{"id":20052,"date":"2014-07-17T12:42:31","date_gmt":"2014-07-17T10:42:31","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20052"},"modified":"2014-07-17T12:42:31","modified_gmt":"2014-07-17T10:42:31","slug":"lunga-hemoragie-a-istoriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lunga-hemoragie-a-istoriei\/","title":{"rendered":"Lunga hemoragie a istoriei"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Eugen Uricaru, <em>Beniamin,<\/em> Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>\u00cen Lespezi, \u201elocul unde nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic\u201c din recentul roman Beniamin al lui Eugen Uricaru, ajunge dup\u0103 \u201eevenimentul\u201c din decembrie 1989 \u015fi supravie\u0163uitorul, \u00een fapt supraveghetorul satisf\u0103cut Neculai Cr\u0103ciun, care laud\u0103 \u00eentr-un fel manipulator pseudoschimbarea. O nume\u015fte \u201einteligent\u0103\u201c, adic\u0103 abil\u0103, pentru c\u0103 devine ofensiv\u0103 \u00een expresie. Este o \u00eenlocuire \u201ede cuvinte\u201c, ca atare pur retoric\u0103. Cinic, sincer, \u00een deplin\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 adev\u0103rat\u0103, el nu se ascunde de la a recunoa\u015fte c\u0103 Planul a\u015fa-zis revolu\u0163ionar prevedea uciderea a 46 de mii de oameni la Timi\u015foara, de o mie de ori mai mult dec\u00e2t se \u00eenf\u0103ptuise. Dar \u015fi cifra de 46 este incert\u0103, ca \u015fi chestiunea dac\u0103 \u00eentre mor\u0163i sau vii se va fi afl\u00e2nd definitiv disp\u0103rutul, \u00een acest roman, Beniamin.<\/strong> <\/em><br \/>\nComunismul este prezent \u00een laturile lui de ansamblu ori de esen\u0163\u0103: politic, economic, social etc.: supraveghere, control, abuzuri, lipsuri, rezisten\u0163\u0103. Coada mul\u0163imii care caut\u0103 \u00een\u0163elegere la Beniamin, cel supravegheat de securi\u015fti (\u201eb\u0103ie\u0163ii\u201c, mai t\u00e2rziu numi\u0163i \u201ecu ochii alba\u015ftri\u201c), \u00een relatarea lui Simon, este paralel\u0103 ori \u00een contrapunct cu aceea de la bunurile de larg \u2013 zice-se \u2013 consum, cele acum rareori de g\u0103sit. Comunism \u00eenseamn\u0103, dup\u0103 Hariton Milea, nu bani, cu at\u00e2t mai pu\u0163in spirit, cultur\u0103, dar putere (dictatur\u0103, bunuri la \u00eendem\u00e2n\u0103). \u00cen anii \u201980, ai s\u0103r\u0103ciei descump\u0103nitoare, regimul instituie urm\u0103rirea general\u0103 la propriu. \u00cempotrivirile personale cu poten\u0163ial de influen\u0163\u0103 nedorit\u0103 sunt eliminate. Hariton m\u0103rturise\u015fte pilduitor \u015fi amenin\u0163\u0103tor despre un muncitor poreclit Calu\u2019, alcoolic, g\u0103sit mort \u00eentr-un mod obscur. Nici Hariton, care joac\u0103 la dou\u0103 capete, nu sf\u00e2r\u015fe\u015fte bine, asistat de m\u0103rturisitorul Simon. Fusese implicat \u00een plecarea, fuga sau refugiul lui Beniamin din Lespezi la Timi\u015foara, acoperindu-l, dup\u0103 \u015ftiin\u0163a lui Simon, \u00een decembrie 1989. Hariton pare a face o alegere cu Timi\u015foara, care pentru el era un loc \u00eendep\u0103rtat, opus fa\u0163\u0103 de Lespezi din Moldova, un loc de ascuns care \u201ep\u0103rea un p\u0103m\u00e2nt al f\u0103g\u0103duin\u0163ei\u201c. \u00cen limbajul securistic, Hariton Milea este un agent de influen\u0163\u0103: el \u00eel \u00eempinge pe Beniamin din Lespezi la Timi\u015foara, la cei doi vindec\u0103tori \u015fi prezic\u0103tori, Cezar \u015fi Petra Maier.<br \/>\nMediul propriu este aici acela muncitoresc doar la suprafa\u0163\u0103, \u00een ad\u00e2ncime ori \u00een spirit el fiind \u00een fond \u0163\u0103r\u0103nesc. Figureaz\u0103 ca muncitori la o fabric\u0103 de mobil\u0103 b\u0103rba\u0163ii: Simon, tat\u0103l pe nume Iosif (t\u00e2mplarul), fratele acestuia P\u0103v\u0103luc\u0103 (despre care nepotul \u0163ine s\u0103 \u015ftim c\u0103 este un muncitor cu nostalgia \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului). Femeile sunt, cum se spunea \u00een epoc\u0103, ne\u00eencadrate \u00een munc\u0103, angajate doar \u00een familie. Simon se refer\u0103 la mam\u0103, c\u0103reia Beniamin \u00eei seam\u0103n\u0103, \u015fi la Sc\u00e2ndurica (Lelioara). Veneticul, \u015fi el misterios, Hariton Milea, se refer\u0103 la Marlena, despre care \u015ftie c\u0103 era \u201efoarte bun\u0103 prieten\u0103 cu Beniamin\u201c, pe care \u201e\u00eel iubea\u201c, fapt intens sus\u0163inut \u015fi de ea \u00eens\u0103\u015fi.<br \/>\n\u00cen primul s\u0103u monolog epic, volubilul Simon, fratele cel mic, se prezint\u0103 ca fiind el cel care seam\u0103n\u0103 cu tat\u0103l, Iosif, de meserie t\u00e2mplar, muncitor, ca \u015fi fratele s\u0103u, Paveluc\u0103, la Fabrica de mobil\u0103 din Lespezi. Beniamin seam\u0103n\u0103 cu mama, nenumit\u0103, mai t\u00e2n\u0103r\u0103 cu 20 de ani dec\u00e2t so\u0163ul ei Iosif, el este un copil din flori, \u00een expresie laic\u0103, sau apar\u0163ine unui tat\u0103 nelumesc. Familia lor locuie\u015fte cu chirie, la comun, \u00eempreun\u0103 cu familia unui contabil de la Fabrica de spirt, dar se mut\u0103 \u00eentr-o cas\u0103 din chirpici \u00eenc\u0103 neterminat\u0103.<br \/>\nSimon, a c\u0103rui g\u00e2ndire se centreaz\u0103 pe (ne)voin\u0163a uman\u0103 sau voin\u0163a vie\u0163ii (soarta?), \u00eel nume\u015fte pe Beniamin, fratele mai mare, \u201ecel iubit\u201c, \u015fi-l arat\u0103 preocupat de existen\u0163a r\u0103ului, fascinant pentru cei care-l v\u0103d, puternic, acaparator, f\u0103r\u0103 ca s\u0103-i scape cineva. Calitatea sa de frunte ar fi aceea de \u015ftiutor.<br \/>\nSimon \u00eei urm\u0103re\u015fte fratelui s\u0103u traseul, metamorfoza, la maturitate. Ini\u0163ial, Benjamin are darul vorbirii, exercitat cu credin\u0163a \u00een tot ce se spune. E un fel de intelectual, \u00een genul a ceea ce vedea Al. Paleologu \u00een \u0163\u0103ranii lui<br \/>\nM. Sadoveanu, ni\u015fte princes-paysans \u015fi, \u00een acest sens, ni\u015fte intelectuali conservatori. Beniamin vorbe\u015fte, nu munce\u015fte, sau munce\u015fte vorbind. Metamorfoza sa se produce \u2013 pe o cale poetic\u0103, nu mistic\u0103 \u2013 atunci c\u00e2nd intr\u0103 \u00een cas\u0103 o \u201epas\u0103re aurie\u201c \u015fi \u00ee\u015fi pierde volubilitatea. Pe aceasta o de\u0163ine Simon, care este mai mult un martor dec\u00e2t un \u015ftiutor sau \u00een\u0163eleg\u0103tor. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, a limbajului, chiar \u015fi \u00eentre fra\u0163i se produce o ruptur\u0103. Simon, marcat de falsa con\u015ftiin\u0163\u0103 colectiv(izat)\u0103, constat\u0103 c\u0103 \u201eBeniamin folosea cuvinte ca toat\u0103 lumea dar \u00een\u0163elesul lor era altul dec\u00e2t cel \u015ftiut de toat\u0103 lumea. Era obositor\u201c.<br \/>\nSimon vede \u015fi el suferin\u0163a tuturor, este, \u00een mediul s\u0103u, un martor, \u00een general, al fratelui neobi\u015fnuit, \u00een special. Citim \u00een definitiv un roman al depozi\u0163iilor, unele directe, unele indirecte, \u00een ambele forme creditate. Simon vede cum Beniamin este c\u0103utat ca sf\u0103tuitor de \u201eto\u0163i neferici\u0163ii, nenoroci\u0163ii, s\u0103r\u0103ntocii\u201c. Constatare de natur\u0103 izbitor social\u0103 \u015fi nereligioas\u0103. Nu to\u0163i cei veni\u0163i sufer\u0103 \u00een mod real, dar tuturor le este fric\u0103. Un fapt de psihoz\u0103 cu determinare politic\u0103. Beniamin ajunge pentru ceilal\u0163i un receptor al suferin\u0163ei. Poate fi al\u0103turat, biblic, de condi\u0163ia tipologic\u0103 de om al suferin\u0163ei, a unui Amos (profetul al c\u0103rui nume \u00eenseamn\u0103 chiar \u201eom al suferin\u0163ei\u201c) ori Isus, prezentat anticipat de profetul Isaia tot ca om al suferin\u0163ei. Dar nu despre suferin\u0163\u0103 d\u0103 seama Beniamin, reflect\u00e2nd la condi\u0163ia uman\u0103. Teza lui ar fi: s\u0103 ne preg\u0103tim pentru ceea ce ne dorim \u00eenainte de a dori ceva. Verbul cardinal pentru el este \u201ea fi preg\u0103tit\u201c. Suferin\u0163a, crede acest om al suferin\u0163ei asumate, tr\u0103ite \u00een credin\u0163\u0103 (f\u0103r\u0103 a preciza vreo rela\u0163ie, relativiz\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la anulare religiozitatea) este extrem de rar\u0103. Beniamin \u00eei m\u00e2ng\u00e2ie pe cei care-l caut\u0103 cu m\u00e2na \u015fi cuv\u00e2ntul, sufer\u0103 \u00eempreun\u0103 cu cei care sufer\u0103, \u00eentr-o suferin\u0163\u0103 mare, ce pare un privilegiu.<br \/>\nHariton Milea, \u201eumbr\u0103\u201c, \u00eenso\u0163itor diurn al lui Beniamin, infiltrat probabil de Securitate, dar fascinat de cel supravegheat, nu-l poate nici el \u00een\u0163elege cu adev\u0103rat, lipsit fiind de preg\u0103tirea pentru o dorin\u0163\u0103 clar\u0103, necesar\u0103 cunoa\u015fterii, \u015fi de aceea gre\u015fe\u015fte spun\u00e2nd, ceea ce re\u0163ine Simon, c\u0103 Beniamin \u201en-a suferit niciodat\u0103 \u015fi asta pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu \u015fi-a dorit nimic pentru el\u201c. Ce \u015ftie \u015fi \u00een\u0163elege Simon despre Hariton Milea, c\u00e2nd acesta i se m\u0103rturise\u015fte \u00eenainte s\u0103 moar\u0103, este c\u0103 \u015fi-a schimbat numele. Mim\u00e2nd limbajul lui Isus, el motiveaz\u0103 convertirea pur onomastic\u0103 \u00eentruc\u00e2t \u201ea b\u0103ut paharul \u00een locul lui\u201c Beniamin. Lui Simon \u00eei spune c\u0103 \u015fi-a luat singur rolul nesigur de p\u0103zitor: \u201emi-a explicat odat\u0103 c\u0103 el are grij\u0103 de Beniamin\u201c. Simon este \u015fi el \u00eemp\u0103r\u0163it \u00eentre vraja ireal\u0103 \u015fi realitatea evident\u0103. El vede sufletul plecat din cel care \u00eenc\u0103 nu murise. Dar poate s\u0103 constate \u015fi faptul c\u0103 o cale paralel\u0103 dec\u00e2t aceea politic\u0103, urmat\u0103 f\u0103\u0163i\u015f de Beniamin \u015fi echivoc de Hariton Milea, este pentru autorit\u0103\u0163ile regimului concentra\u0163ionar cea mai periculoas\u0103, peste aceea a disiden\u0163ei cu sprijin occidental.<br \/>\nLa al doilea monolog al s\u0103u (transcris de autor), Simon preia credin\u0163a multora c\u0103 Beniamin este n\u0103scut dintr-un lan de porumb. M\u0103m\u0103liga na\u0163ional\u0103 a explodat, s-a spus la \u00eent\u00e2mpl\u0103rile din decembrie 1989. Sarcasmul, deriziunea se transform\u0103 \u00een sublimitate, \u00een mit, ba chiar \u00een credin\u0163\u0103, religie. Cam a\u015fa se leag\u0103 lucrurile la noi. Ce mai poate s\u0103 spun\u0103 un frate despre cel\u0103lalt frate este c\u0103 acela a adus lini\u015ftea, \u00eemp\u0103carea, alinarea suferin\u0163ei \u015fi chiar a foamei. \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte \u015fi el g\u00e2ndul comun c\u0103 au existat atunci, \u00een decembrie 1989, trei zile de \u00eemp\u0103care a fiec\u0103ruia cu sine \u015fi cu orice altceva. Preia \u015fi alte locuri comune, emanate din sistemul autopr\u0103bu\u015fit \u015fi reprip\u0103\u015fit, de pild\u0103 c\u0103 Beniamin este un erou, un adev\u0103rat rezistent. Dar crede \u015fi \u00een faptul c\u0103 totul a fost numai o mi\u015fcare (reiau dinadins termenul Marlenei) prin televiziune. Nu mai era \u00eens\u0103 nevoie ca s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 Beniamin a plecat din Lespezi \u00eempins de cei apropia\u0163i lui. Ar fi fost mai bine dac\u0103 s-ar fi prins de faptul c\u0103 n-o f\u0103cuser\u0103 doar din (sau de) capul lor. Fuseser\u0103 sf\u0103tui\u0163i, adic\u0103 manipula\u0163i. Legenda are temelie nu doar \u015fubred\u0103, dar \u015fi reprobabil\u0103. Spiritul istoric, popular, r\u0103m\u00e2ne mereu amestecat, ambiguu. \u015fi Simon trebuia ca s\u0103 \u015ftie c\u0103 Todor Grancea a dus pe cei 46 de mor\u0163i din Timi\u015foara la crematoriu. Cel care l-a \u201en\u0103scut\u201c \u015fi ucis pe Grancea, atot\u015ftiutorul \u201era\u0163ionalist\u201c, unul dintre planificatorii esen\u0163iali ai \u201edesistematiz\u0103rii\u201c regimului comunist, Neculai Cr\u0103ciun, vine personal la Lespezi ca s\u0103 mai nasc\u0103 ceva: legenda, prin for\u0163a cuvintelor.<br \/>\nSimon refuz\u0103 s\u0103 cread\u0103 c\u0103 fratele s\u0103u a murit. Fals ucenic sau apostol al s\u0103u, \u00eel descoper\u0103 ca pe unul care d\u0103ruie\u015fte speran\u0163\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103 oricui este preg\u0103tit s\u0103 le primeasc\u0103. Este ceea ce unul ca Neculai Cr\u0103ciun nu poate \u00een\u0163elege. \u00cens\u0103 pentru Simon \u00een\u0163elesul exist\u0103 \u00een dorin\u0163a pentru care e\u015fti preg\u0103tit s\u0103 o \u00eent\u00e2mpini. Fra\u0163ii Simon \u015fi Beniamin au \u00een fapt o singur\u0103 mo\u015ftenire comun\u0103, matern\u0103: boala numit\u0103 hemofilie. Ea s-ar putea, simbolic, extinde \u00een popula\u0163ie sau popor, \u00eentr-un sens istoric, ca o prea lung\u0103 hemoragie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Eugen Uricaru, Beniamin, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014 &nbsp; \u00cen Lespezi, \u201elocul unde nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic\u201c din recentul roman Beniamin al lui Eugen Uricaru, ajunge dup\u0103 \u201eevenimentul\u201c din decembrie 1989 \u015fi supravie\u0163uitorul, \u00een fapt supraveghetorul satisf\u0103cut Neculai Cr\u0103ciun, care laud\u0103 \u00eentr-un fel manipulator pseudoschimbarea. O nume\u015fte \u201einteligent\u0103\u201c, adic\u0103 abil\u0103, pentru c\u0103 devine ofensiv\u0103 \u00een&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lunga-hemoragie-a-istoriei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Lunga hemoragie a istoriei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11809,2221],"class_list":["post-20052","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-beniamin","tag-eugen-uricaru"],"views":983,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20052","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20052"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20052\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20052"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20052"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20052"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}