Am asistat de cur\u00e2nd la colocviul \u201ePatografia lui Eminescu. Adev\u0103r \u015fi legend\u0103\u201c, la care mai mul\u0163i speciali\u015fti rom\u00e2ni \u00een medicin\u0103 au dat un diagnostic retrospectiv \u201enebuniei\u201c \u015fi cauzelor coroborate ale mor\u0163ii lui Eminescu. \u00cent\u00e2lnirea s-a desf\u0103\u015furat la sediul Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103 \u015fi a fost condus\u00e3 de profesorii Eugen Simion \u015fi Irinel Popescu, participan\u0163i fiind o pleiad\u0103 de somit\u0103\u0163i \u00een domenii ca psihiatria (Dan Prelipceanu), neurologia (Bogdan O. Popescu), dermato-venerologia (C\u0103lin Giurc\u0103neanu), farmacologia (Victor Voicu), medicina legal\u0103 (Vladimir Beli\u015f), istoria medicinii (Octavian Buda, Nicolae Marcu) \u015f.a. A fost un eveniment de calibru, interven\u0163iile fiec\u0103rui participant urm\u00e2nd s\u0103 apar\u0103 \u00eentr-un volum peste care nu se va putea trece de acum \u00eencolo \u00een studierea biografiei poetului. F\u0103r\u0103 a-\u015fi impune a\u015fa ceva, concluzia a fost una polemic\u0103, r\u0103sturn\u00e2nd convingerile lui C\u0103linescu din Via\u0163a lui Mihai Eminescu (1932) \u015fi nu pu\u0163inele teorii ale conspira\u0163iei generate de felul \u00een care a murit marele Eminescu: e foarte pu\u0163in probabil ca poetul s\u0103 fi suferit de un sifilis ter\u0163iar, care s\u0103 explice \u201e\u00eentunecarea\u201c progresiv\u0103 a facult\u0103\u0163ilor intelectuale, iar dintre cauzele reale ale mor\u0163ii, survenite la sanatoriul doctorului Su\u0163u, din Bucure\u015fti, nu pot fi omise variatele tratamente cu mercur (unguent, fumiga\u0163ii, injectabil), echivalente cu o intoxica\u0163ie calificabil\u0103 azi drept fatal\u0103. Afec\u0163iunea psihic\u0103 de care ar fi suferit Eminescu \u2013 a\u015fa-zisa nebunie ereditar\u0103, care i-a (sin)ucis mai mul\u0163i fra\u0163i \u015fi care a creat at\u00e2ta cantitate de mit \u00een jurul vie\u0163ii \u015fi operei poetului \u2013 a fost cel mai probabil ceea ce ast\u0103zi speciali\u015ftii numesc psihoz\u0103 maniaco-depresiv\u0103 sau tulburare bipolar\u0103. Ulcera\u0163iile de pe gambe, pe care unii contemporani sau comentatori ulteriori \u2013 dat\u0103 fiind frecven\u0163a acestei maladii \u00een epoc\u0103 \u2013 le atribuiau sifilisului \u00een stadiu ter\u0163iar, ar fi fost, de fapt, simptomele unui eritem nodos, ale unei infec\u0163ii cu un streptococ, care l-ar fi chinuit pe poet de mul\u0163i ani. Tulburarea bipolar\u0103 (congenital\u0103), asociat\u0103 cu aceast\u0103 infec\u0163ie persistent\u0103 \u015fi recurent\u0103, \u015fi nefericit insistentele tratamente cu mercur (dep\u0103\u015fite \u00een medicina occidental\u0103 a momentului, dar \u00eenc\u0103 \u00een vog\u0103 \u00een practica medicinii rom\u00e2ne\u015fti) \u2013 la care poate fi ad\u0103ugat\u0103, dar cu multe semne de \u00eentrebare, lovitura la cap primit\u0103 de Eminescu, chiar la sanatoriu, de la un alt bolnav \u2013 ar fi \u201ecolaborat\u201c pentru deznod\u0103m\u00e2ntul fatal. \u00centreg ra\u0163ionamentul deconstruirii ipotezei c\u0103 Eminescu ar fi suferit de sifilis (congenital sau nu) este, aici, deosebit de important, din cel pu\u0163in dou\u0103 motive. \u00cen primul r\u00e2nd, \u00eendep\u0103rteaz\u0103 un diagnostic care, orice s-ar spune, trimi\u0163\u00e2nd la iremediabila degradare psihosomatic\u0103, a fost interpretat, pe de o parte ca stigmatizant, pe de alt\u0103 parte \u00een manier\u0103 idealizant\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme a generat, \u00een asociere cu nebuloasa \u201enebunie\u201c eminescian\u0103, o \u00eentreag\u0103 mitologie \u00een exegeza eminescian\u00e3, unde anormalitatea sau tararea erau chemate s\u0103 explice geniul, ca o condi\u0163ie sine qua non a lui; groz\u0103via bolii (sifilis \u015fi nebunie), ca diferen\u0163\u0103 radical\u0103, era asociat\u0103 profunzimii g\u00e2ndirii \u015fi operei. Ei bine, Eminescu n-a fost \u201eat\u00e2t de\u201c bolnav (i.e. diferit) \u2013 ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 raportul biografie-oper\u0103 sau dialectica boal\u0103-crea\u0163ie trebuie reg\u00e2ndite de acum \u0163in\u00e2nd seama de asta. \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00eendep\u0103rtarea acestui stigmat s-a f\u0103cut f\u0103r\u0103 a da argumente unor versiuni idealizante (\u015fi conspirativiste) de alt\u0103 natur\u0103, a unui Eminescu \u201epurificat\u201c, care nu purta \u00een sine morbul fatal \u015fi al c\u0103rui sf\u00e2r\u015fit a fost pl\u0103nuit de \u201eceilal\u0163i\u201c. Concluzia speciali\u015ftilor, al c\u0103ror consens s-a ob\u0163inut printr-o admirabil\u0103 mostr\u0103 de coroborare \u015ftiin\u0163ific\u0103 a datelor, e rece, dar senin\u0103: Eminescu n-a avut at\u00e2tea motive de a muri pe c\u00e2t se credea, Eminescu a fost \u201eajutat\u201c s\u0103 moar\u0103. Dar nu de liberali sau de al\u0163i acerbi oponen\u0163i; a fost o ucidere inocent\u0103, \u201edin culp\u0103\u201c, pricinuit\u0103 de nivelul global al cuno\u015ftin\u0163elor medicale din epoc\u0103 \u015fi, la modul particular, de stadiul arierat al medicinii rom\u00e2ne\u015fti de la acea vreme \u2013 pe care tot medicina rom\u00e2neasc\u0103, de acum, are legitimitatea \u015fi for\u0163a de a-l atesta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Am asistat de cur\u00e2nd la colocviul \u201ePatografia lui Eminescu. Adev\u0103r \u015fi legend\u0103\u201c, la care mai mul\u0163i speciali\u015fti rom\u00e2ni \u00een medicin\u0103 au dat un diagnostic retrospectiv \u201enebuniei\u201c \u015fi cauzelor coroborate ale mor\u0163ii lui Eminescu. \u00cent\u00e2lnirea s-a desf\u0103\u015furat la sediul Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103 \u015fi a fost condus\u00e3 de profesorii Eugen Simion \u015fi Irinel Popescu,… Cite\u0219te mai mult »Cine l-a omor\u00e2t pe Eminescu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[11811,11810],"class_list":["post-20054","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cauzele-mortii-lui-eminescu","tag-colocviul-patografia-lui-eminescu"],"views":3702,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20054","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20054"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20054\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20054"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20054"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20054"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}