Scriam \u00een urm\u0103 cu trei ani despre a\u015fa-numitul \u201et\u00e2rg al fetelor\u201d c\u0103 se num\u0103r\u0103 printre pu\u0163inele manifest\u0103ri de civiliza\u0163ie tradi\u0163ional\u0103 care, pe de o parte, au suscitat mult interes, iar pe de alta, s-au p\u0103strat vii p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. \u00cen acest caz, faptul s-a datorat \u00eent\u00e2i de toate complexit\u0103\u0163ii lui care l-a plasat pe un loc privilegiat at\u00e2t \u00een via\u0163a comunit\u0103\u0163ilor tradi\u0163ionale zonale, c\u00e2t \u015fi \u00een percep\u0163ia \u015fi preocup\u0103rile celor din afara acestora (c\u0103l\u0103tori, cercet\u0103tori, litera\u0163i, jurnali\u015fti \u015fi chiar oameni politici) (cf. Ioan Godea \u015fi Narcisa \u015etiuc\u0103, T\u00e2rgul de fete, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011).
\n\u00cen ce a constat esen\u0163a care a asigurat prestigiul T\u00e2rgului de pe Muntele G\u0103ina? Iat\u0103 \u00eentrebarea la care \u00eemi propun s\u0103 r\u0103spund.
\nO abordare eficient\u0103 a unei manifest\u0103ri tradi\u0163ionale at\u00e2t de complexe nu poate fi f\u0103cut\u0103 f\u0103r\u0103 raportarea la altele similare ce caracterizeaz\u0103 \u00eentreaga arie cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, iar, \u00een trecut, chiar \u015fi pe cea european\u0103. Mai \u00eent\u00e2i trebuie f\u0103cut\u0103 distinc\u0163ia \u00eentre nedeia montan\u0103 (pastoral\u0103) \u015fi nedeia-hram.
\nCea dint\u00e2i a avut de timpuriu un accentuat caracter economic \u015fi punea \u00een eviden\u0163\u0103 \u2013 \u00een opinia multor cercet\u0103tori \u2013 profilul pastoral esen\u0163ial al civiliza\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. Cea de-a doua, cu valen\u0163e religioase, prezint\u0103 o ampl\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire marcat\u0103 \u00een acela\u015fi timp de o varietate de denumiri zonale \u015fi locale, c\u00e2t \u015fi de func\u0163ii extrem de interesante. Astfel \u00eent\u00e2lnim s\u0103rb\u0103tori \u015fi tradi\u0163ii comunitare cu accente identitare: ruga b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103, govia olteneasc\u0103 (de la cuv\u00e2ntul slav care desemneaz\u0103 \u201emireasa \/ logodnica\u201d), maialul \u00een \u0162ara B\u00e2rsei, \u0162ara Oltului \u015fi c\u00e2teva a\u015fez\u0103ri din M\u0103rginimea Sibiului (termen provenit din german\u0103: Maifeier, Majalis, s\u0103rb\u0103toarea de mai \u015fi hram), bulciul \/ b\u00e2lciul (r\u0103sp\u00e2ndit at\u00e2t \u00een \u0162ara Lovi\u015ftei, c\u00e2t \u015fi \u00een zona Buz\u0103ului, cel mai celebru fiind \u00eens\u0103 Bulciul s\u0103rutului de la H\u0103lmagiu-Arad; cuv\u00e2ntul bolcsu \u00een limba maghiar\u0103 av\u00e2nd sensul originar de hram bisericesc). Alte dou\u0103 denumiri atestate fac trimitere \u015fi la practici magico-rituale sau cultice; este vorba despre ciumarca mehedin\u0163ean\u0103 \u015fi despre curbanul dobrogean (termen de origine turc\u0103 ce desemna jertfa animalier\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 la s\u0103rb\u0103tori).
\n\u00cen ciuda diversit\u0103\u0163ii terminologice zonale, putem desprinde un model comun al acestui tip special de s\u0103rb\u0103toare comunitar\u0103. Nedeile-hram sunt puternic legate de via\u0163a religioas\u0103 a a\u015fez\u0103rilor, dar p\u0103streaz\u0103 \u00een acela\u015fi timp componente arhaice evidente, legate deopotriv\u0103 de cultul vegeta\u0163ional \u015fi de cel al mor\u0163ilor. Este vorba despre \u00eempletirea sensurilor cre\u015ftin religioase \u2013 concretizate \u00een participarea \u00eentregii comunit\u0103\u0163i la slujba desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een biseric\u0103 \u015fi continuat\u0103 cu procesiunea pe hotarul satului, despre prezen\u0163a componentei postfunerare (un indiciu indubitabil al vechimii nedeilor) \u015fi a celei ini\u0163iatic juvenile \u015fi prematrimoniale (participarea fetelor \u015fi a feciorilor la riturile agrare, precum \u015fi la joc, urmate de acte de \u201etocmeal\u0103\u201d sau de \u201ecredin\u0163are\u201d a acestora, pecetluite \u00een anul urm\u0103tor prin c\u0103s\u0103torie).
\nPutem vorbi \u015fi \u00een vechea desf\u0103\u015furare a t\u00e2rgului de pe Muntele G\u0103ina despre un \u201escenariu ceremonial\u201d care \u00eengloba segmente specifice nedeilor-hram (\u201efe\u015ftania\u201d, slujba religioas\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 pe plai \u015fi masa comun\u0103 a participan\u0163ilor \u00eencet\u0103\u0163enite pe la sf\u00e2r\u015fitul veacului al XVIII-lea), nedeilor pastorale \u015fi t\u00e2rgurilor de \u0163ar\u0103 (comercializarea produselor specifice economiei rurale) \u015fi petrecerilor de pe hotarele satelor plasate la sf\u00e2r\u015fitul ciclului agrar sau la marile s\u0103rb\u0103tori cre\u015ftine (procesiunea tinerilor \u00eenve\u015fm\u00e2nta\u0163i de s\u0103rb\u0103toare, petrecerea cu c\u00e2ntec \u015fi joc, licita\u0163ia \u201eodoarelor\u201d fetelor \u2013 \u201ee\u015fantioane\u201d din l\u0103zile de zestre \u2013, alegerea \u201emiresei rugii\u201d \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, taton\u0103rile \u00een vederea pe\u0163irii \u015fi chiar schimbul de daruri echivalent cu \u201e\u00eencredin\u0163area\u201d sau logodna).
\nDe\u015fi nu a fost niciodat\u0103 un fenomen unic, T\u00e2rgul de la G\u0103ina a generat polemici \u015fi etichet\u0103ri. Nu putem exclude componenta prematrimonial\u0103 \u2013 care a dat \u015fi numele manifest\u0103rii \u2013, dar nici nu o putem absolutiza. \u00centr-o epoc\u0103 \u00een care folclori\u015ftii \u201ecoregeau\u201d crea\u0163iile notate convin\u015fi fiind c\u0103 numai astfel le puteau reda \u201estr\u0103lucirea originar\u0103\u201d, \u00een care tradi\u0163iile erau privite ca vestigii ale unei epoci de mult apuse \u015fi nu de pu\u0163ine ori apreciate ca \u201eeresuri\u201d\u015fi \u201esupersti\u0163ii\u201d izvor\u00e2te din \u201ene\u015ftiin\u0163a poporului\u201d, era firesc oarecum ca un c\u0103l\u0103tor str\u0103in (romancierul J\u00f3kai M\u00f3r) s\u0103 descrie un asemenea fenomen ca pe un fapt straniu. La aceasta ar mai trebui ad\u0103ugat\u0103 \u015fi problema traducerii\/ interpret\u0103rii sintagmei l\u00e9anyv\u00e1s\u00e1r (\u201et\u00e2rg de fete\u201c) aflat \u00een varia\u0163ie liber\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al XVIII-lea cu expresia local\u0103 tradi\u0163ional\u0103 t\u00e2rgu fetilor consemnat\u0103 de Michael Conrad von Heydendorff. Prin utilizarea uneia sau a celeilalte, pe de o parte, autorii s-au plasat pe o pozi\u0163ie outside\/ inside fa\u0163\u0103 de civiliza\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, iar, pe de alta, au l\u0103sat s\u0103 transpar\u0103 scopul consemn\u0103rii (beletristic, publicistic, documentar, etnografic, politic etc.).
\nUn r\u0103spuns t\u00e2rziu la invita\u0163ia lui Iosif Vulcan de a da replica \u00een paginile revistei Familia vine de la Traian Mager, care privea fenomenul din perspectiv\u0103 sociologic\u0103: \u201eAcest t\u00e2rg care, ca ori\u015fice t\u00e2rg, se reduce la m\u0103run\u0163i\u015furi casnice, m\u00e2nc\u0103ruri \u015fi b\u0103utur\u0103, ofer\u0103 cel mai bun prilej tineretului pentru a \u00eencheia cuno\u015ftin\u0163e, \u2013 ba practic cum e munteanul: de ce nu s-ar fi putut binecuv\u00e2nta c\u0103s\u0103torii la fa\u0163a locului? Iernile sunt grele \u00een mun\u0163i \u015fi c\u00e2\u015flegile nu sunt cel mai bun timp de nuntit\u201d.
\n\u00cen opinia mea este pu\u0163in probabil ca T\u00e2rgul de pe G\u0103ina s\u0103 fi fost un vestigiu bimilenar al cadrului \u00een care s\u0103 fi avut loc c\u0103s\u0103toriile prin cump\u0103rare \u015fi mai cur\u00e2nd sunt tentat\u0103 s\u0103 dau dreptate prozatorului I. Slavici, care afirma: \u201eOdinioar\u0103 trebuie s\u0103 fi fost altmintrelea. \u00cen timpul de fa\u0163\u0103 \u00eens\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea mo\u0163ului numai o \u00eencredin\u0163are care s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit pe culmea G\u0103inei poate s\u0103 aduc\u0103 noroc; prin urmare, datina, care \u015fi acuma se observ\u0103 cu cea mai mare stricte\u0163e, trebuie s\u0103 aib\u0103 o origin\u0103 ra\u0163ionabil\u0103\u201d.
\nRaportarea acestei manifest\u0103ri tradi\u0163ionale la altele similare poate risipi frustr\u0103rile \u015fi obsedantul complex de inferioritate induse de amatorii de subiecte picante de senza\u0163ie de la mijlocul secolului al XIX-lea. Un prim racord l-a realizat I. Conea care a reprodus note despre Le foire des amoureux (T\u00e2rgul \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor) din localitatea Givet (regiunea francez\u0103 Ardennes), un al doilea \u00eel g\u0103sim la Tache Papahagi, care trimite la una dintre lucr\u0103rile celebre ale sociologului Marcel Granet, F\u00eates et chansons anciennes de la Chine, \u015fi, \u00een fine, men\u0163iuni interesante face folcloristul Ion Mu\u015flea, viz\u00e2nd culturi mai apropiate de rom\u00e2ni (\u00een\u0163elegerile dintre p\u0103rin\u0163i la t\u00e2rgul s\u00e2rbilor din Sz\u00e9kesfeh\u00e9rv\u00e1r) sau mai \u00eendep\u0103rtate (\u201et\u00e2rgurile de c\u0103s\u0103torie\u201d ale vechilor prusaci \u015fi cele \u201ede dare a m\u00e2inii\u201d din Anglia \u015fi Sco\u0163ia).
\nConchiz\u00e2nd, apreciez c\u0103 T\u00e2rgul de pe G\u0103ina, azi mai mult o s\u0103rb\u0103toare c\u00e2mpeneasc\u0103 nescutit\u0103 nici chiar de exploat\u0103ri electorale dec\u00e2t un t\u00e2rg de fete, a fost un veritabil \u015fi prestigios cadru de socializare nu numai pentru c\u0103 era amplasat la \u00eentret\u0103ierea c\u0103ilor de acces montane, ci mai ales pentru c\u0103 perpetua practici tradi\u0163ionale \u00een crearea alian\u0163elor, fiind at\u00e2t un t\u00e2rg de dou\u0103 \u0163\u0103ri, un cadru al \u00eent\u00e2lnirilor prematrimoniale, c\u00e2t \u015fi o nedeie a nedeilor, adic\u0103 o sum\u0103 a s\u0103rb\u0103torilor s\u0103te\u015fti care, p\u0103r\u0103sind vetrele originare, au urcat pe plai \u00eentr-o reunire festiv\u0103, solemn\u0103 \u015fi str\u0103lucitoare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Scriam \u00een urm\u0103 cu trei ani despre a\u015fa-numitul \u201et\u00e2rg al fetelor\u201d c\u0103 se num\u0103r\u0103 printre pu\u0163inele manifest\u0103ri de civiliza\u0163ie tradi\u0163ional\u0103 care, pe de o parte, au suscitat mult interes, iar pe de alta, s-au p\u0103strat vii p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. \u00cen acest caz, faptul s-a datorat \u00eent\u00e2i de toate complexit\u0103\u0163ii lui care l-a plasat pe un loc… Cite\u0219te mai mult »T\u00e2rgul de pe Muntele G\u0103ina<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-20081","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1219,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20081","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20081"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20081\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20081"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20081"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20081"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}