{"id":20115,"date":"2014-07-24T12:14:09","date_gmt":"2014-07-24T10:14:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20115"},"modified":"2014-07-24T12:14:09","modified_gmt":"2014-07-24T10:14:09","slug":"evenimente-in-orientul-apropiat-ucraina-si-cuba","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/evenimente-in-orientul-apropiat-ucraina-si-cuba\/","title":{"rendered":"Evenimente \u00een Orientul Apropiat, Ucraina \u015fi Cuba"},"content":{"rendered":"<p>Un conflict \u201eaccidental\u201c arunc\u0103 \u00een haos Orientul Apropiat. Ucrainenii continu\u0103 s\u0103-\u015fi caute sensul \u00een istorie: stat unitar, stat federal sau stat dezmembrat.<br \/>\nPutin la Havana. \u00cen timp ce NATO se apropie de frontierele Rusiei, Moscova \u00ee\u015fi reg\u0103se\u015fte prietenii din apropierea grani\u0163elor Statelor Unite.<br \/>\n<strong>Un conflict accidental?<\/strong><br \/>\nUciderea a trei adolescen\u0163i israelieni urmat\u0103 de arderea de viu, din r\u0103zbunare, a unui palestinian, tot adolescent, a pus \u00een stare de r\u0103zboi Israelul \u015fi gruparea militar\u0103 palestinian\u0103 Hamas. De pe teritoriul Gaza unde fac legea, \u015fefii militari ai Hamas-ului au lansat, primii, rachete spre Israel. Tel-Aviv-ul a ripostat mai \u00eent\u00e2i cu raiduri aeriene devastatoare. \u00centr-o singur\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 au ucis 175 de palestinieni. De\u015fi marile puteri au cerut re\u0163inere, armata israelian\u0103 a p\u0103truns apoi cu tancurile \u00een Gaza. Ini\u0163ial, noul conflict militar a fost pus pe seama acelor tragice accidente \u00een care au fost omor\u00e2\u0163i cei patru adolescen\u0163i. Dac\u0103 ar fi fost accidental, episodul s-ar fi \u00eenchis rapid. Cu mult mai \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i suntem s\u0103 credem c\u0103 escaladarea violen\u0163elor este rezultatul direct al blocajului negocierilor de pace israelo-palestiniene care, de mult\u0103 vreme, s-a transformat \u00een strategie. Orice progres \u00een discu\u0163iile directe dintre israelieni \u015fi palestinieni este \u00eentrerupt \u015fi urmat brusc de reluarea violen\u0163elor.<br \/>\nConsiliul de Securitate s-a \u00eentrunit de urgen\u0163\u0103 \u015fi a adoptat o declara\u0163ie general\u0103, f\u0103r\u0103 valoare. Aceasta indic\u0103 dificultatea de a adopta o rezolu\u0163ie prin care s\u0103 cear\u0103 imperativ \u00eencetarea opera\u0163iunilor militare. C\u00e2nd scriu aceste note, se vorbe\u015fte despre o nou\u0103 reuniune a Consiliului de Securitate. O rezolu\u0163ie care s\u0103 condamne opera\u0163iunile militare ale Israelului este exclus\u0103, Statele Unite vor uza de dreptul de veto pentru a \u00eempiedica adoptarea ei. O rezolu\u0163ie care s\u0103 condamne Hamas-ul ar fi inoperant\u0103. \u00cen privin\u0163a conflictului israelo-palestinian, marea problem\u0103 a oric\u0103rei solu\u0163ii deriv\u0103 din dificultatea de a fi definit agresorul. Nu cel de acum, ci cel istoric. Este o culp\u0103 veche care se perpetueaz\u0103 de la \u00eemp\u0103r\u0163irea Palestinei, cu mai bine de o jum\u0103tate de secol \u00een urm\u0103, p\u00e2n\u0103 azi. De aceea, ca orice conflict din Orientul Apropiat, cel c\u0103zut peste capul palestinienilor din Gaza nu poate fi socotit accidental.<br \/>\n\u00cen marginea acestui nou episod de confrunt\u0103ri militare, ofer cititorilor un motiv de reflec\u0163ie. \u00cen 2002, \u00een condi\u0163iile discu\u0163iilor privind iminen\u0163a r\u0103zboiului \u00een Irak, Barack Obama, pe atunci doar senator de Illinois, estima c\u0103 invazia Irakului nu va face dec\u00e2t \u201es\u0103 a\u0163\u00e2\u0163e fl\u0103c\u0103rile \u00een Orientul Apropiat, s\u0103 \u00eencurajeze \u00een lumea arab\u0103 cele mai rele impulsuri \u015fi s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 for\u0163a de recrutare a re\u0163elei teroriste Al-Qaeda\u201c. Cu aplicare la tema discutat\u0103, s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 Hamas este fiica natural\u0103 a Al-Qaeda.<br \/>\n<strong>\u00cen Ucraina, militarii preiau ini\u0163iativa<\/strong><br \/>\nRecucerirea Slaviansk-ului \u015fi a Kramatorsk-ului indic\u0103 hot\u0103r\u00e2rea Kievului de a substitui armata diploma\u0163iei. Pre\u015fedintele Petro Poro\u015fenko este ferm \u00een privin\u0163a solu\u0163iei militare: \u201eordinul meu r\u0103m\u00e2ne \u00een vigoare: trebuie \u00eent\u0103rit\u0103 \u00eencercuirea terori\u015ftilor (a insurgen\u0163ilor pro-ru\u015fi, n.n.). Continu\u0103m opera\u0163iunile pentru eliberarea regiunilor Done\u0163k \u015fi Lugansk\u201c. Armata ucrainean\u0103 a reu\u015fit la 14 iulie s\u0103 deblocheze aeroportul din Lugansk cu pre\u0163ul pierderii unui avion de transport. Se spune c\u0103 acesta ar fi fost dobor\u00e2t cu o rachet\u0103 tras\u0103 de pe teritoriul Rusiei. Mor\u0163ii, suferin\u0163ele \u015fi pagubele materiale nu conteaz\u0103.<br \/>\nC\u00e2t este de implicat\u0103 Rusia \u00een luptele din Sud-Estul Ucrainei nu se \u015ftie exact. Diplomatic, Moscova se pronun\u0163\u0103 pentru \u00eencetarea ostilit\u0103\u0163ilor \u015fi cere discutarea situa\u0163iei \u00een cadrul Organiza\u0163iei pentru Securitate \u015fi Cooperare \u00een Europa. Ministrul de externe Lavrov chiar a f\u0103cut demersuri pe l\u00e2ng\u0103 Berlin \u015fi Paris pentru organizarea unei reuniuni. De remarcat c\u0103, \u00een toate solu\u0163iile pacifiste avansate pentru rezolvarea crizei ucrainene, Rusia face abstrac\u0163ie de faptul c\u0103 a anexat militar Crimeea. Poate c\u0103 m\u0103 \u00een\u015fel, dar am observat c\u0103 \u00een ultima vreme nici europenii nu mai insist\u0103 pe eliberarea acestei peninsule din Marea Neagr\u0103. Ministrul de Externe francez Laurent Fabius a afirmat c\u0103 \u201eUcrainei trebuie s\u0103 i se permit\u0103 s\u0103 controleze frontierele sale\u201c. Cam vag! Nu precizeaz\u0103 care frontiere: cele de dinainte sau de dup\u0103 anexarea Crimeei. Ciudat este c\u0103 nici \u00een declara\u0163iile lui Poro\u015fenko nu se face mai mult\u0103 lumin\u0103. S\u0103 fie \u201eepisodul\u201c un capitol deja \u00eenchis?<br \/>\n\u00cen acest timp, ucrainenii continu\u0103 s\u0103-\u015fi caute sensul \u00een istorie: vor tr\u0103i \u00eentr-un stat unitar, cum vor autorit\u0103\u0163ile de la Kiev, \u00eentr-un stat federal r\u00e2vnit de unii f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi etaleze pofta, sau se vor trezi \u00een fa\u0163a pericolului de a-\u015fi vedea statul dezmembrat la doar dou\u0103 decenii de la crearea lui.<br \/>\n<strong>Putin la Havana<\/strong><br \/>\nImediat dup\u0103 Campionatul Mondial de Fotbal, liderii statelor membre ale (\u00eenc\u0103 pu\u0163in vizibilei) organiza\u0163ii BRICS: Brazilia, Rusia, India, China \u015fi Africa de Sud au convenit s\u0103 se reuneasc\u0103 la Brasilia. Mai importante dec\u00e2t acest conclav par s\u0103 fie vizitele lui Putin \u00een Cuba, Brazilia \u015fi Argentina. Cea de la Havana este de-a dreptul spectaculoas\u0103 pentru faptul c\u0103 ru\u015fii \u015fi cubanezii au g\u0103sit, \u00een sf\u00e2r\u015fit \u015fi cu adev\u0103rat, calea de a se \u00eemp\u0103ca. Pentru c\u0103 a fost o vreme c\u00e2nd, dac\u0103 nu erau du\u015fmani, prieteni nu mai erau.<br \/>\nOficial, pre\u015fedintele Putin a discutat despre rela\u0163iile dintre Rusia \u015fi Cuba cu pre\u015fedintele Raul Castro. Cu Fidel Castro a descutat despre situa\u0163ia din lume; \u00een cele dou\u0103 ore c\u00e2t a durat convorbirea este de presupus c\u0103 a fost vorba \u015fi despre soarta comunismului.<br \/>\nDup\u0103 victoria Revolu\u0163iei din 1959, regimul castrist \u015fi-a extras puterea din sprijinul material venit din partea Uniunii Sovietice \u015fi a statelor comuniste din Europa. Cubanezii au socotit c\u0103 dezmembrarea Uniunii Sovietice \u015fi pr\u0103bu\u015firea regimurilor comuniste est-europene au adus un prejudiciu enorm economiei \u0163\u0103rii lor. Fidel a acuzat Moscova c\u0103 a tr\u0103dat comunismul \u015fi mult\u0103 vreme rela\u0163iile dintre cele dou\u0103 state au fost practic \u00eenghe\u0163ate. Regimul castrist a reu\u015fit s\u0103 men\u0163in\u0103 Cuba ca stat suveran \u015fi independent \u00een ciuda dificult\u0103\u0163ilor create de \u00eencetarea ajutoarelor \u015fi de embargoul instituit de Statele Unite \u00een urma cu peste 50 de ani. \u00cen concep\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor cubaneze embargoul (\u00een terminologia politic\u0103 local\u0103 \u201eblocada\u201c) nu este un subiect de rela\u0163ii \u00eentre Havana \u015fi Washington, ci unul interna\u0163ional, \u00eentruc\u00e2t acesta ar viola nu numai drepturile Cubei, ci \u015fi pe ale altor state. Havana a prezentat \u00een Adunarea General\u0103 a ONU numeroase proiecte de rezolu\u0163ie solicit\u00e2nd \u201eridicarea blocadei economice, comerciale \u015fi financiare\u201c; de\u015fi peste 180 de state au votat \u00een favoarea unei astfel de rezolu\u0163ii, embargoul este \u00eenc\u0103 \u00een vigoare.<br \/>\nTimp de peste cinci decenii, \u00een natura sistemului politic din Cuba nu au intervenit schimb\u0103ri fundamentale. Pierderea sprijinului extern al statelor ex-comuniste a condus, \u00eens\u0103, la modificarea strategiei politice castriste. Op\u0163iunea comunist\u0103 a fost particularizat\u0103 printr-un exces de indigenare: doctrina marxist\u0103 a fost \u00eenlocuit\u0103 cu ideile lui Jos\u00e9 Mart\u00ed, scriitorul-filosof mort \u00een r\u0103zboiul de independen\u0163\u0103, la 1875; ideile revolu\u0163iei din 1959 au fost adaptate \u015fi ele la noile idealuri pentru a putea fi sus\u0163inut dreptul autorit\u0103\u0163ilor comuniste de a hot\u0103r\u00ee destinul politic al statului, de la administrarea bog\u0103\u0163iilor \u015fi a resurselor p\u00e2n\u0103 la a dispune de libertatea poporului cubanez. Acestea erau idealurile lui Mart\u00ed, iar Fidel le-a adoptat teoretic \u015fi politic.<br \/>\nNu ar fi deloc surprinz\u0103tor ca vizita pre\u015fedintelui Putin la Havana s\u0103 contribuie efectiv la ie\u015firea din izolare a Cubei \u00een sensul dep\u0103\u015firii severit\u0103\u0163ii embargoului american; poate chiar al anul\u0103rii acestuia. Altfel Cuba \u00eentre\u0163ine rela\u0163ii diplomatice cu aproape toate statele lumii. Havana \u015fi Moscova au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 instituie o cooperare economic\u0103 pe termen lung. Moscova a anulat 90% din datoria de 22,8 miliarde de dolari a acestui stat caraibean aflat la numai 180 km de Statele Unite. Soldul de 3.5 miliarde de dolari urmeaz\u0103 s\u0103 fie rambursat de Cuba \u00een zece ani pe o cale cu adev\u0103rat negustoreasc\u0103: acesta va fi folosit pentru modernizarea unuia dintre marile porturi cubaneze \u015fi construirea unui aeroport modern la Havana. Vizita liderului de la Kremlin este o piatr\u0103 de hotar pentru c\u0103, prin acordurile comerciale \u015fi \u00een\u0163elegerile politice, Rusia se re\u00eentoarce \u00een Cuba. \u00cen timp ce NATO se apropie de frontierele Rusiei, Moscova \u00ee\u015fi reg\u0103se\u015fte prietenii din apropierea grani\u0163elor Statelor Unite.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un conflict \u201eaccidental\u201c arunc\u0103 \u00een haos Orientul Apropiat. Ucrainenii continu\u0103 s\u0103-\u015fi caute sensul \u00een istorie: stat unitar, stat federal sau stat dezmembrat. Putin la Havana. \u00cen timp ce NATO se apropie de frontierele Rusiei, Moscova \u00ee\u015fi reg\u0103se\u015fte prietenii din apropierea grani\u0163elor Statelor Unite. Un conflict accidental? Uciderea a trei adolescen\u0163i israelieni urmat\u0103 de arderea de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/evenimente-in-orientul-apropiat-ucraina-si-cuba\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Evenimente \u00een Orientul Apropiat, Ucraina \u015fi Cuba<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[11849,2982,11850,11852,11851],"class_list":["post-20115","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-conflict-accidental","tag-hamas","tag-israel-tel-avi","tag-putin-la-havana","tag-ucrainenii"],"views":1196,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20115","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20115"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20115\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20115"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20115"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20115"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}