{"id":20079,"date":"2014-07-17T13:13:59","date_gmt":"2014-07-17T11:13:59","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20079"},"modified":"2014-07-17T13:13:59","modified_gmt":"2014-07-17T11:13:59","slug":"marcello-giordani-si-invitatii-sai-la-opera","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/marcello-giordani-si-invitatii-sai-la-opera\/","title":{"rendered":"Marcello Giordani \u015fi invita\u0163ii s\u0103i la Oper\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Prima scen\u0103 liric\u0103 na\u0163ional\u0103 a programat \u00een iunie concertul extraordinar al italianului Marcello Giordani, unul dintre cei mai importan\u0163i tenori ai lumii. Este un obi\u015fnuit al teatrelor de maxim\u0103 magnitudine. Nu cred s\u0103-i fi sc\u0103pat vreo scen\u0103 \u00eensemnat\u0103, \u00eentr-o carier\u0103 care, acum, c\u00e2nd artistul a \u00eemplinit 51 de ani, \u00eel situeaz\u0103 pe culmi. Ini\u0163iativa managementului Operei Na\u0163ionale Bucure\u015fti a fost, deci, meritorie. \u00cen timp, nu de pu\u0163ine ori, invita\u0163ii din str\u0103in\u0103tate fuseser\u0103 de nivel mediocru, iar unele vedete veniser\u0103 \u00een stadiul terminal. Programat ini\u0163ial s\u0103 c\u00e2nte \u015fi patru spectacole cu Tosca, artistul a anulat prezen\u0163ele bucure\u015ftene din motive medicale ale c\u0103ror sechele aveau s\u0103 fie detectabile la concert.<br \/>\n\u00cenainte de concert, \u0163inuse la Opera Na\u0163ional\u0103 un master class de trei zile pentru 14 tineri c\u00e2nt\u0103re\u0163i. \u00centrebare retoric\u0103 asupra utilit\u0103\u0163ii demersului&#8230; Oare c\u00e2t de profund se poate lucra cu a\u015fa de mul\u0163i cursan\u0163i \u00eentr-o perioad\u0103 at\u00e2t de scurt\u0103? Oricum, cei 14 au ob\u0163inut diplome folositoare pentru \u00eembog\u0103\u0163irea CV-urilor, \u00eenm\u00e2nate de profesor pe scen\u0103 \u00een deschiderea concertului extraordinar, la care i-a invitat cu generozitate \u015fi pe unii dintre absolven\u0163i.<br \/>\nMarcello Giordani a onorat cum se cuvine publicul bucure\u015ftean, printr-un program consistent, demn de renumele s\u0103u. A c\u00e2ntat arii din Arlesiana de Cilea, Tosca de Puccini (actul al III-lea), Paia\u0163e de Leoncavallo, Turandot de Puccini (actul al III-lea) \u015fi duete din Tosca (\u00een compania sopranei Iulia Isaev), Carmen de Bizet (al\u0103turi de soprana Irina Baian\u0163), Bal mascat de Verdi (cu soprana Karina Flores).<br \/>\nGlasul liric cu adres\u0103ri spinte al lui Giordani este solid, robust, cu timbru deseori metalic, incisiv, amplu, cu mare capacitate de a umple prin volum auditoriumul. Registrul acut este abordat cu u\u015furin\u0163\u0103, ca de altfel \u00eentregul ambitus, lungimea frazelor este construit\u0103 impecabil, bazat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd printr-o tehnic\u0103 a respira\u0163iei ideal st\u0103p\u00e2nit\u0103. Desigur, cultura de stil este prezent\u0103 la fiecare pas, prin accentu\u0103ri potrivite, de bun gust, venite dintr-o \u015fcoal\u0103 italian\u0103 profund\u0103, tradi\u0163ional\u0103, care \u00eei guverneaz\u0103 lecturile. Cu asemenea pana\u015f de calit\u0103\u0163i este explicabil\u0103 cucerirea scenelor lumii. \u00cen plus, are o \u0163inut\u0103 impun\u0103toare.<br \/>\nLa pasiv notez c\u0103 registrul expresiv al tenorului nu apare foarte larg, coloriz\u0103rile sunt limitate, ca \u015fi nuan\u0163ele. Spuneam c\u0103 Marcello Giordani se afl\u0103 pe culmi. Asta \u00eenseamn\u0103 \u015fi c\u0103, de aici \u00eencolo, regresul poate s\u0103-\u015fi fac\u0103 loc. Primele semne vin dintr-un vibrato \u201estr\u00e2ns\u201c, nu larg, care se insinueaz\u0103 la sunetele \u00eenalte prelung sus\u0163inute sau prin nota de Do natural acut a finalului duetului din Bal mascat, pus\u0103 \u00een umbr\u0103 de sopran\u0103. Dar, la sf\u00e2r\u015fitul concertului, faimosul \u201eVincer\u00f2\u201c al ariei \u201eNessun dorma\u201c din Turandot a entuziasmat prin str\u0103lucire, for\u0163\u0103 \u015fi penetran\u0163\u0103, prin dezvoltarea ampl\u0103 \u015fi spectaculoas\u0103 a frazei, abordare nemaiauzit\u0103 la Bucure\u015fti din vremurile lui Ludovic Spiess.<br \/>\nPe scen\u0103 au fost invita\u0163i soprana M\u0103d\u0103lina Stan (cavatina Rosinei din B\u0103rbierul din Sevilla de Rossini), mezzosoprana Emanuela Pascu (rondo-ul Angelinei din Cenu\u015f\u0103reasa de Rossini), soprana Marta Sandu (aria Mica\u00eblei din Carmen de Bizet), baritonul C\u0103t\u0103lin \u0162oropoc (aria lui Evgheni Oneghin din opera omonim\u00e3 ceaikovskian\u00e3), soprana Andreea Novac (aria lui Li\u00f9 din actul al treilea al operei Turandot de Puccini), precum \u015fi deja amintita Irina Baian\u0163. Sunt tineri cu to\u0163ii, \u00een curs de formare, cu inerente probleme de natur\u0103 vocal\u0103 sau expresiv\u0103. Nu este aici locul pentru a intra \u00een analize de am\u0103nunt.<br \/>\nTotu\u015fi, m\u0103 anim\u0103 un g\u00e2nd. Numitorul comun a fost c\u0103 to\u0163i au afi\u015fat o anume lips\u0103 de practic\u0103, de siguran\u0163\u0103 \u00een expunerea repertoriului ales. Este evident c\u0103 ace\u015fti tineri nu c\u00e2nt\u0103 spectacole, nu evolueaz\u0103 \u00een companii de teatru liric. Poate doar unii, extrem de sporadic. Este absolut insuficient \u015fi denot\u0103 o caren\u0163\u0103 grav\u0103 la \u00eenceputurile de cariere, care rezid\u0103 \u015fi din faptul c\u0103 repertoriile \u2013 la Bucure\u015fti \u015fi \u00een \u0163ar\u0103 \u2013 sunt limitate, iar serile de oper\u0103 pu\u0163ine. Multe teatre din afara Capitalei \u00eempart scenele cu teatrele dramatice, programeaz\u0103 doar unul, \u00een cel mai bun caz dou\u0103 titluri pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, iar \u00een Bucure\u015fti politica repertorial\u0103 este destul de sub\u0163ire. A\u015fa \u00eenc\u00e2t tinerii nu-\u015fi g\u0103sesc locuri de munc\u0103, nu se pot roda vocal \u015fi ca actorie \u00een condi\u0163ii de spectacol, nu pot s\u0103 evolueze, nu pot cre\u015fte pe m\u0103sura importantelor lor calit\u0103\u0163i, iat\u0103, demonstrate de to\u0163i. Studiul (desigur, absolut indispensabil), c\u00e2ntul \u201ela domiciliu\u201c nu pot \u00eenlocui scena. Chiar \u015fi mezzosoprana Maria Jinga (Habanera din Carmen de Bizet \u00een concert), care are un angajament ferm, c\u00e2nt\u0103 pu\u0163in.<br \/>\nCred c\u0103 \u00eentreg sistemul managerial liric rom\u00e2nesc trebuie s\u0103 priveasc\u0103 cu responsabilitate problema, s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de viitorul tinerilor. Pu\u0163ine teatre par preocupate. Fiecare dintre tineri \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 refugii \u00een str\u0103in\u0103tate, dar acolo concuren\u0163a este imens\u0103 \u015fi le este imposibil s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 la repertorii dense \u015fi variate \u2013 inclusiv serii de c\u00e2te \u015fase-\u015fapte spectacole \u00een dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u2013 f\u0103r\u0103 o solid\u0103 preg\u0103tire anterioar\u0103 \u00een condi\u0163ii de scen\u0103, inclusiv la anduran\u0163\u0103. Pe de alt\u0103 parte, este stringent\u0103 nevoie ca teatrele lirice rom\u00e2ne\u015fti s\u0103-\u015fi asigure cu profesionalism schimbul de m\u00e2ine, s\u0103 primeneasc\u0103 distribu\u0163iile, \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 v\u00e2rsta biologic\u0103 nu iart\u0103 pe nimeni. Cu cine pot s\u0103 o fac\u0103, dac\u0103 nu cu tineri? De luat aminte.<br \/>\n\u00cen concertul extraordinar \u201eMarcello Giordani \u015fi invita\u0163ii s\u0103i\u201c a mai c\u00e2ntat \u015fi soprana de origine rus\u0103 (conform datelor de pe Internet) Karina Flores care, \u00een afara duetului din Bal mascat, a prezentat \u015fi aria \u201ePace, pace, mio Dio\u201c din For\u0163a destinului de Verdi.<br \/>\nM-a\u015f opri pu\u0163in asupra presta\u0163iei experimentatei soprane Iulia Isaev, viitoare debutant\u0103, potrivit unui anun\u0163 publicat acum c\u00e2t\u0103va vreme pe website-ul oficial al Operei Na\u0163ionale Bucure\u015fti, \u00een rolul titular din Tosca. Prin duetul din primul act a luat un prim contact public cu arhetipalul personaj. Pornind cu un glas extrem calitativ, artista urmeaz\u0103 s\u0103-\u015fi omogenizeze registra\u0163ia (sunetele grave sunt \u00eenc\u0103 surde), expresia cald\u0103, de \u00eendr\u0103gostit\u0103, trebuie dob\u00e2ndit\u0103, ca \u015fi atitudinea \u015fi personalitatea unui personaj complex ca al Floriei Tosca. \u00cen plus, nu trebuie uitat c\u0103, \u00een spectacol, o a\u015fteapt\u0103 terifiantul act secund, la care este nevoie s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 cu vocea ei liric\u0103. Sunt provoc\u0103ri importante.<br \/>\nNelipsitul Brindisi din Traviata verdian\u0103, cu participare general\u0103, a \u00eencheiat concertul extraordinar. Orchestra Operei Na\u0163ionale Bucure\u015fti, aflat\u0103 la o nou\u0103 urcare din fos\u0103 \u00een scen\u0103 \u2013 fapt l\u0103udabil, a acompaniat sub bagheta dirijorului Iurie Florea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Prima scen\u0103 liric\u0103 na\u0163ional\u0103 a programat \u00een iunie concertul extraordinar al italianului Marcello Giordani, unul dintre cei mai importan\u0163i tenori ai lumii. Este un obi\u015fnuit al teatrelor de maxim\u0103 magnitudine. Nu cred s\u0103-i fi sc\u0103pat vreo scen\u0103 \u00eensemnat\u0103, \u00eentr-o carier\u0103 care, acum, c\u00e2nd artistul a \u00eemplinit 51 de ani, \u00eel situeaz\u0103 pe culmi. Ini\u0163iativa managementului&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/marcello-giordani-si-invitatii-sai-la-opera\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Marcello Giordani \u015fi invita\u0163ii s\u0103i la Oper\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[],"class_list":["post-20079","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor"],"views":1348,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20079","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20079"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20079\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20079"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20079"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20079"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}