{"id":20050,"date":"2014-07-17T12:41:06","date_gmt":"2014-07-17T10:41:06","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20050"},"modified":"2014-07-17T12:41:06","modified_gmt":"2014-07-17T10:41:06","slug":"intrebari-esentiale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intrebari-esentiale\/","title":{"rendered":"\u00centreb\u0103ri esen\u0163iale"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Angela Martin, <em>\u00centre cuv\u00e2nt \u015fi t\u0103cere,<\/em> Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Dac\u0103 a\u015f fi fost ucenicul cunoscutului sociolog \u015fi marelui stenograf H. Stahl, asist\u00e2nd la prezentarea public\u0103 a volumului \u00centre cuv\u00e2nt \u015fi t\u0103cere, a\u015f fi re\u0163inut mai multe aprecieri ale calit\u0103\u0163ilor autoarei, formulate de colegii mai tineri, Bedros Horasangian \u015fi mai ales de R\u0103zvan Voncu. Am\u00e2ndoi au relevat \u0163inuta intelectual\u0103 deosebit\u0103 a doamnei Angela Martin, vasta sa cultur\u0103 umanist\u0103, pasiunea de a c\u0103uta \u015fi sluji adev\u0103rul, un stil literar limpede \u015fi elevat.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Dar lectura atent\u0103 pe care am f\u0103cut-o acestui volum elegant mi-a dezv\u0103luit \u015fi mie o serie de alte caracteristici \u2013 substan\u0163\u0103 \u015fi stil \u2013 care dau originalitate paginilor c\u0103r\u0163ii \u015fi un prestigiu literar \u00een plus autoarei, binecunoscut\u0103, \u00een ultimul deceniu, din paginile revistei Cultura, unde \u015fi-a publicat, \u00eentre 2006 \u015fi 2014, toate aceste capitole.<br \/>\nDar, p\u00e2n\u0103 la formularea unor observa\u0163ii personale, \u0163in s\u0103 remarc veridicitatea deplin\u0103 a cuvintelor lui Augustin Buzura:<br \/>\n\u201eVolumul de fa\u0163\u0103, la fel ca traducerile \u015fi gazet\u0103ria practicat\u0103 de Angela Martin, merit\u0103 c\u00e2teva superlative \u015fi n-am nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 cititorul exigent, care pre\u0163uie\u015fte cultura de excep\u0163ie \u015fi respectul pentru cuv\u00e2ntul scris, i le va acorda dup\u0103 ce \u00eel va parcurge. Textele, \u00een marea lor majoritate editoriale publicate \u00een revista Cultura, au ca punct de pornire situa\u0163ii dintre cele mai dureroase pe l\u00e2ng\u0103 care nu po\u0163i trece cu indiferen\u0163\u0103. Spre deosebire \u00eens\u0103 de scrisul epidermic, menit s\u0103 impresioneze cu orice pre\u0163, apel\u00e2nd la rezerva cititorului de tr\u0103iri primare, articolele Angelei Martin caut\u0103 s\u0103-l fac\u0103 pe acesta responsabil, s\u0103 pun\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ea \u00eentreb\u0103rile obligatorii. \u00cen nicio \u00eemprejurare cuvintele nu sunt sc\u0103pate de sub control, dup\u0103 cum nici lumea mare \u00een care tr\u0103im \u015fi de care foarte mul\u0163i caut\u0103 s\u0103 se izoleze nu este uitat\u0103 sau evitat\u0103 cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103. Iar dac\u0103 ast\u0103zi, a spune adev\u0103rul, oric\u00e2t de dureros, nu mai este un act de curaj, atunci Angela Martin nu este curajoas\u0103, ci responsabil\u0103, cuv\u00e2nt care mai con\u0163ine c\u0103ldur\u0103 sufleteasc\u0103 \u015fi \u00een\u0163elegere\u201c.<br \/>\nUrm\u0103rind, pagin\u0103 cu pagin\u0103, o adev\u0103rat\u0103 cascad\u0103 de titluri insolite, sc\u0103p\u0103r\u0103toare, era firesc s\u0103 m\u0103 opresc de la bun \u00eenceput, ca un ardelean a\u015fezat \u00een urm\u0103 cu \u201970 de ani \u00een \u201eOra\u015ful f\u0103r\u0103 orgoliu\u201c, cum \u00eel nume\u015fte doamna Angela Martin, \u00eentr-un text din care citez:<br \/>\n\u201eC\u00e2\u0163i dintre noi mai hoin\u0103rim ast\u0103zi pe str\u0103zile Bucure\u015ftiului? C\u00e2\u0163i mai a\u015ftept\u0103m, dac\u0103 nu un z\u00e2mbet amabil, m\u0103car o privire din partea trec\u0103torilor din sensul opus? C\u00e2\u0163i mai \u00eent\u00e2rziem la o vitrin\u0103 f\u0103r\u0103 teama c\u0103 vom fi buscula\u0163i de vreun concitadin, stresa\u0163i de scr\u00e2\u015fnetul pneurilor, de urletul claxoanelor? C\u00e2\u0163i n-am fost urm\u0103ri\u0163i de litania cer\u015fetorilor? C\u00e2\u0163i nu ne-am sim\u0163it \u00abexpira\u0163i\u00bb \u00een urma grupurilor de adolescen\u0163i exuberan\u0163i rev\u0103rs\u00e2ndu-se din \u015fcoal\u0103 \u00eenjur\u00e2nd \u015fi r\u0103cnind? C\u00e2\u0163i nu suntem obliga\u0163i s\u0103 lustruim cu hainele noastre ma\u015finile parcate pe trotuar, s\u0103 s\u0103rim \u015fan\u0163urile \u015fi gropile, s\u0103 lu\u0103m \u00een picioare gunoaiele, s\u0103 ocolim cu pruden\u0163\u0103 \u00abterenul\u00bb c\u00e2inilor vagabonzi? Cui nu i se-nfund\u0103, c\u00e2nd ninge, c\u00e2nd plou\u0103, canalul? Cui nu i s-a inundat vreodat\u0103 strada? Pe cine nu l-a tr\u0103znit vara miasma ora\u015fului? Cine nu-i alergic la manele, c\u00e2nd ele r\u0103bufnesc din ma\u015finile oprite la stopuri, sau din gurile de metrou?<br \/>\nNu trebuie s\u0103 fim \u00eenzestra\u0163i cu prea mare sensibilitate, nici cu prea mult\u0103 imagina\u0163ie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 modul de via\u0163\u0103 al unei comunit\u0103\u0163i spune totul despre indivizii care o compun \u015fi despre respectul pe care \u015fi-l poart\u0103 unii altora\u201c.<br \/>\n\u00centreb\u0103ri de acest gen, \u00eentreb\u0103ri esen\u0163iale \u00ee\u015fi pune autoarea \u015fi ni le pune \u015fi nou\u0103 \u00een toate cele 50 de capitole. \u00centreb\u0103ri \u015fi r\u0103spunsuri pertinente, \u00eentotdeauna bine argumentate, pe care le poate formula, cum e cazul de fa\u0163\u0103, doar un judec\u0103tor de caracter, de convingeri ad\u00e2nci, de curaj \u015fi de nedezmin\u0163it\u0103 obiectivitate. Nimic din tot ce este omenesc, dar \u015fi cet\u0103\u0163enesc, am putea spune, c\u0103 nu-i este str\u0103in autoarei.<br \/>\nO alt\u0103 virtute, \u015fi nu una oarecare, este aceea de-a observa, cu mare sensibilitate, realit\u0103\u0163ile din jur, de-a le intui evolu\u0163iile, de-a formula diagnostice, \u00een genere confirmate de trecerea timpului. A\u015fadar, nu un pesimism endemic, ci o \u00eencredere \u00een puterile generatoare \u015fi regeneratoare ale individului \u015fi colectivit\u0103\u0163ilor umane.<br \/>\nAcestea, \u00een fug\u0103, fiind zise, voi \u00eencerca s\u0103 desprind, \u00een stil de scenariu-serial, titlurile, \u00eentreb\u0103rile \u015fi r\u0103spunsurile cele mai relevante, formulate cu aplomb de doamna Angela Martin. Un veritabil maestru al presei ne vorbe\u015fte despre Ziarul \u201enostru\u201c cu floare la man\u015fet\u0103 \u00eentreb\u00e2ndu-ne De ce citim presa?. Iat\u0103 doar unul din r\u0103spunsurile sale:<br \/>\n\u201eOglinda presei, cea limpede, ferm\u0103, fiabil\u0103, \u00een care ne-am a\u015ftepta s\u0103 ne reg\u0103sim \u015fi s\u0103 ne recunoa\u015ftem, ca indivizi, dar \u015fi ca societate civil\u0103 \u2013 una \u015fi responsabil\u0103 \u2013 f\u00e2lf\u00e2ie tot timpul \u00eencotro bate v\u00e2ntul, zv\u00e2rlindu-ne \u00een ochi imagini jucate, schimonosite sau fragmentate din via\u0163a unei comunit\u0103\u0163i agitate, absurde \u015fi debusolate\u201c.<br \/>\nDin Negustorii de speran\u0163e afl\u0103m:<br \/>\n\u201e\u2026pe ecranele televizoarelor, catastrofele de tot felul \u2013 naturale, reale sau imaginare \u2013 care ne lovesc \u00een valuri, ca gripa aviar\u0103, crizele parlamentare \u015fi fric\u0163iunile \u00eentre palate \u015fi \u00eentre partidele aflate la putere, pe fondul unei opozi\u0163ii ineficiente, campaniile anticorup\u0163ie sub dubl\u0103 coordonare, intern\u0103 \u015fi extern\u0103, e\u015fecurile CNSAS, carierele fulger\u0103toare, procesul comunismului, scenariile derizorii \u00een numele \u0163\u0103rii \u015fi \u00een \u00abbeneficiul\u00bb stabilit\u0103\u0163ii ei politice, trec prin noi zi de zi, f\u0103r\u0103 contenire, la fel de proaspete \u015fi \u00ablive\u00bb. Toate sunt bombe informa\u0163ionale ce fac din Rom\u00e2nia aproape un teatru de r\u0103zboi\u201c.<br \/>\nTrecem peste Muzica \u00eentre surdin\u0103 voalat\u0103 \u015fi vacarm, \u015fi ajungem la \u00eentrebarea De ce ne-am ur\u00e2\u0163it? Printre altele fiindc\u0103:<br \/>\n\u201eCe \u015focheaz\u0103 \u00eens\u0103 cel mai tare \u00een Rom\u00e2nia e limba \u2013 care s-a degradat. Nu numai limba aruncat\u0103 cu ar\u0163ag pe strad\u0103, ci \u015fi aceea pe care o auzi la radio, la televiziuni. Te deranjeaz\u0103 pentru c\u0103 e vorbit\u0103 ur\u00e2t, adic\u0103 vulgar\u201c.<br \/>\nCapitolul Stelele c\u0103z\u0103toare ale Securit\u0103\u0163ii debuteaz\u0103 cu o \u00eentrebare dramatic\u0103:<br \/>\n\u201eCe urm\u0103ri va avea \u00een via\u0163a public\u0103 deconspirarea intelectualilor? F\u0103cut\u0103 \u00een valuri, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 toate la noi (\u00eencep\u00e2nd cu inunda\u0163iile, gripa aviar\u0103, deschiderea anului \u015fcolar \u015fi sf\u00e2r\u015find cu integrarea european\u0103), aceast\u0103 deconspirare pare a fi, p\u00e2n\u0103 acum, un proces intentat intelectualit\u0103\u0163ii, ca instrument al Securit\u0103\u0163ii, iar nu Securit\u0103\u0163ii \u00eense\u015fi\u201c.<br \/>\n\u015ei mai dramatic finalul:<br \/>\n\u201eMul\u0163i dintre intelectualii publici, postdecembri\u015fti, gr\u0103bi\u0163i s\u0103 se erijeze ca modele prin discreditarea altora, nu vor mai sta \u00een picioare, nici m\u0103car propti\u0163i de impozanta lor carier\u0103. Asanarea moral\u0103 va fi \u00een cur\u00e2nd o idee compromis\u0103. Dup\u0103 o raz\u0103 de speran\u0163\u0103 care scap\u0103t\u0103, iat\u0103, dup\u0103 16 ani, o suspiciune general\u0103 va otr\u0103vi din r\u0103d\u0103cini orice \u00eenfiripare a unor rela\u0163ii sincere \u00een sfera intelectual\u0103. Sondajele arat\u0103 c\u0103 oamenii \u015fi-au \u00eentors fa\u0163a de la aceast\u0103 stearp\u0103 mascarad\u0103. \u00cen urma ei vom r\u0103m\u00e2ne to\u0163i, nu doar s\u0103r\u0103ci\u0163i, nu doar umili\u0163i, ci mult mai dezbina\u0163i \u015fi \u00eenvr\u0103jbi\u0163i\u201c.<br \/>\nDin lips\u0103 de spa\u0163iu nu mai insist asupra altor \u00eentreb\u0103ri, cum ar fi: Profitul material \u2013 o aspira\u0163ie cultural\u0103?; Este corupt\u0103 (\u015fi) opinia public\u0103?; De unde mai r\u0103sare soarele?, ca s\u0103 poposim la: \u00centre cuv\u00e2nt \u015fi t\u0103cere, care d\u0103 \u00eensu\u015fi titlul c\u0103r\u0163ii. \u015ei aceast\u0103 m\u0103rturisire coram populo:<br \/>\n\u201eCred \u00een puterea de seduc\u0163ie a c\u0103r\u0163ilor mai mult dec\u00e2t \u00een apetitul pentru lectur\u0103 al cititorilor, care, de altfel, a sc\u0103zut dramatic \u00een ultimii ani la noi. Tinerii renun\u0163\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 uneori \u00eenainte chiar de a \u00eencepe cu adev\u0103rat. Cartea este teribil de scump\u0103, publicul din ce \u00een ce mai s\u0103rac \u015fi avid de distrac\u0163ie. Distrac\u0163iile cu dever sunt cele violente \u015fi domolesc nesa\u0163ul cu desc\u0103rc\u0103ri nervoase. Lectura a devenit treptat privilegiul unei tot mai restr\u00e2nse minorit\u0103\u0163i. Ceea ce ne provoac\u0103 \u2013 s\u0103 recunoa\u015ftem \u2013 o nostalgie pentru vremurile \u00een care era una dintre rarele noastre bucurii\u201c.<br \/>\nAm evitat anume textele care ne trimit la unele nume \u015fi situa\u0163ii politice din anii 2006-2007, ca s\u0103 mai r\u0103m\u00e2nem, tot \u00een fug\u0103, la Necazuri vechi, griji noi, unele destul de amare, fiindc\u0103:<br \/>\n\u201eCe \u00eenva\u0163\u0103 acum copiii \u015fi tinerii no\u015ftri din atmosfera nociv\u0103 \u00een care tr\u0103im cu to\u0163ii va l\u0103sa urme dramatice \u00een forma\u0163ia lor, \u00een aptitudinile lor necultivate, \u00een comportamentul lor necivilizat, agresiv chiar de at\u00e2tea ori, pe care orice trec\u0103tor prin fa\u0163a sediului unei \u015fcoli (din provincie, dar mai ales din Capital\u0103) \u00eel poate constata cu stupoare. Mai precis, cu oroare\u201c.<br \/>\nDar pentru insolitul \u015fi prospe\u0163imea lor mai pot aminti titluri (\u00eenc\u0103rcate de probleme) ca: Scurt\u0103 reverie \u00een Gara de Nord, Tirania lucrurilor m\u0103runte, E\u015fec \u015fi seduc\u0163ie, Mecanismele ruin\u0103rii, Democra\u0163ie policrom\u0103?, Vandalii de dup\u0103 vandali.<br \/>\nVaste, pline de tot interesul, sunt capitolele: Augustin Buzura \u2013 Opere complete \u015fi Jean Starobinski, plenitudinea posibil\u0103.<br \/>\n\u015ei apoi, cu regret, f\u0103r\u0103 alte comentarii, acest r\u0103spuns la \u00eentrebarea final\u0103, din 3 aprilie, 2014, Cine mai suntem?:<br \/>\n\u201eDe un singur lucru ne d\u0103m seama singuri: suntem \u00eentre dou\u0103 co\u015fmaruri. Bine ar fi s\u0103 nu ne mai trezim: nici eu, nici tu, nici el\u2026 Fiindc\u0103 mai rea dec\u00e2t orice co\u015fmar nu poate fi dec\u00e2t \u00eentrebarea pe care am fi sili\u0163i s\u0103 ne-o punem unii altora: \u00abTu cine mai e\u015fti?\u00bb Iar r\u0103spunsul ar pr\u0103v\u0103li atunci asupra noastr\u0103 o \u00eentrebare \u015fi mai teribil\u0103: \u00abRom\u00e2nia mai este?\u00bb\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Angela Martin, \u00centre cuv\u00e2nt \u015fi t\u0103cere, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014 &nbsp; Dac\u0103 a\u015f fi fost ucenicul cunoscutului sociolog \u015fi marelui stenograf H. Stahl, asist\u00e2nd la prezentarea public\u0103 a volumului \u00centre cuv\u00e2nt \u015fi t\u0103cere, a\u015f fi re\u0163inut mai multe aprecieri ale calit\u0103\u0163ilor autoarei, formulate de colegii mai tineri, Bedros Horasangian \u015fi mai ales de R\u0103zvan Voncu.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intrebari-esentiale\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00centreb\u0103ri esen\u0163iale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11805,11808,11806,11807],"class_list":["post-20050","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-angela-martin","tag-editoriale","tag-intre-cuvant-si-tacere","tag-volum-recent-angela-martin"],"views":1193,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20050","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20050"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20050\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20050"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20050"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20050"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}