{"id":20067,"date":"2014-07-17T12:58:39","date_gmt":"2014-07-17T10:58:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20067"},"modified":"2014-07-17T12:58:39","modified_gmt":"2014-07-17T10:58:39","slug":"blasfemie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/blasfemie\/","title":{"rendered":"Blasfemie?"},"content":{"rendered":"

Andrei Terian, Critica de export<\/em>, Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2013, 346 pag.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

 
\nSe face c\u0103, la nivelul studiilor actuale, discu\u0163ia despre literatura rom\u00e2n\u0103 este f\u0103cut\u0103 \u00een dou\u0103 maniere care, pe c\u00e2t comunic\u0103 organic \u00eentre ele de fapt, pe at\u00e2t de mult tind s\u0103 par\u0103 c\u0103 se exclud reciproc \u00een \u201eb\u0103t\u0103liile\u201c recente: prima \u0163ine cu din\u0163ii de autosuficien\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi de acel \u201elas-o b\u0103\u2019, c\u0103 merge-a\u015fa\u201c, a doua caut\u0103 s\u0103 integreze sau s\u0103 explice contextual situa\u0163iile de receptare difuzare a literaturii rom\u00e2ne. Mai mult, exist\u0103 un fel de autosuficien\u0163\u0103 personal\u0103 a criticilor rom\u00e2ni: pe principiul \u201echioru-i rege-n \u0163ara orbilor\u201c, sistemul de referin\u0163e de care discu\u0163ia teoretic\u0103 este \u00eencadrat\u0103 sufer\u0103 de retardul pe care Eagleton \u00eel acuza \u00een After Theory, ironiz\u00e2nd biografiile unor Foucault, Deleuze sau Derrida sub sloganul \u201eThe age of cultural theory is long past\u201c. O aceea\u015fi acuza\u0163ie o aduce \u00een argumentul Criticii de export Andrei Terian: \u201eNu de pu\u0163ine ori, la conferin\u0163ele \u00abinterna\u0163ionale\u00bb din Rom\u00e2nia se pot auzi profesori altminteri respectabili peror\u00e2nd gra\u0163ios despre \u00abcercet\u0103rile mai noi ale lui Hans-Robert Jauss\u00bb. \u00abMai noi\u00bb? Dar, pentru numele lui Dumnezeu, Jauss \u015fi-a publicat manifestul istoriografic care i-a adus celebritatea interna\u0163ional\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201960!\u201c.
\nUpdate-uri teoretice<\/strong>
\nCiudat\u0103 \u2013 \u015fi foarte ciudat\u0103 \u2013 a fost mica disput\u0103 pe care a creat-o apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii Critica de export a lui Andrei Terian. Pentru c\u0103, lucru explicat de Paul Cernat, \u201einadecvarea\u201c a fost motorul acestei polemici. De\u015fi, undeva \u00een subsolurile discu\u0163iilor autohtone, semnele acestei diferen\u0163e \u00een optica interpret\u0103rii erau vizibile. Nicolae Manolescu, alt\u0103dat\u0103 chapeau \u00een fa\u0163a monografiei monolitice a lui Andrei Terian, G. C\u0103linescu: A cincea esen\u0163\u0103, vorbind despre importan\u0163a studiului \u015fi despre o consacrare imediat\u0103 a acestuia \u00een bibliografia obligatorie pentru studierea profilului c\u0103linescian, arunc\u0103 pe mas\u0103 de aceast\u0103 dat\u0103 zaruri m\u0103sluite: \u00eentr-o iner\u0163ie a discursului ideologic postcomunist, a-i acuza pe tinerii critici de \u201egherisme\u201c, \u00een conflict \u015fi contrast cu o politic\u0103 centrist\u0103 a la Maiorescu e o partid\u0103 c\u00e2\u015ftigat\u0103 din start \u00een fa\u0163a mul\u0163imilor conservatoare. Nu doar c\u0103 a te revendica de la marxi\u015fti ca Eagleton (de\u015fi \u00een compania comuta\u0163ioni\u015ftilor ca Fish sau Rorty) pare pentru Nicolae Manolescu act de tr\u0103dare a unei axiologii maioresciene (de altfel, textul s\u0103u Cui i-e fric\u0103 de Titu Maiorescu din Rom\u00e2nia literar\u0103 abund\u0103 \u00een organiz\u0103ri rigide de genul \u201ecursul natural al istoriei noastre literare\u201c), dar a c\u0103uta s\u0103 reorganizezi (s\u0103 pui problema reorganiz\u0103rii, de fapt) periodiz\u0103rile \u015fi canoanele actuale devine pentru autorul Istoriei critice a literaturii rom\u00e2ne o problem\u0103 personal\u0103. De ce? Pentru c\u0103 \u201eblasfemia\u201c intr\u0103 \u00een conflict direct cu falsele premise ale literaturii rom\u00e2ne, sus\u0163inute \u00een principal de aceast\u0103 iner\u0163ie teoretic\u0103 maiorescian\u0103.
\nCe propune Andrei Terian? Din mica ceart\u0103, privind argumentele lui Manolescu, am putea deduce c\u0103 Terian propune o reorganizare pe considerente sociologice (\u201ece trece\u201c \u00een Vest) a literaturii rom\u00e2ne. Replica exegetului lui C\u0103linescu vine astfel: \u201eM-a cam dezam\u0103git \u00eens\u0103 c\u0103 autorul Temelor nu a g\u0103sit \u00eentr-un volum de aproape 350 de pagini \u015fi alte puncte de interes dec\u00eet propunerea mea de periodizare cvadripartit\u0103 a istoriei literaturii rom\u00e2ne; ea ocup\u0103 doar dou\u0103 pagini de carte, iar dl Manolescu \u00eei consacr\u0103 cam tot at\u00eeta spa\u0163iu \u00een editorial. Sau, dac\u0103 nu a g\u0103sit \u015fi altele, m\u0103 a\u015fteptam ca m\u0103car acestea s\u0103 fie procesate corect\u201c. Pe bun\u0103 dreptate, pentru c\u0103 proiectul lui Terian este \u00eemp\u0103r\u0163it de \u00eens\u0103\u015fi natura eterogen\u0103 a studiilor (urm\u00e2nd logica unei Delimit\u0103ri \u015fi ipoteze a lui Paul Cornea), de\u015fi opereaz\u0103 sub umbrela aceluia\u015fi concept de revizuire. \u00cens\u0103 nu numai: pentru c\u0103 nu revizuirea este focarul studiilor, ci alternativa interpret\u0103rilor. Marile probleme pe care le atac\u0103 Critica de export \u00een primele dou\u0103 capitole ale lucr\u0103rii (\u015fase studii) sunt posibilul caracter postcolonial al literaturilor central- \u015fi est-europene, metodele de integrare a unei astfel de literaturi \u00een world literature, probleme de traducere (\u015fi importan\u0163a ei \u00een demersul recept\u0103rii interna\u0163ionale), problemele literaturii comparate. De observat aici maniera distant reading, observat\u0103 de Alex Goldi\u015f: abia dup\u0103 o contextualizare complet\u0103 (sistem interna\u0163ional) este f\u0103cut\u0103 trecerea la cazul rom\u00e2nesc. Pentru c\u0103 Terian o spune \u00eenc\u0103 din argumentul c\u0103r\u0163ii: \u201edincolo de aceasta, unitatea c\u0103r\u0163ii de fa\u0163\u0103 e dat\u0103 de faptul c\u0103 ea focalizeaz\u0103, din unghiuri diferite, dar dintr-o perspectiv\u0103 fatalmente rom\u00e2neasc\u0103, ceea ce am numit \u00abcritica de export\u00bb, adic\u0103 acel tip de discurs critic care \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 o anumit\u0103 relevan\u0163\u0103 dincolo de contextul strict local, regional sau na\u0163ional \u00een care a luat na\u015ftere\u201c.
\nAbia al treilea capitol (de\u015fi primele dou\u0103 con\u0163in referiri la literatura rom\u00e2n\u0103, de asemenea) discut\u0103 problemele cheie ale literaturii rom\u00e2ne. \u00cen primul r\u00e2nd este vorba de critica literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een anii \u201970 \u015fi \u201980 (caracterul \u201eesopic\u201c \u2013 cu o aceea\u015fi introducere global\u0103). Aici, interpretarea cap\u0103t\u0103 caracter ideologic: Mircea Iorgulescu \u201elanseaz\u0103 un pamflet corosiv la adresa regimului comunist\u201c, Nicolae Manolescu \u201ea for\u0163at la extrem interpretarea socio-economic\u0103 a schi\u0163ei lui Urmuz (Algazy \u015fi Grummer, n.m., \u015e.B.), precum \u015fi identificarea viziunii acestuia cu viziunea lui Arghezi\u201c pentru a putea \u201eob\u0163ine un prim termen al compara\u0163iei sale esopice (\u00absocietatea de consum\u00bb)\u201c, Mircea Martin propune ipoteza c\u0103 \u201eprotocronismul nu e dec\u00e2t o fic\u0163iune ideologic\u0103 \u2013 \u015fi \u00eenc\u0103 una rudimentar\u0103 \u00een raport cu precedentele ei din istoriografia literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201c.
\nGusta Este Jardin Que Es Suyo?<\/strong>
\n\u00cens\u0103 cele mai importante sunt concluziile acestui studiu \u00een trei p\u0103r\u0163i. Dup\u0103 ce a selectat, oper\u00e2nd un principiu al relevan\u0163ei date de \u201esustragerea\u201c ideologic\u0103, Terian coaguleaz\u0103 o teorie a \u201edeclan\u015fatorilor\u201c (complet\u00e2nd o teorie \u201einsuficient\u0103\u201c a lui Lev Loseff). \u00cen fapt, o altfel de teorie a \u201erezisten\u0163ei prin cultur\u0103\u201c care observ\u0103 c\u0103 discursul critic este dominat de recuren\u0163e func\u0163ionale. Documentarea excesiv\u0103 (\u00een cel mai bun sens), epuizarea dialectic\u0103 a tematicii \u015fi evitarea partizanatului sunt punctele principale ale unei teorii pe c\u00e2t de panoramic abordate (Negrici, Cordo\u015f, Goldi\u015f sunt doar c\u00e2teva din numele care vin imediat \u00een minte oric\u0103rui cititor al studiilor lui Terian), pe at\u00e2t de bine esen\u0163ializate. Terian \u201esufer\u0103\u201c de o manie a clarit\u0103\u0163ii care, completat\u0103 de hiper-documentare, ofer\u0103 c\u00e2teva din cele mai bune momente ale teoriei literare rom\u00e2ne\u015fti. De amintit aici, de asemenea, studiul despre \u201electura poeziei\u201c \u00een \u201eperioada Ceau\u015fescu\u201c. O trecere \u00een revist\u0103 a apeten\u0163elor c\u00e2torva autori importan\u0163i pentru ideologia socialist\u0103 (\u00een anticamer\u0103) \u015fi apoi o evaluare a principiilor de receptare a literaturii \u00een regimul comunist. Aici, o aceea\u015fi concluzie a \u201emodernismului \u00eentunecat\u201c ca replic\u0103 subtil\u0103 dat\u0103 aparatului coercitiv. \u00cens\u0103 de departe cel mai important moment al capitolului este dat de discu\u0163ia despre traducerea c\u0103r\u0163ilor de teorie literar\u0103 (o recuren\u0163\u0103 a discu\u0163iei despre importan\u0163a traducerilor; spune Terian \u00een Argument, \u201ecritica literar\u0103 r\u0103m\u00e2ne, negre\u015fit, tipul de discurs care pierde sau c\u00e2\u015ftig\u0103 cel mai pu\u0163in prin traducere\u201c): aici, critica literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, c\u0103reia \u00eei lipsesc deseori alternativele fire\u015fti la anumite c\u0103r\u0163i \u201eimportate\u201c r\u0103m\u00e2ne, \u00een ideea lui Terian, compromis\u0103 prin univocitatea interpret\u0103rii: \u201ePrima a limitat \u00een\u0163elegerea modernismului poetic rom\u00e2nesc la cunoscutele \u00abcategorii negative\u00bb ale criticului german, neglij\u00e2nd astfel anumite perspective precum aceea a lui Albert B\u00e9guin, care, dimpotriv\u0103, definea modernitatea liric\u0103 ca pe \u00abpoezie a prezen\u0163ei\u00bb ce ar facilita o recuperare a plenitudinii Fiin\u0163ei\u201c. Astfel, \u00eencercarea de a r\u0103spunde c\u00e2torva \u00eentreb\u0103ri (neformulate, \u00eens\u0103 ap\u0103s\u0103toare) ale istoriei literare rom\u00e2ne\u015fti \u00ee\u015fi g\u0103sesc aici punctele de interpretare. Pentru Andrei Terian, cum anun\u0163a \u00een acela\u015fi argument \u2013 \u201efrecven\u0163a judec\u0103\u0163ilor de valoare \u00abimpresioniste\u00bb, care, de fapt, nu spun nimic (\u00een genul \u00abadmirabil\u00bb, \u00abzemos\u00bb, \u00abtalentat\u00bb etc.) \u015f\u2026\u0163 obstacole care fr\u00e2neaz\u0103, \u00een momentul de fa\u0163\u0103, exportul de critic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201c \u2013 teoria literar\u0103 este un loc al lecturii simptomatice \u015fi nu unul al arogan\u0163ei interpretative. De aici maxima relativismului hiper-documentat: \u201ePrin urmare, a scrie critic\u0103 de export \u00eenseamn\u0103 a accepta c\u0103 exist\u0103 mai multe literaturi rom\u00e2ne, dintre care aceea pe care \u015fi-o revendic\u0103 autohtonii nu e cu nimic privilegiat\u0103 \u00een raport cu celelalte. Nu doar una, ci mai multe literaturi rom\u00e2ne\u015fti \u2013 iat\u0103 o frumoas\u0103 utopie, la care ar merita s\u0103 vis\u0103m \u00een deceniile urm\u0103toare\u201c. Toate acestea culmineaz\u0103 cu o Istorie a literaturii rom\u00e2ne \u00een epoca globaliz\u0103rii \u2013 esen\u0163ial\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea real\u0103 a acelor contextualiz\u0103ri anun\u0163ate \u00eenc\u0103 din argument.
\nAceasta este, de fapt, marea miz\u0103 a c\u0103r\u0163ii. Neo-gherismul lui Terian (\u00een termeni manolescieni) aduce un mare plus teoriei literare rom\u00e2ne\u015fti: de\u015fi extrem de diferit de cartea precedent\u0103 a aceluia\u015fi autor, studiul localizeaz\u0103 punctele nevralgice ale unei literaturi nediscutate \u00een ace\u015fti termeni p\u00e2n\u0103 la momentul de fa\u0163\u0103. F\u0103r\u0103 a for\u0163a sincronisme, f\u0103r\u0103 a for\u0163a paralele comparatistice, f\u0103r\u0103 a angaja \u00een argumentare \u00eenv\u0103luirile discu\u0163iei estetice, Terian propune un neo-pozitivism acut. Documentarea, infailibilitatea argumentelor \u015fi \u2013 lucru pe care nu l-am specificat p\u00e2n\u0103 acum, dar care apare \u00eenc\u0103 de la o prim\u0103 lectur\u0103 \u2013 stilistica uimitoare a discursului fac din Critica de export o carte care nu trebuie s\u0103 lipseasc\u0103 din discu\u0163iile urm\u0103torului deceniu. Nicolae Manolescu anun\u0163a \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103 c\u0103 \u201e\u00ee\u015fi ia c\u0103r\u0163ile \u015fi pleac\u0103\u201c. Credem c\u0103 va rata un moment extrem de interesant \u00een teoria literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103: activarea real\u0103 a poten\u0163ialului de cercetare \u015fi interpretare al criticilor \u201etineri\u201c.
\nMi se pare c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 nu s-a sim\u0163it de mult\u0103 vreme at\u00e2t de flatat\u0103. \u015ei nu prin vr\u0103jeal\u0103, ci printr-un discurs pertinent care o pune la locul ei \u015fi o salveaz\u0103 prin asta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Andrei Terian, Critica de export, Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2013, 346 pag.     Se face c\u0103, la nivelul studiilor actuale, discu\u0163ia despre literatura rom\u00e2n\u0103 este f\u0103cut\u0103 \u00een dou\u0103 maniere care, pe c\u00e2t comunic\u0103 organic \u00eentre ele de fapt, pe at\u00e2t de mult tind s\u0103 par\u0103 c\u0103 se exclud reciproc \u00een \u201eb\u0103t\u0103liile\u201c recente: prima… Cite\u0219te mai mult »Blasfemie?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[33,11816],"class_list":["post-20067","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-andrei-terian","tag-critica-de-export"],"views":1622,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20067","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20067"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20067\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20067"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20067"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20067"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}