-un mod deosebit complementar\u0103 literaturii\u201c.
\nOriginal\u0103 este \u015fi ideea unui \u201ehronic\u201c al v\u00e2rstelor (edi\u0163iilor) c\u0103r\u0163ii sale pe care \u00eel transcrie Eugen Simion. Reproduc aici doar acest fragment din g\u00e2ndurile care \u00eenso\u0163eau edi\u0163ia anului 1997:
\n\u201e\u00cemi amintesc \u015fi azi (sunt aproape dou\u0103zeci de ani de atunci) cu ce bucurie am scris \u00een vacan\u0163a de var\u0103 capitolul despre Spitalul amorului, acela \u00een care este vorba de Conachi, Anton Pann \u015fi despre arta de a iubi\u2026 Arta de a iubi care, a\u015fa cum \u00eencep s\u0103 dovedesc \u00een studiul de fa\u0163\u0103, a provocat \u015fi a determinat \u00een mare m\u0103sur\u0103 arta de a scrie. M\u0103 sculam diminea\u0163a cu o ciudat\u0103 stare de surescitare \u015fi nu-mi g\u0103seam ast\u00e2mp\u0103r p\u00e2n\u0103 ce nu m\u0103 a\u015fezam la masa de scris. O bucurie a spiritului, repet, o stare muzical\u0103 pe care n-am cunoscut-o de multe ori \u00een via\u0163a mea de critic literar\u201c.
\nDa, adev\u0103rat, o bucurie a spiritului, dar ce munc\u0103 mig\u0103loas\u0103, de veritabil benedictin s\u0103 cite\u015fti \u015fi recite\u015fti sute de volume, nu chiar \u00een joac\u0103, pentru a putea realiza acel filtru de limpezire a tuturor p\u00e2raielor \u015fi r\u00e2urilor, care se adun\u0103 \u00een final \u00een Diminea\u0163a poe\u0163ilor, \u00een limpezimile c\u0103rora avea s\u0103 se a\u015feze definitiv limba rom\u00e2n\u0103 modern\u0103, cu st\u0103p\u00e2nul ei genial \u015fi absolut, Mihai Eminescu.
\nLe las deoparte pe celelalte, \u015fi desprind din textul scris \u00een 20 martie 2014:
\n\u201eIat\u0103, dar, o nou\u0103 edi\u0163ie din Diminea\u0163a poe\u0163ilor, a V-a. Ea cuprinde dou\u0103 noi capitole (Diminea\u0163a poeticeasc\u0103 a lui Ioan Cantacuzino, 1757-1828 \u015fi Universul poetic la 1870) \u015fi spore\u015fte cu c\u00e2teva pagini analitice capitolele deja existente \u00een edi\u0163ia anterioar\u0103 dedicate lui C. Conachi, Anton Pann \u015fi Universului imaginar la 1850.
\nAm introdus \u00een final capitolul Megalografia unei epoci de tranzi\u0163ie. Universul poetic la 1870, pentru a marca, \u00eentr-un mod mai sistematic, sub ce forme \u015fi \u00een ce tonalit\u0103\u0163i se \u00eencheie aceast\u0103 lung\u0103 diminea\u0163\u0103 a spiritului liric rom\u00e2nesc. Se \u00eencheie, metaforic vorbind, cu ceea ce un poet junimist nume\u015fte \u00abamurgul dimine\u0163ii\u00bb. Maiorescu \u00eei zice, mai sarcastic, \u00abPoezia de salon\u00bb. O poezie scris\u0103 de tineri instrui\u0163i (unii dintre ei cu doctorate \u00een filosofie \u015fi drept luate la Universit\u0103\u0163ile str\u0103ine!), invariabil sceptici \u015fi bolnavi \u2013 zice Eminescu \u00eentr-o scrisoare trimis\u0103 \u00een 1870 Convorbirilor literare \u2013 de Weltschmerz. Ce modele literare folosesc ei \u015fi care este, \u00een fond, pregnan\u0163a lor estetic\u0103 \u00een raport cu poe\u0163ii din Momentul Bolintineanu-Alecsandri? Iat\u0103 ce am dorit s\u0103 analizez \u00een acest capitol final dintr-o edi\u0163ie, sper, definitiv\u0103\u2026\u201c
\n\u015ei, cum originalitatea unei c\u0103r\u0163i vine \u015fi din titlul ei, ca \u015fi ale capitolelor care o compun, trebuie s\u0103 remarc faptul c\u0103 fiecare dintre acestea au, pe l\u00e2ng\u0103 enun\u0163ul firesc, un caracter sintetic, revelator \u015fi atractiv. S\u0103 ilustr\u0103m cu c\u00e2teva exemple: Ien\u0103chi\u0163\u0103 V\u0103c\u0103rescu. Nelini\u015ftile spiritului \u00eentemeietor; Diminea\u0163a poeticeasc\u0103 a lui Ioan Cantacuzino (1757-1828) Poezia ca \u201eoare\u015fcare r\u0103sf\u0103\u0163are a chibzuirii\u201c, un poet pe care Eugen Simion \u00eel vede ca pe un precursor al lui Arghezi, \u201espirit autentic liric, mai complex, mai cultivat \u015fi mai deschis spre Occident dec\u00e2t al\u0163i stihuitori din vremea lui, a\u015fa cum reiese din C\u00e2ntec be\u0163ivesc \u015fi R\u0103suflare, dar mai ales din traducerile sale din C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor \u015fi, prin intermediul fran\u0163uzesc, din poezia preromantic\u0103 german\u0103\u201c.
\nNu numai aici, ci la to\u0163i ceilal\u0163i poe\u0163i ai timpului sunt relevate conexiunile cu poezia universal\u0103, ceea ce iar\u0103\u015fi adaug\u0103 pagini literare noi studiilor anterioare ale criticilor \u015fi istoricilor literari, pe care Eugen Simion \u00eei citeaz\u0103 \u00eentotdeauna la locul potrivit.
\nContinu\u0103m cu titlurile: Alecu V\u0103c\u0103rescu. Un discurs \u00eendr\u0103gostit la 1800; Spitalul amorului. C. Conachi, Anton Pann; \u2013 capitolul, \u00een mod firesc, cel mai vast, peste 120 de pagini din cele 536 ale c\u0103r\u0163ii. Tot aici se pun \u00een eviden\u0163\u0103 \u015fi marile calit\u0103\u0163i care \u00eembog\u0103\u0163esc profilul \u015fi personalitatea criticului literar, acelea de istoric \u015fi observator al moravurilor \u015fi caracterelor, de autentic \u015fi inspirat portretist. La fel, interesul pentru mediul social-politic, pentru onomastic\u0103, pentru retoric\u0103, pentru costuma\u0163ia \u015fi obiectele acestor scriitori \u015fi ale personajelor din scrierile lor. Ca s\u0103 nu mai vorbim despre filia\u0163iile,\u00a0 prelungite \u00een timp, pe care Eugen\u00a0 Simon le observ\u0103 p\u00e2n\u0103 la unii contempornai ai no\u015ftri, ca Tudor Arghezi, Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu \u015fi mai ales la congenerul \u015fi prietenul s\u0103u ploie\u015ftean Nichita St\u0103nescu. Oric\u00e2nd acest capitol putea fi publicat ca o carte separat\u0103.
\n\u00cen celelalte capitole, \u00eel avem pe Iancu V\u0103c\u0103rescu, cu \u201epsihologia unui poet profesionist\u201c; Gheorghe Asachi, cu \u201e\u00eenceputurile poeziei intelectuale\u201c; Vasile C\u00e2rlova, cu \u201epoezia ca u\u015furare a spiritului\u201c; Ion Heliade R\u0103dulescu, cu \u201eScrisul datorie sacr\u0103\u201c; Grigore Alexandrescu, \u00een \u201elipsa modelelor\u201c; Dimitrie Bolintineanu, cu \u201edeplasarea poeziei spre Sud\u201c. \u00cen Universuri imaginare la 1850 sunt cuprin\u015fi poe\u0163i minori. Vasile Alecsandri ne apare cu \u201eLini\u015ftea, confortul \u015fi timpul r\u0103u\u201c. Ce tablou mai amplu \u015fi mai original dec\u00e2t acesta ne-am putea \u00eenchipui \u00een afara acestei Dimine\u0163i a poe\u0163ilor?
\nMembru de onoare al Academiei din Atena, familiarizat cu spa\u0163iul spiritual elenic, despre care a scris pagini memorabile, Eugen Simion remarca aici \u015fi unele conexiuni cu grecii contemporani cu primii no\u015ftri poe\u0163i. Tem\u0103 special\u0103, dezvoltat\u0103 pe larg de Lia Brad-Chisacof, \u00eentr-un studiu dedicat poe\u0163ilor fanario\u0163i din Principatele Rom\u00e2ne.
\n\u00cenchei, d\u00e2nd dreptate lui Alex Goldi\u015f: \u201eRecitit\u0103 la mai bine de trei decenii de la apari\u0163ie, cartea lui Eugen Simion r\u0103m\u00e2ne exemplar\u0103 prin capacitatea de a transforma aceast\u0103 experien\u0163\u0103 singular\u0103 (\u00een urma c\u0103reia temele operelor au devenit Tema criticului) \u00eentr-o experien\u0163\u0103 a literaturii rom\u00e2ne, ale c\u0103rei \u00eenceputuri arat\u0103 altfel \u2013 \u015fi a criticii rom\u00e2ne\u015fti, for\u0163ate s\u0103-\u015fi reevalueze grilele de interpretare\u201c.
\n\u00centr-un cuv\u00e2nt: excep\u0163ional!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Eugen Simion, Diminea\u0163a poe\u0163ilor, edi\u0163ia a V-a, postfa\u0163\u0103 de Alex Goldi\u015f, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2014   Cred c\u0103 este un caz rar, dac\u0103 nu chiar unic, acela de-a vedea o carte scris\u0103 \u00een 1979 \u015fi publicat\u0103 \u00een 1980, tip\u0103rit\u0103 \u015fi retip\u0103rit\u0103 de mai multe ori, \u00een ambele regimuri editoriale, ca s\u0103 ajung\u0103 recent la… Cite\u0219te mai mult »Amurgul dimine\u0163ii poe\u0163ilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11709,1141],"class_list":["post-20130","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dimineata-poetilor","tag-eugen-simion"],"views":1129,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20130","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20130"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20130\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20130"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20130"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20130"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}