Au trecut mii de ani de la gr\u0103dina lui Akademos, dar Academiile, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, continu\u0103 s\u0103 fiin\u0163eze. Ele reprezint\u0103 sau ar trebui s\u0103 reprezinte societ\u0103\u0163i savante, care str\u00e2ng sub cupolele lor pe cei mai \u00een\u0163elep\u0163i oameni de litere \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 din \u0163ara respectiv\u0103. Totodat\u0103, ele \u00eenseamn\u0103 o important\u0103 punte c\u0103tre lume, prin reuniunile pe care le organizeaz\u0103 \u015fi prin membrii str\u0103ini, importante personalit\u0103\u0163i, pe care ele \u00eei cheam\u0103 \u00een r\u00e2ndurile lor. De asemenea Academiile, republici ale literelor \u015fi ale \u015ftiin\u0163elor, sunt datoare s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 un climat de bun\u0103 \u00een\u0163elegere \u015fi de colaborare \u00een \u0163\u0103rile lor, dar \u015fi pe planul umanit\u0103\u0163ii, s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 lumea de m\u00e2ine \u00een care marile ambi\u0163ii cuceritoare \u015fi de domina\u0163ie vor trebui s\u0103 fac\u0103 loc comprehensiunii reciproce \u015fi \u00een\u0163elegerii universale ca alternativ\u0103 la pieirea planetei. Sunt \u00eentr-un fel \u00eenainte-merg\u0103toarele lumii de m\u00e2ine, \u00een care progresele tehnice vor trebui neap\u0103rat \u00eenso\u0163ite de \u00een\u0163elepciune \u015fi de colaborare onest\u0103, altfel sf\u00e2r\u015fitul lumii \u00eel va gr\u0103bi chiar omenirea!
\nRecent a avut loc la Viena, organizat\u0103 de Academia de \u015etiin\u0163e a Austriei, o reuniune a reprezentan\u0163ilor Academiilor central-europene, la care am fost invitat din partea Academiei Rom\u00e2ne, pentru a dezbate soarta societ\u0103\u0163ilor savante sub impactul R\u0103zboiului Rece, de fapt de la sf\u00e2r\u015fitul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een a doua parte a anilor cincizeci \u015fi prima parte a anilor \u015faizeci din secolul al XX-lea. Factori de echilibru \u015fi de \u00een\u0163elegere, Academiile au trecut prin \u00eencerc\u0103ri \u015fi muta\u0163ii decisive \u00een acea perioad\u0103, dar \u00een general au reu\u015fit s\u0103 \u00eenfrunte furtunile vremurilor.
\nDe\u015fi societ\u0103\u0163i savante \u015fi nepolitice, aceste Academii au pl\u0103tit greu tribut \u00een unele \u0163\u0103ri. Ele au fost supuse denazific\u0103rii \u2013 cazul chiar al Germaniei \u015fi al Austriei \u2013 \u015fi cele aflate \u00een zona intrat\u0103 sub domina\u0163ie sovietic\u0103 au trebuit s\u0103 treac\u0103 prin procesele comuniz\u0103rii. Supravie\u0163uirea lor, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, a avut loc atunci, dar \u00eencerc\u0103rile prin care au trecut au fost grele. \u00cen Germania \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre marile puteri \u00eenving\u0103toare a avut loc denazificarea, dar ruperea timp de decenii a p\u0103r\u0163ii r\u0103s\u0103ritene a \u0163\u0103rii a avut urm\u0103ri \u015fi pe planul vie\u0163ii academice, de\u015fi au avut loc \u015fi \u00eencerc\u0103ri de a se men\u0163ine o unitate \u201esavant\u0103\u201c, chiar \u015fi \u00een condi\u0163iile existen\u0163ei a dou\u0103 state germane p\u00e2n\u0103 \u00een 1990. \u00cen fostele \u0163\u0103ri satelite ale colosului sovietic Academiile au fost desfiin\u0163ate sau supuse unor procese de transformare, ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu Academia noastr\u0103. Soarta lor a fost reglementat\u0103 la Moscova ca un moment al prelu\u0103rii acestor \u0163\u0103ri sub domina\u0163ie sovietic\u0103. Din comunic\u0103rile sus\u0163inute, at\u00e2t de reprezentan\u0163ii Ungariei, c\u00e2t \u015fi de subsemnatul, a reie\u015fit aproape surprinz\u0103tor \u201eplanificarea\u201c trecerii celor dou\u0103 Academii la o nou\u0103 faz\u0103 a existen\u0163ei lor. P\u00e2n\u0103 \u015fi num\u0103rul de sec\u0163ii a fost identic \u015fi chiar denumirile ce li s-au dat, \u00een ambele \u0163\u0103ri au fost acelea\u015fi, fiind evident\u0103 \u201eporunca\u201c venit\u0103 din alt\u0103 parte! De asemenea, trecerea unor membri titulari activi \u00een r\u00e2ndul membrilor de onoare a fost o formul\u0103 utilizat\u0103 \u015fi la Bucure\u015fti, \u015fi la Budapesta, evident \u201esugerat\u0103\u201c din R\u0103s\u0103rit!
\nDar din dezbateri a reie\u015fit \u015fi st\u0103ruitoarea silin\u0163\u0103 a academiilor prizoniere sau \u00een unele \u0163\u0103ri \u2013 ca la Var\u015fovia \u2013 \u201enou n\u0103scute\u201c de a-\u015fi conserva caracterul academic \u015fi \u015ftiin\u0163ific, de a fi chiar \u00een regimuri totalitare institu\u0163ii purt\u0103toare de lumin\u0103, \u015fi nu de \u00eentuneric. \u00centre ele s-au reluat sau s-au stabilit contacte \u015fi \u00een mod evident s-au depus str\u0103duin\u0163e de apropiere, \u00eencerc\u00e2ndu-se totodat\u0103 s\u0103 fie \u00eentre\u0163inute leg\u0103turi cu \u201eceilal\u0163i\u201c, cu lumea academic\u0103 \u201ecapitalist\u0103\u201c. Mai trebuie amintit c\u0103 \u015fi \u00een ceea ce i-a privit pe guvernan\u0163ii \u201ero\u015fii\u201c, ace\u015ftia s-au ar\u0103tat mai \u201etoleran\u0163i\u201c fa\u0163\u0103 de rela\u0163iile externe ale Academiilor, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u015fi cu dorin\u0163a de a trage foloase din existen\u0163a acestor canale externe. Mai este \u00eens\u0103 adev\u0103rat c\u0103 circa o jum\u0103tate de deceniu dup\u0103 instaurarea noii ordini impuse de sovietici aceste leg\u0103turi au fost aproape total \u00een\u0103bu\u015fite, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd probabil c\u0103 s-a considerat c\u0103 se pot repune \u00een mi\u015fcare, fiind \u015fi ele transformate \u00een arme ale regimului!
\nDup\u0103 perioada represiv\u0103 cea mai dur\u0103, cu evidente consecin\u0163e \u015fi \u00een mediul academic (\u00een Rom\u00e2nia: arest\u0103ri, ani grei de deten\u0163ie, scoateri din slujbe, na\u0163ionaliz\u0103ri de bunuri \u015fi decese \u2013 numai la Sighet au murit patru academicieni!), dup\u0103 moartea lui Stalin, treptat, s-a instalat un climat ceva mai relaxat, care a dus la par\u0163iala restabilire a vechilor func\u0163iuni ale Academiilor. Mai trebuie remarcat c\u0103 noile regimuri au considerat c\u0103 investi\u0163ii \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie sunt \u201erentabile\u201c \u015fi acest lucru s-a reflectat \u015fi \u00een situa\u0163ia mediului academic. Dar p\u00e2n\u0103 atunci, pretutindeni \u00een zona de domina\u0163ie sovietic\u0103 tributul pl\u0103tit a fost extrem de greu. Similitudini au reie\u015fit din reuniunea de la Viena, ca \u015fi dimensiunile unor procese, dar \u015fi faptul c\u0103 \u00een general Academiile au reprezentat institu\u0163ii \u00een care s-a lucrat \u015fi care s-au dovedit utile \u00een societ\u0103\u0163ile lor.
\n\u00cen cursul dezbaterilor am sentimentul c\u0103 am fost de folos nu numai prin dimensiunea contribu\u0163iilor, ci \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 prin puterea m\u0103rturiilor. Prin v\u00e2rsta mea eram un martor \u00eenc\u0103 viu al realit\u0103\u0163ilor unei epoci din fericire revolute, greu de \u00een\u0163eles pentru oamenii din zilele noastre, care n-au apucat sau au apucat doar fragmentar perioada cea mai dur\u0103 a domina\u0163iei noului sistem instalat la cap\u0103tul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00eentr-o parte a lumii. Filtrul timpului este necru\u0163\u0103tor. Sunt lucruri care s-au petrecut \u015fi care \u00een ochii martorului, cu trecerea a peste o jum\u0103tate de veac, \u00eencep s\u0103 se estompeze. \u00cent\u00e2lniri \u015ftiin\u0163ifice de acest fel sunt utile \u00een a trezi amintiri care p\u0103reau \u015fterse \u015fi prin aceasta \u00een a da posibilitatea de a reconstrui fapte \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri trecute.
\nOricum, a reie\u015fit \u00eensemn\u0103tatea pe care via\u0163a academic\u0103 a avut-o \u00een acei ani ai R\u0103zboiului Rece, c\u00e2nd spectrul unei conflagra\u0163ii necru\u0163\u0103toare se profila, put\u00e2nd duce la o ciocnire teribil\u0103 a puterilor atomice \u015fi la o dispari\u0163ie a vie\u0163ii pe planet\u0103. P\u0103m\u00e2ntul era ca o insul\u0103 \u00een mijlocul furtunii \u015fi aceasta, uneori iminent\u0103, amenin\u0163a existen\u0163a umanit\u0103\u0163ii. Din fericire, s-a ajuns totu\u015fi la un compromis, care s-a repercutat \u015fi \u00een activitatea Academiilor zonei periclitate, \u015fi acestea au putut trece la o nou\u0103 faz\u0103 a existen\u0163ei lor. \u00cencordarea celor dou\u0103 lumi s-a men\u0163inut, dar ideea de coexisten\u0163\u0103 pa\u015fnic\u0103 s-a impus, nu doar \u00een vorbe, ci \u015fi \u00een unele fapte. \u00centre altele, \u00een activitatea Academiilor, \u00een sprijinul pe care ele l-au primit \u015fi mai ales \u00een orientarea lor \u015fi \u00eentr-un surplus de libertate \u015ftiin\u0163ific\u0103 pe care l-au ob\u0163inut.
\nAst\u0103zi, \u00eentr-o lume a marilor schimb\u0103ri, dup\u0103 hot\u0103r\u00e2torul an 1989, \u00een lumea virtual\u0103 care a primit dezvolt\u0103ri ne\u00eenchipuite, \u00eenfrunt\u00e2ndu-se nenum\u0103rate provoc\u0103ri \u015fi av\u00e2ndu-se de rezolvat at\u00e2tea probleme cruciale, Academiile pot avea un rol deosebit de important. Ele \u00eensumeaz\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 la \u00eenalt nivel \u00een multiple domenii, str\u00e2ng personalit\u0103\u0163ile cele mai de seam\u0103, abordeaz\u0103, uneori, probleme de mare \u00eensemn\u0103tate, sunt un teritoriu de dialog \u015fi \u00een\u0163elegere, exprim\u00e2nd v\u00e2rfurile de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi inteligen\u0163\u0103 ale na\u0163iunilor \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, oferind ocaziile unui constructiv dialog interna\u0163ional. Aerul lor pu\u0163in vetust \u015fi tradi\u0163ional le d\u0103 un farmec suplimentar, mai ales c\u00e2nd el este dublat de cultivarea celor mai \u00eenaintate idei \u015fi de puterea lor de creativitate. De aceea, Academiile trebuie conservate \u015fi ap\u0103rate, ele reprezent\u00e2nd garan\u0163ia unui s\u0103n\u0103tos mers \u00eenainte al umanit\u0103\u0163ii!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Au trecut mii de ani de la gr\u0103dina lui Akademos, dar Academiile, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, continu\u0103 s\u0103 fiin\u0163eze. Ele reprezint\u0103 sau ar trebui s\u0103 reprezinte societ\u0103\u0163i savante, care str\u00e2ng sub cupolele lor pe cei mai \u00een\u0163elep\u0163i oameni de litere \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 din \u0163ara respectiv\u0103. Totodat\u0103, ele \u00eenseamn\u0103 o important\u0103 punte c\u0103tre lume, prin reuniunile… Cite\u0219te mai mult »Academiile ast\u0103zi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[11857],"class_list":["post-20120","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-academiile"],"views":1089,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20120","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20120"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20120\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20120"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20120"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20120"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}