{"id":20117,"date":"2014-07-24T12:16:07","date_gmt":"2014-07-24T10:16:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20117"},"modified":"2014-07-24T12:17:14","modified_gmt":"2014-07-24T10:17:14","slug":"o-chestiune-purtatoare-de-destin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-chestiune-purtatoare-de-destin\/","title":{"rendered":"O chestiune purt\u0103toare de destin"},"content":{"rendered":"

C\u0103 existen\u0163a umanit\u0103\u0163ii se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 azi \u00een al\u0163i termeni dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu un secol sau chiar cu o jum\u0103tate de veac este de domeniul eviden\u0163ei. <\/strong><\/em>
\nO dinamic\u0103 a ma\u015finismului imprim\u0103 existen\u0163ei un ritm de v\u00e2rtej. De aici uniformizarea civiliza\u0163iei materiale, tendin\u0163a de a situa vestimenta\u0163ia, stilul comunic\u0103rii \u00eentre oameni sub acelea\u015fi forme, de a restr\u00e2nge diverse manifest\u0103ri de ordin cultural \u00een acelea\u015fi tipare, de a universaliza gusturile culinare, de a adopta acelea\u015fi mijloace de circula\u0163ie, de a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa acelea\u015fi norme distractive \u015fi acelea\u015fi comportamente <\/strong><\/em>
\ndomestice…<\/strong><\/em>
\nDiversificarea este doar aparent\u0103, pentru c\u0103 \u00een c\u0103u\u015ful p\u0103m\u00e2ntului sunt azi de dou\u0103 ori mai mul\u0163i oameni dec\u00e2t acum patru-cinci decenii \u015fi de aproape patru ori mai mul\u0163i dec\u00e2t la \u00eenceputul secolului XX.
\nDar sunt probabil mult mai pu\u0163ine nuan\u0163e prismatice \u00een manifestarea modalit\u0103\u0163ilor de a percepe caracteristicile civiliza\u0163iei materiale \u015fi de a recurge la facilit\u0103\u0163ile ei.
\nDe aici p\u00e2n\u0103 la tenta\u0163ia universaliz\u0103rii proceselor de schimb \u015fi de st\u0103p\u00e2nire a bunurilor acestui p\u0103m\u00e2nt nu mai este dec\u00e2t un pas.
\n\u015ei pasul este f\u0103cut de mult; el se nume\u015fte pia\u0163\u0103 \u015fi schimburi de produse \u00een orizontul proceselor socio-economice axate pe traseele marf\u0103-bani.
\nIar p\u0103m\u00e2ntul unei \u0163\u0103ri, odat\u0103 transpus \u00een condi\u0163ia m\u0103rfii, a intrat \u00een circuitul acesteia \u015fi ar fi cumva nu doar normal, dar \u015fi de dorit s\u0103 fie scos la v\u00e2nzare \u015fi acaparat de acela care are bani.
\nAcest circuit, devenit deziderat, a fost aclamat acum dou\u00e3-trei luni de o t\u00e2n\u0103r\u0103 cercet\u0103toare, economist\u0103, pe coperta unei reviste economice, astfel: \u201eNoi avem p\u0103m\u00e2nt. Voi vre\u0163i p\u0103m\u00e2nt. Fac\u0103-se voia pie\u0163ei\u201c (vezi Economistul, nr. 2\/2014).
\nEi, a\u015fa, chiar e bine! Un silogism de zile bune care ar despuia \u0163ara c\u00e2t ai clipi din ochi!
\n\u00cen realitate, liberalizarea v\u00e2nz\u0103rii p\u0103m\u00e2ntului \u00eenseamn\u0103 o catastrof\u0103 pentru condi\u0163ia Rom\u00e2niei. Este de mirare, de aceea, cum de oameni politici cu r\u0103spunderi sau personalit\u0103\u0163i implicate \u00een gestionarea problemelor agriculturii nu au dezb\u0103tut aceast\u0103 chestiune, ca pe una purt\u0103toare de destin \u015fi a fost l\u0103sat\u0103 s\u0103 somnoleze \u00een cabinetele deputa\u0163ilor p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd fenomenul a fost acceptat \u015fi aprobat de instan\u0163ele statului.
\nAdoptarea legii privind liberalizarea v\u00e2nz\u0103rii p\u0103m\u00e2ntului c\u0103tre str\u0103ini poart\u0103 cu ea consecin\u0163e care duc, poten\u0163ial, la dezagregarea teritoriului numit Rom\u00e2nia.
\nAmintesc c\u0103 p\u00e2n\u0103 azi, c\u00e2nd legea nu exista, str\u0103inii au cump\u0103rat circa 900.000 ha de p\u0103m\u00e2nt, altfel spus, peste 9.000 km p\u00e3tra\u0163i. Ca atare, Rom\u00e2nia nu mai are 238.000 km p\u00e3tra\u0163i, ci o suprafa\u0163\u0103 de 228 sau 229.000 km p\u00e3tra\u0163i.
\nRestul apar\u0163ine str\u0103inilor. Iar prin adoptarea legii scelerate a liberaliz\u0103rii p\u0103m\u00e2nturilor procesul se va accelera.
\nSe cuvine subliniat faptul c\u0103 str\u0103inii joac\u0103 pe diferen\u0163a de pre\u0163 al p\u0103m\u00e2ntului din Rom\u00e2nia fa\u0163\u0103 de pre\u0163ul terenurilor agricole din Apusul sau Centrul Europei. \u00cen Apus este de cinci-\u015fase ori mai mare dec\u00e2t \u00een \u0163ara noastr\u0103.
\nDe asemenea, configura\u0163ia propriet\u0103\u0163ii p\u0103m\u00e2ntului \u00een marile state europene fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia difer\u0103 structural. Ca s\u0103 nu mai vorbim de SUA.
\nAm cercetat mult\u0103 vreme istoria noastr\u0103 agrar\u0103 \u015fi o cunosc bine \u015fi pe cea general-european\u0103.
\n\u00cen Apus, marile propriet\u0103\u0163i de peste 5.000 ha reprezint\u0103 norma. \u00cen SUA, marea proprietate se consider\u0103 aceea care dep\u0103\u015fe\u015fte 20.000 ha.
\nAcolo s-a constituit o alt\u0103 istorie agrar\u0103, statele au alt\u0103 dimensiune \u015fi au alt\u0103 structur\u0103 a popula\u0163iei rurale. \u00cen SUA, ponderea popula\u0163iei rurale este de 3-4% din totalul popula\u0163iei.
\nNici SUA \u015fi nici Apusul Europei nu au mase de \u0163\u0103rani care s\u0103 fi tr\u0103it peste o mie de ani \u00een condi\u0163iile feudalismului sau ale sistemului bazat pe dijm\u0103 (neoiob\u0103gia, cum a numit-o Dobrogeanu-Gherea). Estul Europei a fost cufundat \u00een ruralitate \u015fi, dac\u0103 este s\u0103 fim cinsti\u0163i, procesul moderniz\u0103rii economice a Rom\u00e2niei a pornit la intensitatea \u015fi parametrii efectiv moderni abia dup\u0103 1945. Rom\u00e2nia veche a avut doar c\u00e2teva centre urbane cu alur\u0103 \u00eentr-adev\u0103r modern\u0103: Bucure\u015fti, Ploie\u015fti, Ia\u015fi, Craiova.
\nNici m\u0103car la cump\u0103na dintre feudalism \u015fi intrarea \u00een epoca modern\u0103 \u00eentinderea marilor propriet\u0103\u0163i nu avea dimensiunile propriet\u0103\u0163ilor funciare din SUA. Domnitorul Mihail Sturdza, unul dintre cei mai mari latifundiari din Moldova, de\u0163inea 27.000-30.000 ha. Mai erau doi-trei asemenea latifundiari. \u00cen Muntenia se disting ca mari proprietari de latifundii Gh. Gr. Cantacuzino (fost prim-ministru conservator), care de\u0163inea circa 40.000 ha de p\u0103m\u00e2nt, apoi Dinu Mihail, magnatul parvenit din Craiova, al c\u0103rui castel a fost construit aproape concomitent cu al lui Gh. Gr. Cantacuzino (azi, muzeul de muzic\u0103 \u201eGeorge Enescu\u201c).
\nPe ansamblu, marea proprietate mo\u015fiereasc\u0103, st\u0103p\u00e2nit\u0103 de circa 2.000-3.000 de mari proprietari, de\u0163inea peste 50% din p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii, \u00een vreme ce peste 900.000 de familii \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti nu dispuneau de nici 30%.
\nNecazul consta \u00een faptul c\u0103 nici proprietatea \u00eentre 10-50 ha nu era extins\u0103; ea nu marca \u00een vreun fel configura\u0163ia propriet\u0103\u0163ii rurale din Rom\u00e2nia.
\n\u0162ara era profund rural\u0103; 80% din popula\u0163ie tr\u0103ia la sate. Iar p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea analfabetismul se ridica tot la 80%.
\nAbia odat\u0103 cu venirea lui Spiru Haret ca ministru al \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi Educa\u0163iei num\u0103rul \u015ftiutorilor de carte a crescut la 36%, iar \u00een perioada interbelic\u0103 el a atins 56%. Mai r\u0103m\u00e2neau 44% de analfabe\u0163i. Bine\u00een\u0163eles, femeile erau cel mai n\u0103p\u0103stuite. \u00cen jude\u0163ul Gorj, de unde provin eu, femeile ne\u015ftiutoare de carte atingeau 95% la \u00eenceputul secolului al XX-lea.
\nPe acest teren s-a dezvoltat sistemul bazat pe dijm\u0103, care a \u00eenscris, \u00eentre 1870 \u015fi 1918, probabil cea mai dur\u0103 pagin\u0103 din istoria \u0163\u0103r\u0103nimii rom\u00e2ne. Pe zone \u00eentinse a func\u0163ionat \u015fi sistemul marii arend\u0103ri. Mo\u015fierii \u00ee\u015fi arendau p\u0103m\u00e2ntul pe intervale de trei-cinci ani unor persoane (sau asocia\u0163i) pentru bani. Contractele se \u00eennoiau, iar cel mai adesea urcau atunci arenzile.
\nTotul se r\u0103sfr\u00e2ngea asupra produc\u0103torilor direc\u0163i, a \u0163\u0103r\u0103nimii, care suporta urcarea vertiginoas\u0103 a arenzilor, indiferent de faptul c\u0103 plata se f\u0103cea \u00een cote din cantitatea produselor (cerealiere) sau \u00een bani.
\n\u00cen ultimele decenii ale secolului al XIX-lea \u015fi la \u00eenceputul secolului al XX-lea sistemul bazat pe dijm\u0103 (sau \u00een bani) a \u00eenregistrat o cre\u015ftere vertiginoas\u0103.
\nA ap\u0103rut o criz\u0103 de structur\u0103 a vie\u0163ii agrare din Rom\u00e2nia fundat\u0103 pe trei piloni: 1. insuficien\u0163a p\u0103m\u00e2ntului, care viza majoritatea \u0163\u0103r\u0103nimii; 2. concentrarea majorit\u0103\u0163ii suprafe\u0163elor agrare \u015fi agricole \u00een m\u00e2inile mo\u015fierilor flancate \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 consistent\u0103 de marii arenda\u015fi (fra\u0163ii Fischer de\u0163ineau \u00een arend\u0103 circa 220.000 ha); 3. conjunctura comercial\u0103 favorabil\u0103 a v\u00e2nz\u0103rilor cerealelor peste hotare (o pia\u0163\u0103 de cereale activ\u0103) c\u0103tre \u0163\u0103rile apusene din Europa (\u00een special Germania, Olanda \u015fi Belgia), care se foloseau de cerealele relativ ieftine din r\u0103s\u0103ritul Europei (Rom\u00e2nia \u015fi Rusia) spre a cre\u015fte animale de carne (porci \u015fi vite). Procesul era favorizat de cre\u015fterea rapid\u0103 a popula\u0163iei ora\u015felor \u00een Apusul Europei.
\nPe acest teren s-a creat o grav\u0103 criz\u0103 de structur\u0103 \u00een regimul agrar din Rom\u00e2nia, care a dus la marea r\u0103scoal\u0103 din 1907. Fenomenul a avut o dimensiune \u015fi o intensitate excep\u0163ionale.
\nNotez faptul c\u0103 \u015fi presa str\u0103in\u0103, \u015fi cercurile politice \u015fi diplomatice din Europa \u015ftiau perfect condi\u0163ia \u015fi caren\u0163ele vie\u0163ii agrare din Rom\u00e2nia, dar au scris despre ele \u015fi le-au analizat doar atunci c\u00e2nd \u0163ara a fost cuprins\u0103 de v\u00e2lv\u0103t\u0103ile conacelor \u015fi ale \u0163\u0103r\u0103nimii care \u00ee\u015fi rev\u0103rsa \u00een acest mod suferin\u0163ele silnic z\u0103g\u0103zuite.
\nA existat un \u015foc de con\u015ftiin\u0163\u0103 al claselor superioare, \u00eens\u0103 repede dep\u0103\u015fit dup\u0103 ce \u0163\u0103r\u0103nimea a fost zdrobit\u0103 de deta\u015famentele de represiune.
\nMonumentul inegalabil \u00eenchinat anului 1907 este R\u0103scoala lui Liviu Rebreanu, romanul tulbur\u0103tor care a marcat con\u015ftiin\u0163a epocii, dar care n-a fost nici p\u00e2n\u0103 azi asumat p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t dintr-o \u201epudoare\u201c imatur\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. R\u0103scoala lui Rebreanu confirm\u0103 observa\u0163ia cuget\u0103torului antic dup\u0103 care arta surprinde adev\u0103rul vie\u0163ii mai profund dec\u00e2t orice scriere istoric\u0103. La noi, numai David Prodan a reu\u015fit s\u0103 sublimeze \u00een lucrarea sa, R\u0103scoala lui Horea (dou\u0103 volume), un roman \u015fi o exegez\u0103 istoric\u0103. Altfel spus, opera lui David Prodan este concomitent \u015fi romanul, \u015fi cercetarea istoric\u0103 a r\u0103scoalei de la 1784.
\nRevin la tema enun\u0163at\u0103 care arde, acum, p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii. Principiul ei s-ar exprima \u00een norma generalizat\u0103: v\u00e2nzare-cump\u0103rare, circula\u0163ie nestingherit\u0103 a m\u0103rfurilor \u00een spa\u0163iul Uniunii Europene.
\n\u00cen proiec\u0163ia lui asupra p\u0103m\u00e2ntului \u0163\u0103rii numai firi haine \u015fi distrug\u0103toare pot s\u0103 accepte cursivitatea unui asemenea principiu \u015fi \u00een raport cu p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii.
\nO fi p\u0103m\u00e2ntul marf\u0103 \u00een lumea generaliz\u0103rii schimburilor interumane, dar el are o infinitate de alte conota\u0163ii istorice, spirituale \u015fi umane.
\nP\u0103m\u00e2ntul este o categorie abisal\u0103, iar v\u00e2nzarea lui \u00eenseamn\u0103 o sinucidere a poporului.
\nRom\u00e2nii au \u0163inut la p\u0103m\u00e2nt, au sim\u0163it c\u0103 face parte din fiin\u0163a lor. L-au socotit, a\u015fa cum \u015fi este, \u201eleag\u0103n \u015fi morm\u00e2nt\u201c;\u00a0 \u00eentr-un fel, \u015fi pe bun\u0103 dreptate, l-au divinizat.
\n\u0162\u0103ranii au avut pu\u0163in p\u0103m\u00e2nt, dar au visat \u00eentotdeauna la o bucat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt. \u00cei atribuiau puteri magice; era sanctuarul vie\u0163ii, izvor al existen\u0163ei.
\nPrim\u0103vara, c\u00e2nd scoteau plugurile la arat, \u0163\u0103ranii se \u00eenchinau la capul locului. \u00ce\u015fi puneau \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00een d\u0103rnicia lui toate n\u0103dejdile, toate a\u015ftept\u0103rile. Oamenii, la noi, sunt cei mai mul\u0163i simpli \u015fi, mai important \u00eenc\u0103, sunt foarte s\u0103raci. Prin urmare, sunt gata s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 ogorul sau mo\u015fia spre a se vedea cu c\u00e2teva sute de dolari sau c\u00e2teva mii de lei \u00een buzunar. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 nu vor folosi ace\u015fti bani \u00een scopuri productive. Vor vinde pentru nevoi de consum.
\nEste cel mai distrug\u0103tor tablou care va prinde via\u0163\u0103 \u00een umbra sintagmei \u201eliberalizarea v\u00e2nz\u0103rii p\u0103m\u00e2ntului\u201c.
\n\u015ei ce semn de iresponsabilitate mai condamnabil se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, c\u00e2nd aproape totul s-a f\u0103cut pe ascuns, \u00een cump\u0103n\u0103 de discu\u0163ii \u015fi hot\u0103r\u00e2ri parlamentare. \u00cen aceast\u0103 vreme, pre\u015fedintele \u0163\u0103rii \u015fi \u201efetele lui\u201c \u00ee\u015fi freac\u0103 m\u00e2inile de bucurie c\u0103 s-au \u00eenst\u0103p\u00e2nit cu 300 ha de p\u0103m\u00e2nt, \u00een Nana, la C\u0103l\u0103ra\u015fi, fosta ferm\u0103 de la Fundulea a Institutului Agronomic. \u00cen loc s\u0103 fie preocupat de lini\u015ftea \u015fi de bun\u0103starea locuitorilor \u0163\u0103rii, el se comport\u0103 ca un geamba\u015f de afaceri funciare. Pre\u015fedintele vrea s\u0103 se \u201eteritorializeze\u201c, s\u0103 ajung\u0103 boier de anvergur\u0103.
\nDac\u0103 acest proces de stopare a v\u00e2nz\u0103rii p\u0103m\u00e2ntului nu se va realiza, vom ajunge doar \u201eo amintire frumoas\u0103\u201c pentru firile sensibile ale lumii de m\u00e2ine \u015fi ni\u015fte incon\u015ftien\u0163i naivi, judeca\u0163i cu dreapt\u0103 m\u0103sur\u0103 pentru comportamentele de azi.
\nFolosirea p\u0103m\u00e2ntului de c\u0103tre str\u0103ini se poate foarte bine aplica prin arendarea p\u0103m\u00e2ntului; prin v\u00e2nzarea lui este o crim\u0103.
\nC\u00e2rmuitorii de acum 150 de ani au evitat-o, \u00een ciuda tuturor presiunilor. S-au arendat peste un milion de hectare de p\u0103m\u00e2nt din marea proprietate \u00eentre 1870 \u015fi 1910. Am r\u0103mas \u00eens\u0103 cu proprietatea p\u0103m\u00e2ntului.
\nAcum nu avem alt\u0103 ie\u015fire, alt\u0103 solu\u0163ie, dec\u00e2t aceea pe care o impune realitatea \u015fi o sugereaz\u0103 experien\u0163a istoric\u0103.
\nTrebuie s\u0103 alegem: scoatem la v\u00e2nzare p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii, ultimul bun care ne-a mai r\u0103mas \u015fi care ne atest\u0103 identitatea, sau accept\u0103m stingerea \u00een vuietul universal al prezentului?<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

Coresponden\u0163\u0103 cu David Prodan<\/strong><\/p>\n

Damian Hurezeanu
\nStr. Br\u00eencu\u0163ei nr. 4 bloc 7 ap. 9
\n71266 Bucure\u015fti<\/p>\n

Cluj, 27 ian. 1989<\/p>\n

Drag\u0103 dle Hurezeanu,<\/p>\n

Ar fi trebuit s\u0103-\u0163i scriu mai dinainte, s\u0103-\u0163i mul\u0163umesc pentru ur\u0103ri \u015fi s\u0103-\u0163i doresc la fel. Dar sunt tot mai obosit, tot mai l\u0103s\u0103tor. \u00ce\u0163i doresc \u015fi eu un an nou mai fericit. Sunt tot mai zdrobit, tot mai f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103. Trec anii unul c\u00e2te unul \u015fi cu ei iluziile. Lumea din jurul meu merge \u00een zbor spre comunism, visul de aur al omenirii, \u015fi pe mine m\u0103 las\u0103 aripile, nu mai pot \u0163ine pas cu ea. Nu \u015ftiu cum va ar\u0103ta acea lume; nu ni se spune cu niciun cuv\u00e2nt. \u015etiu \u00eens\u0103 c\u0103 nu voi mai ajunge-o, m\u0103 las\u0103 \u00een urm\u0103 cu dezam\u0103girile mele de istoric al \u0163\u0103r\u0103nimii, tezaurul de aur al istoriei noastre, b\u0103tut\u0103 de un v\u00e2nt amenin\u0163\u0103tor \u015fi ea. Istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 \u00eens\u0103\u015fi o v\u0103d cobor\u00e2t\u0103 sensibil de pe piedestalul pe care o \u00een\u0103l\u0163aser\u0103 \u00eenainta\u015fii. Un lucru m\u0103 bucur\u0103, c\u0103 genera\u0163ia urm\u0103toare care s\u0103 duc\u0103 mai departe firul, care s\u0103-i asigure rena\u015fterea s-a n\u0103scut, e activ\u0103. \u00cen cadre mai restr\u00e2nse, \u00een condi\u0163ii mai vitrege, \u00eentr-o atmosfer\u0103 patriotard\u0103 de care nu e scutit\u0103. Mult \u00eenainte!
\nBucuros s\u0103 v\u0103 mai v\u0103d, s\u0103 mai schimb\u0103m c\u00e2te o vorb\u0103 de \u00eencurajare.
\n\u00ce\u0163i mul\u0163umesc pentru g\u00eendul bun de a lua act de noua mea lucrare. C\u00e2t prive\u015fte am\u00e2narea public\u0103rii nu v\u0103d nimic neobi\u015fnuit. Nu m\u0103 surprinde mafia care m\u0103 urm\u0103re\u015fte \u00een subsolul redac\u0163iilor oficiale. Zi-i o vorb\u0103 \u015fi lui \u015etef\u0103nescu, care desigur nu \u015ftie de aceste am\u00e2n\u0103ri. Cu o cale te rog transmite-i \u015fi salut\u0103rile \u015fi ur\u0103rile mele de s\u0103n\u0103tate.
\nNu mai \u015ftiu dac\u0103 \u0163i-am mul\u0163umit pentru g\u00e2ndul bun de a-mi trimite Metodologia istoric\u0103. O repet acum.
\nCu bine D.P.<\/p>\n

3 III 1989
\nBuc.<\/p>\n

Mult stimate Domnule Profesor,<\/p>\n

\u00cent\u00e2i de toate, un g\u00e2nd bun \u015fi o cald\u0103 urare de bine, s\u0103n\u0103tate \u015fi \u201eLa mul\u0163i ani\u201c de ziua dumneavoastr\u0103 de na\u015ftere.
\nV\u0103 doresc aceea\u015fi putere de munc\u0103, aceea\u015fi for\u0163\u0103 \u015fi energie intelectual\u0103 \u015fi \u015ftiu c\u0103 sunt destui care ne sim\u0163im parc\u0103 mai plini \u015fi cu mai mari n\u0103dejdi \u015ftiindu-v\u0103 printre noi.
\nDincolo \u00eens\u0103 de orice, \u015fi av\u00e2nd curajul s\u0103 trecem pe un plan mai \u00eenalt dec\u00e2t al contingen\u0163elor, opera dumneavoastr\u0103, deci fiin\u0163a dumneavoastr\u0103 spiritual\u0103, r\u0103m\u00e2ne masiv\u0103 \u015fi indestructibil\u0103 \u00een fa\u0163a genera\u0163iei prezente; r\u0103m\u00e2ne ca un exemplu \u00eenalt de con\u015ftiinciozitate, de munc\u0103 d\u00e2rz\u0103 \u015fi tenace, de realizare intelectual\u0103 de care cultura noastr\u0103 e de pe acum con\u015ftient\u0103 \u015fi sunt convins c\u0103 va fi, cu timpul, tot mai mult.
\nAm primit, desigur, scrisoarea dumneavoastr\u0103 nemaipomenit de frumoas\u0103 \u015fi, \u00eentr-un fel, tulbur\u0103toare. Unda de triste\u0163e \u015fi de nelini\u015fte v-o \u00een\u0163eleg \u015fi m-a mi\u015fcat mult.
\nLinia de for\u0163\u0103 a spuselor dumneavoastr\u0103 nu poate s\u0103 fie \u00eens\u0103 dec\u00e2t tonic\u0103 fiindc\u0103 izvor\u0103\u015fte dintr-o \u00eemplinire intelectual\u0103 \u00eenapoia c\u0103reia poate s\u0103 stea cu dreptate deviza: \u201emi-am f\u0103cut din plin datoria, am pus o piatr\u0103, poate piatra unghiular\u0103 a istoriografiei noastre, pe care apele timpului n-o vor istovi\u201c.
\nAm transmis, desigur, salut\u0103rile dumneavoastr\u0103 lui \u015etef\u0103nescu, care v\u0103 dore\u015fte numai bine \u015fi s-a bucurat de semnul de aten\u0163ie de la dumneavoastr\u0103.
\n\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu noua dumneavoastr\u0103 carte, (fiind) \u00eengrijorat \u00eentr-un fel c\u0103 s-ar mai putea ivi cine \u015ftie ce lucruri nea\u015fteptate, am aflat de la Marcel Popa (redactor la Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u2013 n.n.) c\u0103 lucrarea apare \u00een aceast\u0103 lun\u0103. Iat\u0103, deci, o izb\u00e2nd\u0103 frumoas\u0103.
\nV-am scris data trecut\u0103 c\u0103 am f\u0103cut o ampl\u0103 prezentare la Iob\u0103gia \u00een Transilvania \u00een sec. XVII, vol. I \u015fi II, \u00een Revista de istorie.
\nTextul apare \u00een nr. 3 al revistei, deci doar \u00een num\u0103rul din luna martie. Cum \u00eens\u0103 publica\u0163iile apar cu \u00eent\u00e2rziere, probabil c\u0103 abia \u00een aprilie vom intra \u00een posesia acestui num\u0103r.
\nBine\u00een\u0163eles, cum va ap\u0103rea, v\u0103 voi trimite un exemplar. Deocamdac\u0103 \u00eemi permit s\u0103 v\u0103 trimit o cronic\u0103 scris\u0103 de mine pe marginea unui roman polonez dedicat lumii \u015fi vie\u0163ii \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti. A ap\u0103rut \u00een revista Arge\u015f nr. 1\/1989, la care colaborez oarecum permanent. Titlul cronicii este Satul ca lume organic\u0103 \u00eentr-un roman inconfundabil. Mi-ar place s\u0103 v\u0103 re\u0163in\u0103 aten\u0163ia. \u00cencolo, sunt ocupat cu multe treburi, \u00een cea mai mare parte de rutin\u0103, nefiind sigur c\u0103 dac\u0103 m-a\u015f dedica unui \u0163el mare \u015fi istovitor a\u015f avea vreo \u015fans\u0103 de izb\u00e2nd\u0103. Am lucrat cu pl\u0103cere la un studiu: Eminescu \u2013 analist al civiliza\u0163iei rom\u00e2ne moderne; acum mai scriu c\u00e2te ceva despre B\u0103lcescu.
\nCam din senin m-am trezit de altfel ast\u0103-var\u0103 cu priviri cam \u00eencruntate spre noi numai pentru c\u0103 am croit \u00eentr-un g\u00e2nd pornit din cea mai onest\u0103 \u015fi de bun\u0103-credin\u0163\u0103 inten\u0163ie.
\nOricum, \u00eemi p\u0103strez dorin\u0163a de a v\u0103 vedea \u00een lunile urm\u0103toare \u015fi voi face un drum p\u00e2n\u0103 la Cluj \u2013 probabil \u00een mai.
\n\u00cenc\u0103 o dat\u0103, v\u0103 rog s\u0103 primi\u0163i felicit\u0103rile mele \u015fi o cald\u0103 str\u00e2ngere de m\u00e2n\u0103 de ziua dumneavoastr\u0103, \u00eempreun\u0103 cu o floare, fie \u015fi presat\u0103 \u00een plic.
\nDeie Cel de Sus s\u0103 ne \u0163in\u0103 s\u0103n\u0103to\u015fi, s\u0103 ajungem \u00een comunism, chiar dac\u0103 nu prea \u015ftim cum arat\u0103. O fi, poate, cum spunea Churchill despre o idee a interlocutorului s\u0103u: \u201eE o enigm\u0103 \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00eentr-un mister\u201c. Asta, a\u015fa, ca s\u0103 ne mai dispunem, m\u0103car de ziua dumneavoastr\u0103 de na\u015ftere.
\nV\u0103 doresc numai bine \u015fi v\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, al dumneavoastr\u0103
\nDamian Hurezeanu<\/p>\n

71266 Str. Br\u00e2ncu\u0163ei
\nnr. 4, bloc 7, ap. 9
\nBucure\u015fti<\/p>\n<\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103 existen\u0163a umanit\u0103\u0163ii se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 azi \u00een al\u0163i termeni dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu un secol sau chiar cu o jum\u0103tate de veac este de domeniul eviden\u0163ei. O dinamic\u0103 a ma\u015finismului imprim\u0103 existen\u0163ei un ritm de v\u00e2rtej. De aici uniformizarea civiliza\u0163iei materiale, tendin\u0163a de a situa vestimenta\u0163ia, stilul comunic\u0103rii \u00eentre oameni sub acelea\u015fi forme, de a… Cite\u0219te mai mult »O chestiune purt\u0103toare de destin<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[11855,11856,11853,11854],"class_list":["post-20117","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-procese-socio-economice","tag-traseele-marfa-bani","tag-uniformizarea-civilizatiei-materiale","tag-universaliza-gusturile-culinare"],"views":1003,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20117","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20117"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20117\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20117"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20117"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20117"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}