{"id":20128,"date":"2014-07-24T12:24:59","date_gmt":"2014-07-24T10:24:59","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20128"},"modified":"2014-07-24T12:24:59","modified_gmt":"2014-07-24T10:24:59","slug":"atacul-asupra-literaturii-din-afara-si-dinauntru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/atacul-asupra-literaturii-din-afara-si-dinauntru\/","title":{"rendered":"Atacul asupra literaturii: din afar\u0103 \u015fi din\u0103untru"},"content":{"rendered":"

Sau despre o nou\u0103 edi\u0163ie a Colocviului Na\u0163ional al Asocia\u0163iei de Literatur\u0103 General\u0103 \u015fi Comparat\u0103<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen zilele de 11 \u015fi 12 iulie a.c., la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, a avut loc Colocviul Na\u0163ional al Asocia\u0163iei de Literatur\u0103 General\u0103 \u015fi Comparat\u0103 din Rom\u00e2nia (ALGCR). Tema oferit\u0103 dezbaterilor \u00een acest an a fost Ce discipline pentru literatur\u0103? \u2013 formul\u0103 care \u015fi-a propus s\u0103 chestioneze realitatea \u201einvad\u0103rii\u201c domeniului literaturii dinspre domenii non-literare ca antropologia, sociologia, filosofia, psihologia etc., discipline care \u201ealeg literatura ca termen de referin\u0163\u0103 general\u0103 \u015fi aplicat\u0103, ca loc de testare metodologic\u0103, de ilustrare a unor ipoteze generale \u00een domeniile lor proprii de activitate\u201c. Punctul nodal al discu\u0163iilor, emblematic pentru tradi\u0163ia criticii \u015fi a istoriei literare rom\u00e2ne\u015fti, este p\u0103strarea (sau nu) a specificit\u0103\u0163ii estetice a literaturii, odat\u0103 \u00eenglobat\u0103 \u00een conglomeratul disciplinelor non-literare.
\nEdi\u0163ia de acest an a beneficiat \u015fi de prezen\u0163a unor invita\u0163i str\u0103ini de prestigiu: profesorul Jean-Marie Schaeffer, director de lucr\u0103ri la CNRS \u015fi EHESS, Paris, specialist \u00een estetic\u0103 filosofic\u0103, teoria genurilor, teoria artelor, teoria fic\u0163iunii \u015f.a., profesoara Helena Carvalh\u00e3o Buescu, de la Universitatea din Lisabona, specialist\u0103 \u00een istoria modernit\u0103\u0163ii (secolele XVIII-XX), \u00een literatur\u0103 comparat\u0103 \u015fi world literature, Annick Louis, conferen\u0163iar\u0103 la Universitatea din Reims, membr\u0103 a Centre de Recherches sur les Arts et le Langage (CRAL) \u015fi cadru didactic la EHESS, Paris, interesat\u0103 de studierea \u201eepistemologiei literarului\u201c \u015fi specialist\u0103 \u00een opera \u015fi biografia lui Jorge Luis Borges, Christian Moraru, profesor de englez\u0103 la University of North Carolina, Greensboro, \u00een a c\u0103rui arie de interes au intrat teoria critic\u0103, literatura american\u0103 contemporan\u0103, literatura comparat\u0103, mo\u015ftenirea postmodernismului, istoria ideilor.
\nEvenimentul a fost g\u0103zduit de Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti; parteneri au fost Institutul Cultural Rom\u00e2n, Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, Editura Tracus Arte \u015fi Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103 \u201eCarol I\u201c; parteneri media \u2013 revistele Cultura \u015fi Observator cultural \u2013, iar sponsori, casa de avocatur\u0103 \u201eMu\u015fat & asocia\u0163ii\u201c.
\nColocviul s-a deschis prin c\u00e2teva scurte alocu\u0163iuni ale conf. univ. dr. Oana Mur\u0103ru\u015f (decanul Literelor bucure\u015ftene), prof. univ. dr. Liviu Papadima (prodecan) \u015fi prof. univ. dr. Mircea Martin \u2013 pre\u015fedintele ALGCR.
\nLucr\u0103rile au debutat cu o expunere a profesorului Paul Cornea, membru fondator \u015fi pre\u015fedinte de onoare al ALGCR, care a f\u0103cut un scurt istoric al asocia\u0163iei \u015fi al oamenilor ce i-au marcat devenirea (Adrian Marino, Adriana Babe\u0163i, Cornel Ungureanu, Monica Spiridon, Al. C\u0103linescu, Irina Mavrodin, Dan Grigorescu, Al. Mu\u015fina \u015f.a.). Arog\u00e2ndu-\u015fi un statut apolitic, dar \u00een spirit democratic, umanist \u015fi europenist, asocia\u0163ia \u015fi-a propus, a amintit venerabilul profesor, s\u0103 contribuie la dezvoltarea studiului teoretic \u015fi comparat al literaturii \u015fi s\u0103 func\u0163ioneze, \u00een genere, ca un stimulent al cercet\u0103rii literare, prin organizarea unei conferin\u0163e anuale, a unor simpozioane \u015fi colocvii, prin editarea de c\u0103r\u0163i. O component\u00e3 important\u00e3 o reprezint\u0103 decizia acord\u0103rii unor premii care s\u0103 r\u0103spl\u0103teasc\u0103 bunele realiz\u0103ri din domeniul teoriei \u015fi comparatismului rom\u00e2nesc, altminteri neglijate pe pia\u0163a c\u0103r\u0163ii. Admi\u0163\u00e2nd c\u0103 ne afl\u0103m \u00eentr-un context nu tocmai favorabil artelor, culturii \u015fi cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice umaniste \u00een genere, Paul Cornea a \u0163inut s\u0103 arate, \u00een final, c\u0103 trebuie profitat la maximum de orice oportunitate, de acest \u201eacum\u201c \u00eenc\u0103 suportabil, pentru a ne salva valorile. Solu\u0163ia e, ca \u015fi alt\u0103dat\u0103, s\u0103 ne \u201ecultiv\u0103m gr\u0103dina\u201c.
\n\u00cen prelegerea sa intitulat\u0103 Quelles disciplines pour la litt\u00e9rature?, profesorul Mircea Martin constat\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, c\u0103 literatura \u015fi-a pierdut importan\u0163a, locul central avut \u00een cultura noastr\u0103, o cultur\u0103 eminamente literar\u0103 (literarocentrist\u0103), \u015fi rolul s\u0103u fondator \u00een educa\u0163ia cet\u0103\u0163enilor \u015fi \u00een formarea virtu\u0163ilor morale. Al\u0103turi de Norbert Elias \u015fi al\u0163i g\u00e2nditori ai contemporaneit\u0103\u0163ii, Mircea Martin observ\u0103 o indezirabil\u0103 c\u0103dere a valorii simbolicului \u2013 pe care mult\u0103 vreme literatura l-a promovat \u2013 \u00een societatea postmodern\u0103, concomitent cu diminuarea apetitului tinerilor pentru consumarea textului literar, a c\u0103rui \u201eutilitate\u201c nu mai e recunoscut\u0103 azi. Mircea Martin arat\u0103 c\u0103 schimbarea a \u00eenceput chiar din interiorul domeniului, \u00eentre 1980 \u015fi 1990, odat\u0103 cu a\u015fa-numita cotitur\u0103 cultural\u0103 (Cultural Turn), c\u00e2nd literarul pierde teren \u00een fa\u0163a politicilor culturale responsabile de apari\u0163ia acelui \u201econglomerat disciplinar ireductibil\u201c numit \u201estudii culturale\u201c, al unor abord\u0103ri eminamente exterioare limbajului, marcate de implicarea tot mai v\u0103dit\u0103 a puterii \u00een jocul de for\u0163e al culturii. Dup\u0103 cum sintetizeaz\u0103 Mircea Martin, punctul tare al studiilor culturale e tocmai \u201epolitizarea\u201c tuturor formelor de cultur\u0103. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, cercetarea literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 s-ar afla \u00eentr-un dublu decalaj cronologic: pe de o parte suntem importatori \u00eent\u00e2rzia\u0163i (cu m\u0103car dou\u0103 decenii) a acestei noi filosofii din Statele Unite (decalaj care ne d\u0103, \u00een schimb, r\u0103gazul de a medita la efectele acestui tip de abordare a literaturii), pe de alt\u0103 parte suntem ni\u015fte \u201eprecursori\u201c ai fenomenului, care au resim\u0163it din plin efectul ideologiei \u015fi al politiz\u0103rii literaturii \u00een deceniile de comunism. Convingerea profesorului Martin este c\u0103 Rom\u00e2nia, care a tr\u0103it deja experien\u0163a politiz\u0103rii literaturii, nu va putea primi \u201estudiile culturale\u201c dec\u00e2t ca pe un d\u00e9j\u00e0-vu generator de \u201econfuzii de valori\u201c. O diferen\u0163\u0103 important\u0103 de context \u2013 care nu transpare \u00een practica import\u0103rii \u00een mediul universitar rom\u00e2nesc a acestei grile de abordare a literaturii \u2013 este, arat\u0103 Mircea Martin, faptul c\u0103, \u00een spa\u0163iul lor originar, nord-american, \u201estudiile culturale\u201c au o accentuat\u0103 conota\u0163ie anti-capitalist\u0103, care nu se reg\u0103se\u015fte \u00een discursul preponderent neoliberal al academicilor rom\u00e2ni. Postcolonialismul n-a fost adoptat, aici, \u015fi ca anti-capitalism, ci cumva \u00een afara reflec\u0163iei ideologice: \u00een Rom\u00e2nia, acest tip de coeren\u0163\u0103 ideologic\u0103 \u015fi de angajare socio-politic\u0103 a cercet\u0103torului lipse\u015fte, observ\u0103 profesorul Martin. Concluzia este c\u0103 studiile culturale nu mai au ca obiect literatura (concediind, prin urmare, teza autonomismului estetic), care r\u0103m\u00e2ne s\u0103 fie disputat\u0103 de alte domenii. Sunt argumente c\u0103rora au \u00eencercat s\u0103 le opun\u0103 o alt\u0103 perspectiv\u0103 academicianul Solomon Marcus (dup\u0103 care avansul noilor modalit\u0103\u0163i de valorificare a literaturii reprezint\u0103 o faz\u0103 normal\u0103, consonant\u0103 cu \u00eentreg procesul de globalizare care ne caracterizeaz\u0103 epoca, proces sesizabil \u015fi \u00een alte discipline), Ioana Zirra, de la catedra de Limba Englez\u0103 a Universit\u0103\u0163ii bucure\u015ftene (care a ar\u0103tat c\u0103, \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc, se \u00eencearc\u0103, nu f\u0103r\u0103 succes, punerea \u00een paralel a postcolonialismului cu postcomunismul) \u015fi Mihaela Ursa, de la Universitatea Babe\u015f-Bolyai din Cluj, care a ridicat problema unor produc\u0163ii literare neexperimentate \u00een formele tradi\u0163ionale al literaturii (iPhone novels, cibernetic poetry etc.) \u015fi a (non)integr\u0103rii lor \u00een domeniul cercet\u0103rii literare, a\u015fa cum a fost ea practicat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum.
\nComunicarea profesorului Jean-Marie Schaeffer \u2013 Pour une approche esth\u00e9tique de la litt\u00e9rature \u2013 a debutat prin clarificarea conceptului de estetic\u0103: un tip de experien\u0163\u0103, nu o disciplin\u0103. Schaeffer leag\u0103, de altfel, experien\u0163a estetic\u0103 de fenomenul recept\u0103rii, nu al crea\u0163iei artistice propriu-zise. Experien\u0163a literar-estetic\u0103 este abordat\u0103, la acest g\u00e2nditor, prin prisma psihologiei cognitiviste, ca o experien\u0163\u0103 estetic\u0103 multidimensional\u0103, \u201eexperien\u0163a\u201c neconfund\u00e2ndu-se cu \u201efunc\u0163ia\u201c, de vreme ce experien\u0163a estetic\u0103 poate avea mai multe func\u0163ii \u2013 sociale, existen\u0163iale etc. \u2013 , chiar dac\u0103 acestea nu sunt \u201eestetice\u201c \u00een accep\u0163ia tradi\u0163ional\u0103 a termenului. Specificul experien\u0163ei estetice \u2013 la lectura unui text ca Finnegans Wake al lui Joyce, de pild\u0103 \u2013 ar consta, explic\u0103 profesorul Schaeffer, \u00eentr-o colaborare complex\u0103 \u00eentre aten\u0163ie, \u00een\u0163elegere \u015fi competen\u0163\u0103, respectiv o educare a aten\u0163iei, a competen\u0163elor de \u00een\u0163elegere \u015fi de identificare a posibilit\u0103\u0163ilor unui limbaj. Experien\u0163a estetic\u0103 se disociaz\u0103, \u00een optica lui Schaeffer, de explorarea standard a realit\u0103\u0163ii, miz\u00e2nd pe (sau identific\u00e2ndu-se cu) o \u00eent\u00e2rziere sau o lentoare a procesului de categorizare, i.e. de decriptare a obiectului estetic\/ literar. Aceast\u0103 teorie a recept\u0103rii estetice ca \u201e\u00eent\u00e2rziere a categoriz\u0103rii\u201c, tradus\u0103 \u00een termeni banali prin a\u015fteptarea \u201ede a nu \u00een\u0163elege din prima\u201c un text abordat prin prism\u0103 estetic\u0103, a fost apropiat\u0103 de Mircea Martin de conceptul de \u201e\u00eenstr\u0103inare\u201c sau \u201edefamiliarizare\u201c prin care formali\u015ftii ru\u015fi distingeau o proprietate specific\u0103 literarului.
\nExpunerile profesorilor Cornea, Martin \u015fi Schaeffer au fost urmate de interven\u0163ii ale numero\u015filor participan\u0163i, organizate, \u00een prima zi, pe trei sec\u0163iuni, iar a doua zi, pe cinci sec\u0163iuni.
\nSmaranda Vultur, de la Universitatea din Timi\u015foara, a vorbit despre rela\u0163ia dintre antropologie \u015fi literatur\u0103 (Le regard anthropologique dans\/ sur la litt\u00e9rature), Corin Braga, de la Universitatea Babe\u015f-Bolyai din Cluj-Napoca, a conferen\u0163iat despre arhetipocritica postmodern\u0103, Caius Dobrescu, de la Universitatea din Bucure\u015fti, a abordat interdisciplinaritatea din c\u00e2mpul cercet\u0103rii literare ca experien\u0163\u0103 holistic\u0103 (From Intellectual History to a History of Thought as a Holistic Experience. For a New Understanding of Interdisciplinarity in Literary Studies), iar Mihaela Ursa a propus un nou concept opera\u0163ional \u2013 intermedialitate \u2013 considerat capabil s\u0103 dezvolte solu\u0163ii pentru integrarea unor forme de discurs inedite \u00een c\u00e2mpul literarului. \u00centr-o alt\u0103 sec\u0163iune, Helena Buescu, de la Universitatea din Lisabona, a dezb\u0103tut tema \u201ecosmopolitismului european\u201c (European Cosmopolitanism Reconsidered), iar Solomon Marcus a conferen\u0163iat despre rela\u0163ia dintre literatur\u00e3 \u015fi \u015ftiin\u0163e (A Hidden Literature). \u00cen aceea\u015fi zi au mai sus\u0163inut comunic\u0103ri Adrian L\u0103c\u0103tu\u015f, de la Universitatea Transilvania din Bra\u015fov (The Self-disciplination of Literature. On the Experimental Science of Prose in the Alternative 70s and 80s and its Political Conditioning), C\u0103t\u0103lin Ghi\u0163\u0103, de la Universitatea din Craiova (Neo-Thematic Criticism: Towards the Reformation of an Established Model), Raluca Dun\u0103, de la Institutul de Istorie \u015fi Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201c (Imagina\u0163ie, memorie, (re)lectur\u0103 \u00een opera lui Matei C\u0103linescu), Cristina Balinte, de la aceea\u015fi institu\u0163ie (Pe marginea c\u0103r\u0163ilor. Mihai Ralea \u015fi etica lecturii scriitorilor str\u0103ini), Bogdan Cre\u0163u, de la Universitatea \u201eAl.I. Cuza\u201c din Ia\u015fi (Literatur\u0103 \u015fi cunoa\u015ftere: realitatea ca proiect imaginar), Alexandru Matei, de la Universitatea Lumina din Bucure\u015fti (Les \u00e9tudes litt\u00e9raires et les langues nationales: une \u00e9cologie), Crina Bud, de la Universitatea Tehnic\u0103 din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare (Etudes comparatives et adaptation(s)), Paul Cernat, de la Universitatea din Bucure\u015fti (Les \u00e9tudes litt\u00e9raires et la tentation multidisciplinaire), Adriana Stan, de la Universitatea Babe\u015f-Bolyai (Curba lingvistic\u0103. Liniile unei coabit\u0103ri strategice) \u015f.a.
\nA doua zi a colocviului a debutat cu prelegerea Indisciplined Literature: Aesthetics and Critique after the \u201eWanning of Affect\u201c sus\u0163inut\u0103 de profesorul Christian Moraru. Autor al conceptului de cosmodernism, universitarul american de origine rom\u00e2n\u0103 a conferen\u0163iat despre bazele unei noi estetici \u00eentr-o epoc\u0103 neo-post-postmodern\u0103, tr\u0103it\u0103 \u201ela umbra bombei\u201c \u015fi \u00eentr-o ideologie a relativismului. Moraru discut\u0103 despre emo\u0163ia estetic\u0103 prin prisma impactului ei real (corporeal), a transform\u0103rilor produse \u00een om \u015fi \u00een societate, a efectelor afectelor, miz\u00e2nd pe apropierea semantic\u0103 dintre motion (mi\u015fcare) \u015fi emotion (emo\u0163ie). Din acest punct de vedere, ca discurs al schimb\u0103rii \u015fi pentru schimbare, arta este \u015fi trebuie s\u0103 fie \u201epolitic\u0103\u201c, nu \u00eens\u0103 \u201epolitizat\u0103\u201c \u015fi nici lipsit\u0103 de autonomie, sus\u0163ine Christian Moraru, literatura \u00een sine fiind parte a acelor \u201eh\u0103r\u0163i cognitive\u201c prin care omul (\u00ee\u015fi) descrie realitatea. Astfel, Mircea C\u0103rt\u0103rescu reprezint\u0103 pentru conferen\u0163iarul american un \u201emare scriitor corporealist deleuzian\u201c, iar personajul Mircea, din Orbitor, \u201eun Marcel postcomunist\u201c.
\nUniversitara francez\u0103 cu r\u0103d\u0103cini argentiniene Annick Louis a avut \u00een prim-planul comunic\u0103rii sale \u201eobiectul literar\u201c (L\u2019objet litt\u00e9raire, espace de refondation des litt\u00e9ratures compar\u00e9es?), aflat, acum mai mult dec\u00e2t alt\u0103dat\u0103, \u00eentr-o faz\u0103 de redefinire \u015fi c\u0103utare. Annick Louis caut\u0103, prin urmare, r\u0103spunsuri la \u00eentrebarea \u201eCum mai poate literatura s\u0103-\u015fi negocieze ast\u0103zi locul \u00een topologia cunoa\u015fterii?\u201c \u015fi ofer\u0103, \u00een prelegerea sa, un model de definire a \u201eobiectului literar\u201c (ca alegere determinat\u0103 de o serie de parametri, \u00eentre care tradi\u0163ia interpretativ\u0103, ca produs intelectual \u015fi institu\u0163ional etc.) \u015fi a obiectului literaturii comparate. De\u015fi pornit\u0103 de la premise nu tocmai optimiste \u00een leg\u0103tur\u0103 cu viitorul disciplinelor literare, concluziile spre care poart\u0103 discursul lui Annick Louis nu \u00eendrept\u0103\u0163esc disperarea: dac\u0103 o disciplin\u0103 trebuie s\u0103 fie institu\u0163ionalizat\u0103 pentru a exista \u015fi a rezista, cunoa\u015fterea \u2013 \u015fi literatura e cunoa\u015ftere \u2013 n-are nevoie de aceast\u0103 ipotez\u0103; destinul literaturii ca disciplin\u0103 poate sta sub semnul \u00eentreb\u0103rii, dar literatura, ca form\u0103 de cunoa\u015ftere, va continua s\u0103 marcheze istoria umanit\u0103\u0163ii.
\nA doua zi a colocviului a continuat printr-o serie la fel de incitant\u0103 de comunic\u0103ri, \u00eentre care aceea \u0163inut\u0103 de Leti\u0163ia Guran, de la North Carolina A&T State University, care a pus pe tapet problemele \u015fi solu\u0163iile provocate de ascensiunea a\u015fa-ziselor \u201eumanioare digitale\u201c (Digital humanities: New Critical Paradigm, Method or Fad), comunicarea Simonei Dr\u0103gan, de la Universitatea din Bucure\u015fti, unde a fost discutat raportul dintre literatur\u0103\/ fic\u0163iune \u015fi istorie, (Literature in the Historical Discourse.
\nA Theoretical Approach), abordarea conceptului de distant reading al lui Franco Moretti propus\u0103 de Alex Goldi\u015f (De la studiul calitativ la cel cantitativ \u00een noile istorii literare), precum \u015fi comunic\u0103rile prezentate de Carmen Mu\u015fat, de la Universitatea din Bucure\u015fti (Identitatea narativ\u0103 a personajelor palimpsest), Bianca Bur\u0163a-Cernat, de la Institutul
\n\u201eG. C\u00e3linescu\u201c (Reprezentarea revoltei \u00een discursul literar), Roxana Ghi\u0163\u0103, de la Universitatea din Craiova (O nou\u0103 \u201evia\u0163\u0103\u201c pentru \u015ftiin\u0163ele literare: apelul programatic al lui Ottmar Ette \u015fi implica\u0163iile sale), Katharina Rusch \u015fi Bogdan Ni\u0163\u0103, de la Universitatea din Viena (The Comparative Narratology Between Cinema and Novel \u2013 a Phenomenological Inquiry on Narrativity), Lucia-Terzea Ofrim, de la Universitatea din Bucure\u015fti (Literatura: document sau instrument al antropologiei?), Andreea Coroian, de la Universitatea Babe\u015f-Bolyai (Abord\u0103ri contemporane ale literaturii: ecologii, ideologii, emo\u0163ii), Doru Pop, de la Universitatea Babe\u015f-Bolyai (Cinematic Tools in Interpreting the Literary Text), Ileana Mih\u0103il\u0103, de la Universitatea din Bucure\u015fti (Le roman historique et le roman-en-tant-qu\u2019histoire), Doris Mironescu, de la Universitatea \u201eAl.I. Cuza\u201c din Ia\u015fi (Deconstruc\u0163ia \u015fi reconstruc\u0163ia istoriei \u00een romanul rom\u00e2nesc actual), \u015etefan Firic\u0103, de la Universitatea din Bucure\u015fti (Literary Geography \/ Topoanalyis \/ Psychogeography and the Art of Wandering.
\nA Case Study: Camil Petrescu\u2019s Fiction) \u015f.a.
\n\u00centr-una dintre cele mai consistente edi\u0163ii ale sale, at\u00e2t prin num\u0103rul \u015fi calitatea participan\u0163ilor, c\u00e2t \u015fi prin deschiderea interna\u0163ional\u0103, colocviul s-a \u00eencheiat cu decernarea premiilor ALGCR. Au fost recompensate lucr\u0103ri de C\u0103t\u0103lin Ghi\u0163\u0103 (sec\u0163iunea literatur\u0103 comparat\u0103), Ilinca Ilian (teorie literar\u0103) \u015fi Magda R\u0103du\u0163\u0103 (debut).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sau despre o nou\u0103 edi\u0163ie a Colocviului Na\u0163ional al Asocia\u0163iei de Literatur\u0103 General\u0103 \u015fi Comparat\u0103   \u00cen zilele de 11 \u015fi 12 iulie a.c., la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, a avut loc Colocviul Na\u0163ional al Asocia\u0163iei de Literatur\u0103 General\u0103 \u015fi Comparat\u0103 din Rom\u00e2nia (ALGCR). Tema oferit\u0103 dezbaterilor \u00een acest an a fost… Cite\u0219te mai mult »Atacul asupra literaturii: din afar\u0103 \u015fi din\u0103untru<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11866],"class_list":["post-20128","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-colocviului-national-literatura-generala-si-comparata"],"views":1848,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20128","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20128"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20128\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20128"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20128"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20128"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}