\u00centr-o fotografie f\u0103cut\u0103 \u00een toamna anului 1870, Avram Iancu poart\u0103 o manta pe care ar fi t\u0103iat-o pe jum\u0103tate pentru a \u00eenveli un copil \u00eenfrigurat \u00eent\u00e2lnit \u00een peregrin\u0103rile sale de dup\u0103 revolu\u0163ia din 1848 din Transilvania. O legend\u0103, poate, n\u0103scut\u0103 \u00eens\u0103 din existen\u0163a adev\u0103rat\u0103 \u015fi eroic\u0103 a unuia dintre marii no\u015ftri patrio\u0163i. Foarte pu\u0163ini o cunosc. Dac\u0103 n-ar fi fost evocat\u0103 cu pasiune romantic\u0103 \u015fi cu venera\u0163ie pentru istoria din mun\u0163ii Apuseni (Valentin Hossu-Longin, Mantaua Iancului \u015fi alte istorisiri\/ evoc\u0103ri transilvane, Editura Betta, Bucure\u015fti, 2014), probabil c\u0103 s-ar fi pierdut sau ar fi fost r\u0103st\u0103lm\u0103cit\u0103 \u015fi bagatelizat\u0103, ca at\u00e2tea alte legende \u015fi mituri care alc\u0103tuiesc tezaurul sufletesc al rom\u00e2nilor. Vremea adev\u0103ra\u0163ilor eroi ai \u0163\u0103rii pare s\u0103 se fi stins. Chiar \u015fi atunci c\u00e2nd sunt selec\u0163iona\u0163i \u015fi s\u0103rb\u0103tori\u0163i dup\u0103 canoanele ideologice ale Rom\u00e2niei de azi, f\u0103uritorii con\u015ftiin\u0163ei \u015fi ai identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u0163in mai mult de un folclor artificial \u015fi distractiv. Se tr\u0103ie\u015fte, zi de zi, de ani buni, \u00een ambian\u0163a unui folclor politic, cultural \u015fi moral de inspira\u0163ie str\u0103in\u0103 destinat sp\u0103l\u0103rii pe creier a tinerelor genera\u0163ii \u015fi, \u00een general, a popula\u0163iei dezorientate. Trecutul \u0163\u0103rii, at\u00e2t c\u00e2t \u015fi cum a fost, cu prec\u0103dere cel al luptelor pentru independen\u0163\u0103 \u015fi suveranitate \u015fi al figurilor marcante care le-au purtat, e \u00eengropat sistematic sub lespedea mondializ\u0103rii, a unei Europe bucolice f\u0103r\u0103 frontiere identitare \u015fi a neoliberalismului planetar.
\nCea mai p\u0103gubitoare colonizare, colonizarea spiritelor, s-a f\u0103cut treptat \u00eentr-o complicitate \u015fi m\u00e2r\u015f\u0103vie des\u0103v\u00e2r\u015fite ale politicienilor \u015fi ale intelectualilor oficiali. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul a dezertat. Scriitorii tineri maimu\u0163\u0103resc modele occidentale din urm\u0103 cu un sfert de secol. Libr\u0103riile sunt pline de traduceri cu pove\u015fti pentru copii \u015fi adolescen\u0163i inspirate din culturi care cultiv\u0103 individualismul, egoismul, fatalitatea injusti\u0163iilor sociale, violen\u0163\u0103. Ambiguit\u0103\u0163ile morale \u015fi s\u0103r\u0103cia lor lingvistic\u0103 sunt egalate, dac\u0103 nu de-a dreptul dep\u0103\u015fite, de serialele latino \u015fi nord-americane care defileaz\u0103 din zori \u015fi p\u00e2n\u0103 seara t\u00e2rziu pe toate canalele de televiziune. E astfel de \u00een\u0163eles de ce patrio\u0163ii autentici sunt rari \u015fi discre\u0163i, de ce ridiculizarea, discreditarea, b\u0103\u015fc\u0103lia \u00eei p\u00e2ndesc la tot pasul. Doar \u00eenduio\u015f\u0103toarea \u015fi admirabila lor candoare, altminteri natural\u00e3 \u00een necesara b\u0103t\u0103lie a rec\u00e2\u015ftig\u0103rii identit\u0103\u0163ii \u015fi a demnit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, le mai hr\u0103ne\u015fte speran\u0163a c\u0103 \u00eenc\u0103 nu este totul pierdut \u00een aceast\u0103 Rom\u00e2nie capitalist\u0103 \u00eenc\u0103put\u0103 pe m\u00e2na jefuitorilor \u015fi a v\u00e2nz\u0103torilor impeniten\u0163i de iluzii.
\nDezastrul economic, politic, cultural \u015fi moral al \u0163\u0103rii a produs, pare-se, o specie de indivizi rec\u0103zu\u0163i \u00een condi\u0163ia de nevertebra\u0163i identitar c\u0103rora li se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 totu\u015fi s\u0103 se revendice ru\u015fina\u0163i de la comunitatea uman\u0103 primitiv\u0103, barbar\u0103, a rom\u00e2nilor, definitiv inapt\u0103 pentru civiliza\u0163ie \u015fi progres. Iat\u0103-i undeva, pe un teren de fotbal al unui or\u0103\u015fel din apropierea metropolei francofone din America de Nord. C\u00e2\u0163iva b\u0103rb\u0103tu\u015fi din ultimele valuri ale emigran\u0163ilor rom\u00e2ni economici bat mingea cu n\u0103du\u015feal\u0103 \u015fi \u0163ipetele cuvenite. Nici o leg\u0103tur\u0103 cu Campionatul Mondial, a venit pur \u015fi simplu vara, e sf\u00e2r\u015fit de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u00e3 \u015fi se preg\u0103tesc pentru ghiftuiala tradi\u0163ional\u0103 din amiaza zilei cu mici, c\u00e2rna\u0163i, fleici, bere \u015fi vin f\u0103cut acas\u0103. Majoritatea sunt ingineri, \u00eenc\u0103 tineri, fugari din toate col\u0163urile Rom\u00e2niei, au l\u0103sat \u00een urm\u0103 f\u0103r\u0103 prea multe \u00eentreb\u0103ri \u015fi \u00eendoieli p\u0103rin\u0163i pe care au \u00eenceput s\u0103-i ajung\u0103 oboselile \u015fi necazurile anilor, s-au c\u0103p\u0103tuit destul de repede, \u015fi-au terminat gardurile \u015fi subsolurile caselor, au televizoare c\u00e2t peretele, au tuns \u015fi retuns gazonul, \u015fi-au admirat iar\u0103\u015fi \u015fi iar\u0103\u015fi propriet\u0103\u0163ile, au tras cu ochiul la vecin ca nu cumva s\u0103-\u015fi fi cump\u0103rat \u00eenaintea lor noul pitic chinezesc din ghips care latr\u0103 la apropierea necunoscu\u0163ilor, au achizi\u0163ionat ultimul telefon care poate fi folosit \u015fi la deschis conserve, conduc ma\u015fini puternice \u015fi se pretind ferici\u0163i. Poate c\u0103 \u015fi sunt. Poart\u0103 aproape cu to\u0163ii pe obraz un soi de mole\u015feal\u0103, de abandon, de indiferen\u0163\u0103 profund\u0103 pentru ceea ce se nume\u015fte lumea, r\u0103zboaiele, s\u0103r\u0103cia, injusti\u0163iile care se petrec pe alt\u0103 planet\u0103, un ocean \u00eei desparte de Europa, iar Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een alt\u0103 constela\u0163ie. De altfel, c\u00e2nd m\u00e2ncarea \u015fi b\u0103utura le-a c\u0103zut tuturor bine, c\u00e2nd nevestele care se pretind \u015fi ele fericite \u015fi-au terminat confiden\u0163ele despre rochii, fuste, bijuterii, coafuri \u015fi picanterii conjugale, vomatul colectiv \u015fi h\u0103h\u0103it al Rom\u00e2niei pune capac zilei, anun\u0163\u0103 \u00eenceputul unei alte s\u0103pt\u0103m\u00e2ni tr\u0103ite \u00een sosul cleios al mul\u0163umirii f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit de sine. Emigra\u0163ia economic\u0103, delirul \u015fi voracitatea posesiunii, vertijul dolarilor, idolatria individului \u015fi egoismul continentului i-au vindecat pentru totdeauna de patriotism, dac\u0103 l-au avut vreodat\u0103 \u015fi dac\u0103 l-au \u00een\u0163eles vreodat\u0103 cu adev\u0103rat. Scormonesc \u00een nefericirile \u0163\u0103rii din care au fugit cu o voluptate obscen\u0103 \u015fi tenace, \u00ee\u015fi sug din ele doz\u0103 cotidian\u0103 de dezgust \u015fi de dispre\u0163, \u00ee\u015fi vars\u0103 bila \u00een pubela internetului \u015fi, dac\u0103 li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 aterizeze \u00een Rom\u00e2nia ca s\u0103-\u015fi \u00eenmorm\u00e2nteze un p\u0103rinte, g\u0103sesc c\u0103 gropile nu sunt s\u0103pate ca peste Ocean.
\nCeea ce pare s\u0103 fie, dar nu e, o caricatur\u0103 a rom\u00e2nului care-\u015fi reneag\u0103 v\u00e2rtos patria \u015fi sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a fi nevertebratul identitar care a luat perfid, dar cu v\u0103dit talent \u015fi iste\u0163ime culoarea locului unde l-au dus mintea \u015fi \u00eemprejur\u0103rile, nu-mi apar\u0163ine dec\u00e2t \u00een parte. L-am auzit povestit \u00een fel \u015fi chip, mai exist\u0103 printre ei \u015fi oameni lucizi \u015fi cu bun-sim\u0163. R\u0103m\u00e2ne, \u00eens\u0103, cel pu\u0163in pentru mine, un mister de ce universali\u015ftii \u015fi progresi\u015ftii no\u015ftri, care fac eforturi \u00eencr\u00e2ncenate \u015fi profitabile de a-i deposeda pe rom\u00e2ni de trecut \u015fi de istorie, nu i-au studiat mai \u00eendeaproape \u015fi nu i-au s\u0103ltat p\u00e2n\u0103 acum la condi\u0163ia de vizionari, de premerg\u0103tori ai viitorului apropiat \u00een care to\u0163i nu vor mai fi dec\u00e2t europeni sau, mai degrab\u0103, din ra\u0163iuni de vecin\u0103tate cu Rusia, euro-atlantici. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 luminoas\u0103, politicienii no\u015ftri sunt cu un pas, doi \u00eenainte, iar isteria desemn\u0103rii sau a lans\u0103rii candidaturilor pentru alegerile preziden\u0163iale sunt o dovad\u0103 de net\u0103g\u0103duit c\u0103 \u015ftiu pe ce lume tr\u0103iesc, \u00een ce lume vor tr\u0103i \u015fi cui \u00eei vor datora eventuala consacrare. Intelectualii oficiali tac. O t\u0103cere strategic\u0103, de bun\u0103 seam\u0103, \u00een a\u015fteptarea jur\u0103m\u00e2ntului de credin\u0163\u0103 celui care, odat\u0103 ajuns la putere, le va p\u0103stra privilegiile \u015fi-i va ajuta s\u0103 mai suie o treapt\u0103 spre posteritate. La o privire mai atent\u0103 se poate observa c\u0103 nu exist\u0103 o mare diferen\u0163\u0103 \u00eentre ei \u015fi nevertebra\u0163ii identitari care bat mingea dincolo de Atlantic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centr-o fotografie f\u0103cut\u0103 \u00een toamna anului 1870, Avram Iancu poart\u0103 o manta pe care ar fi t\u0103iat-o pe jum\u0103tate pentru a \u00eenveli un copil \u00eenfrigurat \u00eent\u00e2lnit \u00een peregrin\u0103rile sale de dup\u0103 revolu\u0163ia din 1848 din Transilvania. O legend\u0103, poate, n\u0103scut\u0103 \u00eens\u0103 din existen\u0163a adev\u0103rat\u0103 \u015fi eroic\u0103 a unuia dintre marii no\u015ftri patrio\u0163i. Foarte pu\u0163ini o… Cite\u0219te mai mult »\u00cenduio\u015f\u0103toarea candoare a patrio\u0163ilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[11846,11847,11848,4858],"class_list":["post-20113","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-avram-iancu","tag-colonizarea-spiritelor","tag-intelectuali-oficiali","tag-patriotism"],"views":1166,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20113","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20113"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20113\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20113"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20113"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20113"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}