{"id":20111,"date":"2014-07-24T12:10:16","date_gmt":"2014-07-24T10:10:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20111"},"modified":"2015-01-15T14:42:35","modified_gmt":"2015-01-15T12:42:35","slug":"fotbalul-si-dimensiunea-lui-culturala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fotbalul-si-dimensiunea-lui-culturala\/","title":{"rendered":"Fotbalul \u015fi dimensiunea lui cultural\u0103"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Toat\u0103 lumea vorbe\u015fte despre dimensiunea politic\u0103 a fotbalului contemporan, \u015fi pe bun\u0103 dreptate. Prezen\u0163a lui Vladimir Putin la finala Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia, unde s-a bucurat de victoria Germaniei al\u0103turi de Angela Merkel, a fost mai comentat\u0103 \u00een presa interna\u0163ional\u0103 dec\u00e2t prezen\u0163a \u015fi presta\u0163ia reprezentativei Rusiei la acela\u015fi campionat. Mai ales \u00een contextul crizei din Ucraina, evenimentul sportiv a prilejuit un bun cadru de negociere, \u00een timp ce fotbalul rus a l\u0103sat, din nou, de dorit.<\/strong><\/em><br \/>\nS-a vorbit, \u015fi iar\u0103\u015fi pe bun\u0103 dreptate, \u015fi de dimensiunea social\u0103 a fotbalului. Revoltele din favelas \u015fi luptele de strad\u0103 care au urmat umilirii Braziliei de c\u0103tre Germania (7-1, cea mai sever\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere din istorie a na\u0163ionalei cariocas \u015fi cel mai ru\u015finos scor al acestui Campionat Mondial) sunt o dovad\u0103 c\u0103 sportul-rege a dep\u0103\u015fit de mult statutul de sport, \u015fi cu at\u00e2t mai mult pe cel de joc, pe care le-a avut cu un secol \u00een urm\u0103. Fotbalul este un imens \u015fi intens fenomen social, at\u00e2t \u00een \u0163\u0103rile s\u0103race (unde \u0163ine loc, adesea, de hran\u0103, locuin\u0163\u0103 \u015fi mijloace de existen\u0163\u0103), c\u00e2t \u015fi \u00een cele bogate (unde a luat locul religiei).<br \/>\nMult mai pu\u0163in s-a vorbit despre coordonata cultural\u0103 a fotbalului, \u015fi asta nu numai din cauz\u0103 c\u0103, la aceaste edi\u0163ie a Campionatului Mondial, mai mult dec\u00e2t la cele precedente, nivelul cultural al comentatorilor Televiziunii Rom\u00e2ne a fost lamentabil.<br \/>\n\u015ei totu\u015fi, fotbalul este (\u015fi) un act de cultur\u0103!<br \/>\nIat\u0103, se vorbe\u015fte, de pild\u0103, de \u015fcoli de fotbal: de \u015fcoala german\u0103 (s\u0103-i d\u0103m Cezarului ce-i al Cezarului&#8230;), de \u015fcoala sud-american\u0103, de \u015fcoala britanic\u0103, de \u015fcoala italian\u0103&#8230; Se vorbe\u015fte, de asemenea, de stiluri de joc \u015fi de psihologie colectiv\u0103: nem\u0163ii sunt mai pu\u0163in talenta\u0163i \u2013 vezi Thomas M\u00fcller sau Schweinsteiger \u2013, joac\u0103 nespectaculos, dar c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00eentotdeauna, italienii joac\u0103 defensiv, sud-americanii sunt exuberan\u0163i \u015fi creativi, dar neglijeaz\u0103 ap\u0103rarea&#8230; C\u0103 aceste stereotipuri au limite, e evident: nem\u0163ii au jucat mai mult dec\u00e2t spectaculos \u015fi creativ, \u00een timp ce argentinienii s-au ap\u0103rat italiene\u015fte, iar olandezii au fost mai exuberan\u0163i dec\u00e2t brazilienii. \u00cens\u0103 existen\u0163a lor tr\u0103deaz\u0103 dimensiunea ascuns\u0103 a fotbalului: aceea de a exprima un stil de existen\u0163\u0103 \u015fi un set de valori.<br \/>\nO interpretare cultural\u0103 a recent-\u00eencheiatului Campionat Mondial din Brazilia, dac\u0103 demersul meu nu pare prea preten\u0163ios, ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 de la o observa\u0163ie cu caracter mai general. \u00cen ciuda personalit\u0103\u0163ii juc\u0103torilor \u015fi a antrenorilor, \u00een ciuda excep\u0163iilor \u015fi a geniului pe care bunul Dumnezeu ni-l d\u0103ruie\u015fte aleatoriu, fotbalul exprim\u0103 destul de bine tendin\u0163ele culturale ale lumii contemporane.<br \/>\nDe pild\u0103, tendin\u0163a c\u0103tre multiculturalism, \u00een lumea civilizat\u0103, \u015fi cea c\u0103tre na\u0163ionalism, \u00een lumea a treia.<br \/>\nNa\u0163ionalele europene au devenit, astfel, ni\u015fte autentice multina\u0163ionale, reunind tot mai mul\u0163i juc\u0103tori care nu sunt n\u0103scu\u0163i \u00een \u0163\u0103rile ale c\u0103ror culori le ap\u0103r\u0103 sau care provin din p\u0103rin\u0163i emigra\u0163i \u00een aceste \u0163\u0103ri. At\u00e2t state tradi\u0163ional deschise c\u0103tre primirea de imigran\u0163i (ca Fran\u0163a, Anglia sau Olanda), c\u00e2t \u015fi \u0163\u0103ri p\u00e2n\u0103 nu demult refractare \u015fi u\u015for xenofobe, ca Germania \u015fi, mai ales, Elve\u0163ia, au avut \u00een reprezentativele lor un num\u0103r \u00eensemnat de asemenea juc\u0103tori. Recordul \u00eel de\u0163ine, se pare, Elve\u0163ia, care din 22 de juc\u0103tori \u00een lot a avut nu mai pu\u0163in de 13 n\u0103scu\u0163i \u00een alte \u0163\u0103ri dec\u00e2t \u0162ara Cantoanelor&#8230; Ceea ce e \u015fi un soi de ipocrizie: pe de-o parte, blochezi circula\u0163ia for\u0163ei de munc\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria (\u00een ciuda unor acorduri cu Uniunea European\u0103), dar pe de alta, nu te ru\u015finezi s\u0103 fii reprezentat la Cupa Mondial\u0103 de s\u00e2rbi, albanezi, turci sau africani.<br \/>\nMulticulturalismul este, dincolo de asemenea ipocrizii, un fenomen \u015fi o realitate incontestabil\u0103 a culturii europene actuale. At\u00e2t drepturile omului, care au \u00eent\u0103rit \u015fi garantat statutul minorit\u0103\u0163ilor, c\u00e2t \u015fi crearea Uniunii Europene, care a pus laolalt\u0103 cet\u0103\u0163eni de toate etniile \u015fi religiile, au creat un spa\u0163iu european comun, de o evident\u0103 diversitate \u015fi care \u00ee\u015fi caut\u0103 tot mai insistent o politic\u0103 unitar\u0103 \u00een materie de protec\u0163ie a acestei bog\u0103\u0163ii culturale.<br \/>\nMulticulturalismul a pus la grea \u00eencercare stereotipurile de imagine, de care vorbeam mai devreme. Nu numai c\u0103 juc\u0103tori ca Sami Khedira, Boateng sau Klose, nefiind nem\u0163i, au adus \u00een echipa Germaniei un plus de fantezie \u015fi solu\u0163ii noi. \u015ecoala german\u0103 de fotbal \u00een \u00eentregul ei a \u00eenceput s\u0103 valuteze altfel procedeele creative, tehnica individual\u0103 \u015fi subtilit\u0103\u0163ile tactice. Se vede la echipa na\u0163ional\u0103, care de c\u00e2\u0163iva ani joac\u0103 altceva, se vede la echipele de club, care \u015fi ele \u015fi-au schimbat stilul neatr\u0103g\u0103tor, cunoscut p\u00e2n\u0103 nu demult.<br \/>\nApoi, dac\u0103 multiculturalismul a estompat stereotipurile de imagine, el n-a reu\u015fit s\u0103 previn\u0103 un alt fenomen cultural care s-a f\u0103cut vizibil \u015fi \u00een presta\u0163iile de la acest Campionat Mondial. Este vorba de o anumit\u0103 oboseal\u0103 a lumii civilizate, coroborat\u0103 cu o mai mare vigoare \u015fi afirmare a lumii a treia.<br \/>\n\u015ei nu m\u0103 refer aici la gestiunea mai mult dec\u00e2t dubioas\u0103 a lui Sepp Blatter, care, \u00een numele \u201eglobaliz\u0103rii\u201d fotbalului, a sacrificat nivelul unei competi\u0163ii mondiale, permi\u0163\u00e2nd prezen\u0163a multor reprezentative \u015fi arbitri din zone subdezvoltate fotbalistic. E vorba de ceva mai simplu: \u015fi la aceast\u0103 edi\u0163ie, ca \u015fi la precedentele, echipele \u201emari\u201d din Europa (Italia, Spania, Anglia, Fran\u0163a) s-au prezentat blazate \u015fi obosite. Exist\u0103 o explica\u0163ie fotbalistic\u0103 \u2013 num\u0103rul mare de competi\u0163ii de pe B\u0103tr\u00e2nul Continent face ca juc\u0103torii s\u0103 joace prea mult \u2013, dar ea nu e dec\u00e2t par\u0163ial\u0103. La echipele din Europa joac\u0103 foarte mul\u0163i juc\u0103tori din \u0163\u0103rile Lumii a Treia, ale c\u0103ror reprezentative vin la Cupa Mondial\u0103 proaspete \u015fi dornice de afirmare \u015fi dau \u201esarea \u015fi piperul\u201d competi\u0163iei.<br \/>\nPrin urmare, nu oboseala fizic\u0103 este cauza, ci o anumit\u0103 oboseal\u0103 cultural\u0103, cauzat\u0103 de acest aparent final de ciclu de civiliza\u0163ie, prin care trece Occidentul. \u00cen raport cu care Lumea a Treia se prezint\u0103 dornic\u0103 de afirmare \u015fi gata s\u0103 utilizeze \u00een favoarea ei oportunit\u0103\u0163ile oferite de globalizare.<br \/>\nExist\u0103, desigur, \u015fi fenomenul contrariu, vizibil pe alt plan. \u00cen Europa, fotbalul a devenit o industrie, \u00een timp ce \u00een restul lumii \u2013 inclusiv \u00een America Latin\u0103! \u2013 el r\u0103m\u00e2ne la nivelul de atelier me\u015fte\u015fug\u0103resc. Industrie \u00eenseamn\u0103 sistem, coordonare, eficien\u0163\u0103 \u015fi circuite de valori cu func\u0163ionare ne\u00eentrerupt\u0103. Atelier me\u015fte\u015fug\u0103resc \u00eenseamn\u0103, totu\u015fi, improviza\u0163ie \u015fi \u00eent\u00e2mplare. Iar ecartul se vede: de trei edi\u0163ii \u00eencoace, America de Sud nu mai c\u00e2\u015ftig\u0103 Campionatul Mondial \u015fi nici nu mai impresioneaz\u0103 prin joc, prin nici una dintre reprezentativele ei. \u00cent\u00e2mplarea unor genera\u0163ii mai slabe \u015fi a unor antrenori neinspira\u0163i poate pr\u0103bu\u015fi totul, \u00een timp ce reprezentativele europene c\u00e2\u015ftig\u0103 chiar c\u00e2nd nu se afl\u0103 \u00een v\u00e2rf de form\u0103. Pe ansamblu, Europa c\u00e2\u015ftig\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 conving\u0103, iar restul lumii farmec\u0103, dar se apropie tot mai greu de performan\u0163\u0103. E un semn al rupturii tot mai ad\u00e2nci de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie dintre Occident \u015fi restul lumii.<br \/>\nS\u0103 spunem ceva \u015fi de noi, de Rom\u00e2nia, absent\u0103 de la ultimele trei edi\u0163ii ale Cupei Mondiale.<br \/>\nSe zice adesea c\u0103 avem fotbalul pe care \u00eel merit\u0103m. E una dintre acele butade necontestate de nimeni, chiar dac\u0103 profund contestabile. E cert, \u00eens\u0103, c\u0103 avem fotbalul pe care \u00eel merit\u0103 televiziunile \u015fi comentatorii no\u015ftri! C\u00e2nd ai meciuri de intensitatea \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firea tactic\u0103 a semifinalei Olanda-Argentina sau a finalei Argentina-Germania, iar comentatorii TVR nu \u00een\u0163eleg nimic, e un semn c\u0103, pe undeva, s-a produs o fisur\u0103 care explic\u0103 lipsa de rezultate la toate nivelurile \u015fi stadioanele goale. De asemenea, c\u00e2nd exclusivitatea transmisiilor este singurul criteriu al realiz\u0103rii de audien\u0163e, e iar\u0103\u015fi un semnal c\u0103, din punct de vedere cultural, suntem incapabili s\u0103 sus\u0163inem un fotbal de calitate.<br \/>\nNoi ne pozi\u0163ion\u0103m, prin urmare, de\u015fi facem parte din UE, tot \u00een zona atelierului me\u015fte\u015fug\u0103resc, nu a industriei. C\u00e2nd \u201eprieteni\u201d f\u0103r\u0103 preg\u0103tire fotbalistic\u0103 sunt pu\u015fi \u00een comisiile tehnice ale Federa\u0163iei, e limpede c\u0103 nu putem merge foarte departe. Adic\u0103 dincolo de preten\u0163ii \u015fi mofturi. \u015ei de un fotbal jucat pe stadioane goale \u015fi transmis de o televiziune nou \u00eenfiin\u0163at\u0103, pe care 90% din Rom\u00e2nia nu o recep\u0163ioneaz\u0103.<br \/>\nMarele Constantin Tea\u015fc\u0103, \u00eentrebat (dup\u0103 ratarea calific\u0103rii la Mundialul spaniol din \u201982) c\u00e2nd ne vom califica la un Campionat Mondial, a dat un r\u0103spuns n\u0103ucitor: \u201eNiciodat\u0103, pentru c\u0103 nu exist\u0103 Campionate Mondiale de Circ, cu invita\u0163i din oficiu\u201d. \u00centre 1984 \u015fi 1998, am crezut c\u0103 Piticul s-a \u00een\u015felat. Acum \u00eencepem s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 diagnosticul lui a fost corect, iar excep\u0163iile \u2013 prezen\u0163ele la Mondialele \u015fi Europenele de dup\u0103 pronosticul lui, datorate \u00een special genera\u0163iei formidabile a lui Hagi, Gic\u0103 Popescu, Dan Petrescu sau Dorinel Munteanu \u2013 nu fac dec\u00e2t s\u0103 confirme regula.<br \/>\nCeea ce ne dezv\u0103luie \u015fi o alt\u0103 problem\u0103 cultural\u0103 grav\u0103 a Rom\u00e2niei: aceea a prezen\u0163ei ei insuficiente \u00een lumea civilizat\u0103. \u00cen care a intrat politic \u015fi printr-o parte a economiei \u015fi societ\u0103\u0163ii, dar de care r\u0103m\u00e2ne departe ca nivel de trai \u015fi ca sistem de valori&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Toat\u0103 lumea vorbe\u015fte despre dimensiunea politic\u0103 a fotbalului contemporan, \u015fi pe bun\u0103 dreptate. Prezen\u0163a lui Vladimir Putin la finala Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia, unde s-a bucurat de victoria Germaniei al\u0103turi de Angela Merkel, a fost mai comentat\u0103 \u00een presa interna\u0163ional\u0103 dec\u00e2t prezen\u0163a \u015fi presta\u0163ia reprezentativei Rusiei la acela\u015fi campionat. Mai ales \u00een contextul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fotbalul-si-dimensiunea-lui-culturala\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Fotbalul \u015fi dimensiunea lui cultural\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[11844,4,11843,1485,11845],"class_list":["post-20111","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-acte-de-cultura","tag-editorial","tag-fotbal-si-cultura","tag-multiculturalism","tag-traditionalism"],"views":2505,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20111","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20111"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20111\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20111"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20111"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20111"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}