\u00censcrierea suprareali\u015ftilor \u00een slujba ideologiei comuniste avea de ce s\u0103-l \u00eengrijoreze pe Fondane, care stabilise, \u00eenc\u0103 din primii ani ai deceniului 4, varii diagnostice asupra mor\u0163ii poetului \u015fi a poeziei \u00een lumea modern\u0103. Autorul inten\u0163iona s\u0103 participe la Congresul Interna\u0163ional al Scriitorilor, din iunie 1935, de la Paris, cu o interven\u0163ie atipic\u0103, intitulat\u0103 L\u2018\u00e9crivain devant la R\u00e9volution (1).
\nDat fiind caracterul prea accentuat al evenimentului de \u201emeeting politic\u201c, intuit de scriitor \u00eenc\u0103 de dinainte, impresia fiindu-i confirmat\u0103 de interven\u0163iile la care asist\u0103, discursul s\u0103u va r\u0103m\u00e2ne unul \u201enerostit\u201c. Dup\u0103 cum se \u015ftie, miza acestui Congres Interna\u0163ional, unde suprareali\u015ftii (Aragon mai cu seam\u0103) au avut o pozi\u0163ie politic\u0103 protuberant\u0103, era racordarea poeticului, a literaturii \u00een general, la doctrina materialismului dialectic \u015fi la ideologia Revolu\u0163iei bol\u015fevice; aceasta \u015fi ca reac\u0163ie la tendin\u0163a opus\u0103, de ancorare \u00een fascism \u015fi na\u0163ional-socialism. \u00cen acest sens, Aragon, \u00een discursul s\u0103u din 25 iunie 1935, intitulat Le retour \u00e0 la r\u00e9alit\u00e9, f\u0103cea urm\u0103toarea pledoarie: \u201eJe r\u00e9clame le retour \u00e0 la r\u00e9alit\u00e9, et c\u00b4est la le\u00e7on de Maiakovski dont toute la po\u00e9sie est partie des conditions r\u00e9elles de la R\u00e9volution. (…) Nous autres, les alli\u00e9s du prol\u00e9tariat r\u00e9volutionnaire, ses fr\u00e8res de combat, (…) nous accueillons comme une parole joyeuse le mot d\u00b4ordre de la litt\u00e9rature sovietique, le r\u00e9alisme socialiste\u201c(2).
\nAutorul Tr\u0103d\u0103rii c\u0103rturarilor, prezent \u00een sal\u0103, avea un exemplu eclatant al teoriei sale; \u00een discursul s\u0103u, politicos \u015fi indirect, va acorda un distant vot de blam unei asemenea tendin\u0163e periculoase. C\u00e2t despre Fondane, interven\u0163ia sa era un adev\u0103rat cap de acuzare; cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t de virajele ideologice ale lui Aragon \u015fi ale celorlal\u0163i suprareali\u015fti se distan\u0163ase cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103. \u00cen discursul s\u0103u, Fondane ar fi pledat exact pentru contrariu; \u00eentre literatur\u0103 \u015fi revolu\u0163ie nu s-ar stabili vreo rela\u0163ie de auto-stimulare, ci, eventual, una de respingere polemic\u0103: \u201e(…) avem toate motivele s\u0103 ne temem c\u0103 cultura nu e nici ea dec\u00e2t un concept contrarevolu\u0163ionar; g\u00e2ndirea ar fi \u015fi ea contrarevolu\u0163ionar\u0103; \u015fi, \u00een m\u0103sura \u00een care fiecare dintre noi, fie el \u015fi un militant pasionat, cunoa\u015fte angoasa, insomnia, descurajarea, plictisul, fiecare dintre noi, fie el Lenin, Stalin sau Maiakovski, ad\u0103poste\u015fte \u00een el un contrarevolu\u0163ionar\u201c (p. 139). Literatura nu poate fi dec\u00e2t contra-revolu\u0163ionar\u0103 \u2013 importante \u015fi nu chiar neb\u0103nuite c\u0103i \u00eel aduseser\u0103 pe fostul avangardist (care scria volume \u201etradi\u0163ionaliste\u201c) la acest loc comun al discursului antimodern. Plictisul, angoasa, sinuciderea (adic\u0103 umanul vulnerabil, partea de \u201eparia\u201c a fiin\u0163ei, cum o nume\u015fte \u00een eseul s\u0103u postum despre Baudelaire) ar fi mult mai semnificative, reflect\u00e2nd \u00eensu\u015fi ilogicul, ira\u0163ionalul, via\u0163a \u2013 Fondane, care \u00ee\u015fi numea filosofia \u201eexisten\u0163ial\u0103\u201c (nu existen\u0163ialist\u0103!), are obsesia vie\u0163ii; or, orice Revolu\u0163ie are \u00een spatele ei un \u00eentreg e\u015fafodaj teoretic, adic\u0103 ra\u0163ional, \u015fi o logic\u0103 eminamente optimist\u0103. Ce l-ar a\u015ftepta pe artistul care ar avea naivitatea s\u0103 sus\u0163in\u0103 o revolu\u0163ie precum cea bol\u015fevic\u0103, \u00eencrez\u0103toare \u00een \u201eprimatul economicului\u201c \u015fi care definea progresul \u015fi utopia \u00een maniera beligerant\u0103 a ciocnirii claselor? Contestarea ideologiei naziste nu l-a \u00eempins pe acest h\u0103ituit al istoriei care a fost Fondane, prea lucid pentru a se l\u0103sa p\u0103c\u0103lit, spre marasmul socialist. Astfel c\u0103, departe de orice iluzie (posibil?) salvatoare, Fondane ofer\u0103 o bun\u0103 lectur\u0103 a doctrinei marxiste, care pretinde \u201es\u0103 stabilim o leg\u0103tur\u0103 de interdependen\u0163\u0103 \u00eentre aceste revolte spirituale izolate \u015fi mi\u015fcarea revolu\u0163ionar\u0103 a claselor \u00een ascensiune sau \u00een c\u0103dere \u015fi s\u0103 nu vedem \u00een ele dec\u00e2t ni\u015fte pure r\u0103sfr\u00e2ngeri pasive ale luptelor economice ale claselor\u201c (p. 126). Or, infuzarea esteticului prin etic \u2013 \u00een ultimul termen Fondane \u00eenglobeaz\u0103 toate valen\u0163ele ra\u0163iunii militante \u2013 ar reprezenta tocmai \u201eautopsia culturii\u201c.
\nCare ar putea fi raportul dintre scriitor \u015fi Revolu\u0163ie? Fondane inventariaz\u0103 o serie de cazuri: cel al scriitorului \u201e\u00een acela\u015fi timp un revoltat \u015fi un revolu\u0163ionar\u201c, de tipul Voltaire, Rousseau, Nietzsche sau Rimbaud; cel al scriitorului \u201edeplin conformist pe plan social\u201c \u015fi \u201erevoltat pe plan spiritual\u201c, ca Pascal, Baudelaire, Mallarm\u00e9, Lautr\u00e9amont, \u015fi, \u00een fine, cel al scriitorului \u201eperfect conformist din punct de vedere spiritual\u201c \u015fi \u201erevolu\u0163ionar pe plan social\u201c, ca Zola, Henri Barbusse sau scriitorii sociali\u015fti. Fondane avantajeaz\u0103 cea de a doua categorie, pentru c\u0103 \u00een opinia sa adev\u0103ratului scriitor \u201enu-i place deloc ac\u0163iunea, revolu\u0163ia, nu-i place c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in s\u0103 moar\u0103 pe baricade\u201c (p. 127). \u00cen acest sens, Fondane \u00eel opune pe Hugo lui Baudelaire, a\u015fa cum o va face \u015fi mai t\u00e2rziu, \u00een amplul eseu postum deja amintit: \u201eAcesta \u015ffaptul c\u0103 adev\u0103ratul scriitor nu poate fi dec\u00e2t contra-revolu\u0163ionar\u0163 explic\u0103 de ce tocmai Baudelaire, sadicul, necrofilul, farsorul \u00eenveterat, dandy-ul, opiomanul, a fost \u015fi este maestrul nostru \u015fi nu Hugo, apostolul, exilatul, c\u00e2nt\u0103re\u0163ul progresului \u015fi al mul\u0163imii\u201c (p. 132).
\nSpre deosebire de Fondane, Benda, antimodernul \u015fi reac\u0163ionarul de st\u00e2nga, \u00ee\u015fi va \u0163ine discursul, de\u015fi pozi\u0163ia sa nu difer\u0103, \u00een linii mari, de cea a scriitorului rom\u00e2n. \u00cen afar\u0103 de teza despre \u201etr\u0103darea c\u0103rturarilor\u201c, pe care, \u00een condi\u0163iile de fa\u0163\u0103, o ilustrau perfect, avangarda \u015fi suprarealismul erau \u015fi din alte puncte de vedere vehement contestate de Benda. Exact \u00een calitatea lor de produs al modernit\u0103\u0163ii, fie \u015fi numai din cauza unei folosiri a limbajului pe care o socotea a fi abuziv\u0103, ca s\u0103 nu mai vorbim de hegemonia ira\u0163ionalului. Doar c\u0103 Benda este paradoxal \u015fi ambiguu, capabil s\u0103 \u0163in\u0103 un discurs mascat. Eseistul francez opune arta occidental\u0103 artei comuniste, constat\u00e2nd, f\u0103r\u0103 drept de apel, profunda lor incompabilitate, care ar deriva tocmai din rela\u0163ia acestora cu \u201eprimatul economic\u201c. Prima, arta occidental\u0103, \u00eel ignor\u0103 cu totul, pentru c\u0103, prin originea ei elenistic\u0103, s-ar adresa oamenilor \u201equi croient aux activit\u00e9s de luxe\u201c; este orice, numai \u201epopular\u0103\u201c nu \u2013 \u015fi, \u00een plus, \u201ece qui, chez elle, est populaire \u2013 la po\u00e9sie du terroir, les chansons de m\u00e9tier \u2013 n\u2019est pas litt\u00e9raire\u201c(3).
\nC\u00e2t despre cea de-a doua, adic\u0103 despre arta comunist\u0103, care s-ar sprijini pe o concep\u0163ie \u201eenti\u00e8rement nouvelle\u201c, aceasta ar trebui s\u0103 \u015fi fie una cu totul nou\u0103 \u2013 \u201eet par ses sujets, et par son ton, et par le public auquel elle s\u2019adresse\u201c (p. 83). Or, o asemenea art\u0103 \u201ene sera nullement le prolongement de la n\u00f4tre, mais (…) en sera quelque chose d\u2019entierement diff\u00e9rent et, en r\u00e9alit\u00e9, la n\u00e9gation\u201c (p. 83). \u015ei Benda, \u201ereac\u0163ionarul de st\u00e2nga\u201c, se delimita de miza congresului, ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd s\u0103 reduc\u0103 literatura la implementarea ideologiei. De altfel, la sf\u00e2r\u015fitul viitorului s\u0103u eseu, La France byzantine, \u00ee\u015fi va exprima, cu aceea\u015fi precau\u0163ie, dar la fel de clar, dubiul c\u0103 o astfel de literatur\u0103 \u00eenfeudat\u0103 ar putea salva literele franceze de mai vechea lor cangren\u0103: modernismul.
\nFondane sesizeaz\u0103 bine dispre\u0163ul lui Benda la adresa noii literaturi \u015fi g\u0103se\u015fte o compara\u0163ie potrivit\u0103 pentru acest vituperator neobosit, care ataca furibund lumea modern\u0103 bine ad\u0103postit \u00een biblioteca sa clasicist\u0103 \u015fi, mai ales, \u00eentr-o imaginar\u0103 cochilie a Ra\u0163iunii (divinitatea sa conceptual\u0103). Benda ar sem\u0103na cu Iulian sau cu vreun alt filosof p\u0103g\u00e2n \u201e\u00een mijlocul lumii p\u0103g\u00e2ne primitive\u201c (p. 142). Pe Fondane \u00eel nemul\u0163ume\u015fte un aspect marginal al discursului lui Benda, \u015fi anume faptul c\u0103 acesta opusese socialismul g\u00e2ndirii occidentale, socotindu-l strict o emana\u0163ie a g\u00e2ndirii orientale. (\u00cen fapt, Benda nu pomenise nimic de socialism, ci strict de noua literatur\u0103 sovietic\u0103.) Dup\u0103 Fondane, socialismul ar fi tot o emana\u0163ie a g\u00e2ndirii occidentale, av\u00e2nd precursori \u00een secolul al XIX-lea; mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u201ecreatorul s\u0103u \u015ftiin\u0163ific, Marx, inspirat de Hegel, era german \u015fi evreu\u201c. De altfel, \u00eensu\u015fi Nietzsche i-ar fi r\u0103spuns, indirect, lui Benda, \u00een vitupera\u0163ia sa antimodern\u0103 \u015fi anti-cre\u015ftin\u0103: \u201eDar \u00eenc\u0103 Nietzsche i-a r\u0103spuns victorios lui Benda: c\u0103ci a v\u0103zut, pe bun\u0103 dreptate, \u00een mi\u015fcarea socialist\u0103 o \u00eennoire a cre\u015ftinismului \u2013 a unui cre\u015ftinism care, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi etica intact\u0103, a deplasat doar termenul metafizic \u015fi a \u00eenlocuit cerul cu p\u0103m\u00e2ntul\u201c (p. 142). Cu alte cuvinte, socialismul era un produs al g\u00e2ndirii iudaice \u00eenving\u0103toare, moderne, pe care o denun\u0163a ca \u201ealienat\u0103\u201c \u015fi alienant\u0103 \u00een eseul despre \u015eestov de care vorbeam la \u00eenceput. C\u00e2t despre Benda, acesta va contesta, peste c\u00e2tva timp, materialismul dialectic, vinovat de a se \u00eenchina unui \u201eidol romantic\u201c \u2013 idol denun\u0163at, e drept, cu alte exemple, \u00eenc\u0103 din eseul Belph\u00e9gor. Iat\u0103-i pe cei doi, Fondane \u015fi Benda, iar\u0103\u015fi fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, \u015fi tot \u00een chestiuni de modernitate, antimodernitate \u015fi iudaism.<\/p>\n
<\/p>\n
Note:<\/p>\n
1 Benjamin Fondane, L\u2019\u00e9crivain devant la R\u00e9volution, discours non prononc\u00e9 au Congr\u00e9s International des Ecrivains de Paris (1935), pr\u00e9face de Louis Janover, Paris-M\u00e9diterran\u00e9e, 1997. Interven\u0163ia este inclus\u0103 \u00een volumul Scriitorul \u00een fa\u0163a revolu\u0163iei. Articole politice din perioada 1927-1935), alegerea textelor, studiu introductiv \u015fi not\u0103 asupra edi\u0163iei de Mircea Martin, traducere din limba francez\u0103 de Ion Pop, ed. I.C.R., Bucure\u015fti, 2004). Citatele sunt date dup\u0103 aceast\u0103 ultim\u0103 surs\u0103.<\/p>\n
2 Pour la d\u00e9fense de la culture. Les textes du Congr\u00e9s international des \u00e9crivains, Paris, juin 1935, r\u00e9unis et pr\u00e9sent\u00e9s par Sandra Teroni et Wolfgang Klein, Editions Universitaires de Dijon,
\ncoll. Sources, Dijon, 2005, p. 470.<\/p>\n3 Pour la d\u00e9fense de la culture…, ed. cit., p. 82.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00censcrierea suprareali\u015ftilor \u00een slujba ideologiei comuniste avea de ce s\u0103-l \u00eengrijoreze pe Fondane, care stabilise, \u00eenc\u0103 din primii ani ai deceniului 4, varii diagnostice asupra mor\u0163ii poetului \u015fi a poeziei \u00een lumea modern\u0103. Autorul inten\u0163iona s\u0103 participe la Congresul Interna\u0163ional al Scriitorilor, din iunie 1935, de la Paris, cu o interven\u0163ie atipic\u0103, intitulat\u0103 L\u2018\u00e9crivain devant… Cite\u0219te mai mult »B. Fondane. Literatur\u0103 \u015fi revolu\u0163ie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11803,11802,11804],"class_list":["post-20048","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-b-fondane","tag-congresul-international-al-scriitorilor","tag-literatura-si-revolutie"],"views":980,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20048","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20048"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20048\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20048"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20048"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20048"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}