Orientarea numit\u0103 digital humanities sau humanities computing, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 valorifice metodele digitale \u00een cercetarea literaturii. Macroanalysis. Digital Methods & Literary History, cartea de anul trecut a lui Matthew L. Jockers (University of Illinois Press), problematizeaz\u0103 pe larg chestiunea, oferindu-se drept reper teoretic pentru na\u015fterea unei noi metode. O metod\u0103 literar\u0103 \u2013 macroanaliza \u2013 care profit\u0103 de pe urma accesului la o serie tot mai larg\u0103 de informa\u0163ii odat\u0103 cu \u00eenmul\u0163irea volumelor pe suport electronic \u015fi \u2013 mai mult \u2013 a software-urilor, a programelor capabile s\u0103 organizeze aceast\u0103 informa\u0163ie imens\u0103. Accesul dintr-odat\u0103 la ceea ce Jockers nume\u015fte \u201ebig data\u201c arunc\u0103 \u015fi el \u00een aer abord\u0103rile de tip close reading \u015fi \u2013 mai mult, a\u015f zice \u2013 repune \u00een chestiune probeleme de metodologie literar\u0103 considerate de necontestat p\u00e2n\u0103 acum. Matthew
\nL. Jockers porne\u015fte de la premisa extrem de incitant\u0103 conform c\u0103reia aceast\u0103 cascad\u0103 informa\u0163ional\u0103 \u2013 care a afectat, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u015fi c\u00e2mpul literar \u2013 ar face ca teoria, ba chiar analiza critic\u0103, s\u0103 intre \u00eentr-un impas f\u0103r\u0103 precedent: \u201e\u00cencep\u00e2nd cu 2008, computerele, cu capacitatea lor de a stoca \u015fi procesa date la scar\u0103 larg\u0103, au revolu\u0163ionat \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 modalitatea de cercetare, \u00eenc\u00e2t se poate vorbi de o moarte a teoriei \u015fi a specula\u0163iei. Cu at\u00e2t de multe informa\u0163ii la \u00eendem\u00e2n\u0103, am putea pur \u015fi simplu s\u0103 lu\u0103m act de cifre \u015fi s\u0103 tragem concluziile aferente\u201c (trad. mea, A.G.). Afirma\u0163ia n-ar fi at\u00e2t de radical\u0103 dac\u0103 ea n-ar provoca simultan o critic\u0103 la adresa unor c\u0103r\u0163i fundamentale ale secolului trecut, precum Mimesis-ul lui Auerbach sau The Rise of the Novel al lui Ian Watt. \u015ei asta, pentru c\u0103 ambele acrediteaz\u0103, ca metod\u0103 de cercetare, extrapolarea unor legi generale ale literaturii pornind de la o mostr\u0103 reprezentativ\u0103. Or, odat\u0103 cu boom-ul informa\u0163ional \u015fi cu capacitatea de organizare a lui conform unor criterii diversificate, metoda \u00eens\u0103\u015fi a decupajului semnificativ devine anacronic\u0103. Ce-i de f\u0103cut cu celelalte 3 p\u00e2n\u0103 la 5000 de opere care nu intr\u0103 \u00een paradigma Defoe, Richardson \u015fi Fielding \u2013 \u015fi e legitim s\u0103 generalizezi formula romanesc\u0103 de secol XX pornind doar de la V. Woolf sau J. Joyce? se \u00eentreab\u0103 cercet\u0103torii digital humanities. \u201eTot a\u015fa cum nu ne putem a\u015ftepta ca un economist s\u0103 emit\u0103 legi economice generale studiind comportamentul c\u00e2torva consumatori \u015fi a c\u00e2torva antreprenori, cercet\u0103torii literari nu se pot mul\u0163imi cu lectura istoriei literare prin filtrul unui canon constituit doar din c\u00e2\u0163iva autori sau chiar doar din c\u00e2teva sute de texte\u201c.
\nNumai c\u0103 aceast\u0103 constatare nu face dec\u00e2t s\u0103 deschid\u0103 o cutie a Pandorei \u00een c\u00e2mpul cercet\u0103rii literare, de vreme ce nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 programe performante menite s\u0103 gestioneze cantit\u0103\u0163ile uria\u015fe de informa\u0163ii. Chiar proiectele dedicate unor astfel de software-uri nu reu\u015fesc s\u0103 clarifice ce tip de \u00eentreb\u0103ri sau probleme \u00eencerc\u0103m s\u0103 rezolv\u0103m \u00een studiile literare prin \u201emacroanaliz\u0103\u201c. \u00cen \u015ftiin\u0163ele sociale, sau chiar \u00een medicin\u0103, discipline obi\u015fnuite cu gestionarea unor cantit\u0103\u0163i mari de date, lucrurile sunt mai clare. Un medic american, precizeaz\u0103 Jockers, utilizeaz\u0103 acest tip de analiz\u0103 pentru a identifica, de pild\u0103, posibile leg\u0103turi, \u00een istoria informa\u0163iilor medicale, \u00eentre migrene \u015fi deficien\u0163ele de magneziu. \u00cen literatur\u0103, \u00eens\u0103, obiectivele nu sunt niciodat\u0103 \u00eentr-at\u00e2t de clare \u015fi niciun cercet\u0103tor nu se poate l\u0103uda c\u0103 a rezolvat, pe cale statistic\u0103, problema lui Shakespeare sau a romanului modern european. De aceea, chiar \u015fi cu accesul f\u0103r\u0103 precedent la cantit\u0103\u0163ile mari de date literare, permis de noile tehnici digitale, input-ul uman (crearea acelui program care s\u0103 \u015ftie exact ce s\u0103 caute) devine partea cea mai important\u0103 \u2013 dar \u015fi cea mai discutabil\u0103! \u2013 a procesului. De aceea, obiectivitatea sau \u015ftiin\u0163ificitatea sunt excluse, chiar c\u00e2nd promotorii de digital humanities par s\u0103 le postuleze direct.
\nDin acest punct de vedere, Matthew L. Jockers este, \u00eens\u0103, destul de prudent. O dat\u0103, pentru c\u0103 el nu vede studiul cantitativ \u00een opozi\u0163ie cu cel calitativ (close-reading-ul), ci mai degrab\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie de complementaritate. \u00cen al doilea r\u00e2nd, pentru c\u0103 pentru el, digital humanities n-au neap\u0103rat preten\u0163ii de \u015ftiin\u0163ificitate sporit\u0103, ci mai degrab\u0103 ambi\u0163ia de a umple ni\u015fte goluri sau, cum se exprim\u0103 autorul american, ni\u015fte \u201epattern-uri-lips\u0103\u201c, imposibil de observat \u015fi de analizat p\u00e2n\u0103 acum. La capitolul \u00eentreb\u0103ri \u015fi dileme literare pe care le poate rezolva numai abordarea cantitativ\u0103, cu privirea sa panoramic\u0103 de pas\u0103re (\u201ethe birds\u2019 eye view\u201c), Jockers men\u0163ioneaz\u0103 urm\u0103toarele: pozi\u0163ia textelor, a autorilor \u015fi a genurilor \u00een rela\u0163ie cu un context literar mai larg; produc\u0163ia literar\u0103 \u00een termeni de dezvoltare \u015fi declin \u00een timp sau \u00een spa\u0163iu (adeseori, raportat la grupuri demografice clare); pattern-uri \u015fi muta\u0163ii de lexic \u00een timp \u015fi spa\u0163iu; impactul for\u0163elor culturale \u015fi sociale asupra (evolu\u0163iei) stilului literar; na\u015fterea \u015fi dispari\u0163ia unor teme literare; posibilitatea determin\u0103rii na\u0163ionale a stilului; m\u0103sura \u00een care factori precum gen, etnie sau na\u0163ionalitate influen\u0163eaz\u0103 expresia \u015fi\/sau con\u0163inutul literar \u015f.a.m.d. Sunt, toate acestea, \u00eentreb\u0103ri legitime ale c\u0103ror r\u0103spunsuri s-ar putea s\u0103 fie mult mai u\u015for de aproximat, de\u015fi nu de rezolvat \u00een totalitate, odat\u0103 cu acreditarea \u201emacroanalizei\u201c. Un proiect amplu, al lui Jockers \u00eensu\u015fi, despre romanele irlandeze din America, a demonstrat, de pild\u0103, pornind de la inventarierea lexicului titlurilor, c\u0103, din 1740 p\u00e2n\u0103 \u00een 1840, acestea tind s\u0103 devin\u0103 tot mai omogene, pierz\u00e2nd-\u015fi individualitatea. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, odat\u0103 cu stabilizarea genului \u00eensu\u015fi, factorul de originalitate devine tot mai greu de identificat \u015fi c\u0103 presiunea pie\u0163ei literare, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 conduc\u0103 spre diversificare, nu face dec\u00e2t s\u0103 omogenizeze imaginea de ansamblu. La nivelul autorilor individuali, cercetarea tematic\u0103 pornind de la procesarea lexicului poate proba \u015fi ea lucruri utile despre creativitatea verbal\u0103 a unui autor \u00een raport cu altul \u2013 de pild\u0103, lexicul unui Herman Melville este cu 16 procente mai bogat dec\u00e2t cel al lui Jane Austen \u015f.a.m.d.
\n\u00cen general, \u00eens\u0103, probabil c\u0103 studiul cantitativ reprezint\u0103, chiar f\u0103r\u0103 s-o afirme direct, cea mai radical\u0103 revizuire a premiselor umaniste care dominau \u00eenc\u0103, \u00een secolul trecut, hermeneutica literar\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 \u201emoartea autorului\u201c, postulat\u0103 vizionar-teoretic de Foucault sau Barthes acum c\u00e2teva decenii, devine realitate c\u00e2t se poate de palpabil\u0103. Distant reading \u015fi digital humanities ocolesc institu\u0163ia autorului atac\u00e2nd, dup\u0103 cum am v\u0103zut, orizonturi mult mai vaste de cercetare. Inten\u0163ionalitatea artistic\u0103 devine un factor neconcludent, de vreme ce chiar universurile individuale ale operelor sunt privite ca o sum\u0103 de grafice, de ecua\u0163ii matematice \u015fi de h\u0103r\u0163i. \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00eens\u0103\u015fi identitatea cercet\u0103torului literar e redefinit\u0103 la modul c\u00e2t de poate de propriu, din moment ce i se vor cere \u00een viitorul apropiat, pe l\u00e2ng\u0103 preg\u0103tirea literar\u0103, abilit\u0103\u0163i tehnice tot mai specializate. Mai mult: acea \u201ediviziune a muncii\u201c despre care vorbea Franco Moretti va face ca cercet\u0103torul fenomenelor globale \u2013 a chestiunilor cantitative \u2013 s\u0103 devin\u0103 tot mai diferit ca identitate profesional\u0103 de speciali\u015ftii \u00een literaturi na\u0163ionale (cei ce furnizeaz\u0103 doar \u201emateria prim\u0103\u201c, dup\u0103 cercet\u0103torul italian).
\nS\u0103 mai spun doar, \u00een \u00eencheiere, c\u0103 toate aceste revolu\u0163ii de viziune, care par inevitabile la nivel global, vor mai \u00eent\u00e2rzia s\u0103-\u015fi fac\u0103 sim\u0163ite efectele la noi, de\u015fi \u00een mediul universitar primele semnale exist\u0103 (de pild\u0103, la Facultatea de Litere din Cluj, \u00een cadrul Departamentului de limbi romanice e \u00een curs de derulare un proiect pe digital humanities). Ele vor \u00eent\u00e2rzia, spuneam, din dou\u0103 motive: unul ideologic-cultural \u015fi unul pragmatic. Primul e legat de reticen\u0163a cercet\u0103torilor rom\u00e2ni vizavi de o paradigm\u0103 tehnic\u0103 (sau post-uman\u0103) asupra literaturii, \u00een condi\u0163iile \u00een care \u2013 am \u00eencercat s\u0103 demonstrez \u00een Critica \u00een tran\u015fee \u2013 modelul critic care a prins cel mai bine \u00een a doua jum\u0103tate a secolului trecut (\u015fi care are prelungiri p\u00e2n\u0103 azi) e cel hermeneutic, al criticii de identificare, ce f\u0103cea din postulatul universului autonom al operei unul dintre criteriile centrale de investiga\u0163ie. Chiar modelul criticii impresioniste, r\u0103mas oarecum valabil p\u00e2n\u0103 azi, opune o rezisten\u0163\u0103 serioas\u0103 acestei paradigme noi. \u015ei mai important\u0103, \u00eens\u0103, e piedica pragmatic\u0103: \u00een absen\u0163a unei arhive\u00a0 electronice serioase de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, macroanaliza teoretizat\u0103 de Jockers n-are niciun sens. Nu vreau s\u0103 \u00eenchei neap\u0103rat \u00eentr-o not\u0103 pesimist\u0103, \u00eens\u0103 a\u015f spune c\u0103, la fel ca \u00een multe cazuri din istoria culturii rom\u00e2ne, mai avem, \u00eenc\u0103, din p\u0103cate mult de lucru la materia prim\u0103 \u00eenainte de a trece propriu-zis la software \u2013 adic\u0103 la organizarea \u015fi interpretarea datelor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Orientarea numit\u0103 digital humanities sau humanities computing, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 valorifice metodele digitale \u00een cercetarea literaturii. Macroanalysis. Digital Methods & Literary History, cartea de anul trecut a lui Matthew L. Jockers (University of Illinois Press), problematizeaz\u0103 pe larg chestiunea, oferindu-se drept reper teoretic pentru na\u015fterea unei noi metode. O metod\u0103 literar\u0103 \u2013 macroanaliza \u2013 care… Cite\u0219te mai mult »Digital Humanities<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[11862,11863,11865,11864],"class_list":["post-20126","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-digital-humanitie","tag-humanities-computing","tag-matthew-l-jockers","tag-metodele-digitale-in-cercetarea-literaturii"],"views":2111,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20126","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20126"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20126\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20126"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20126"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20126"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}