{"id":20046,"date":"2014-07-17T12:36:26","date_gmt":"2014-07-17T10:36:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20046"},"modified":"2014-07-17T12:38:57","modified_gmt":"2014-07-17T10:38:57","slug":"noua-istorie-literara-si-studiul-cantitativ","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/noua-istorie-literara-si-studiul-cantitativ\/","title":{"rendered":"Noua istorie literar\u0103 \u015fi studiul cantitativ"},"content":{"rendered":"

S-a tot vorbit, \u00een ultimele dou\u0103 decenii, despre declinul teoriei \u015fi despre lipsa solu\u0163iilor noi de interpretare a literaturii dup\u0103 a\u015fa-zis\u0103 epoc\u0103 de aur din anii \u201960-\u201980. Nimeni nu poate nega faptul c\u0103 dezbaterile despre instrumentarul criticii \u015fi a teoriei literare, dac\u0103 n-au disp\u0103rut complet, au devenit tot mai rare \u2013 nu doar la noi, ci \u015fi aiurea. Sau, \u00een cel mai bun caz, ele au fost \u00eenghi\u0163ite f\u0103r\u0103 rest de sfera studiilor culturale, care problematizeaz\u0103 mai degrab\u0103 chestiuni de politic\u0103 \u2013 de ideologie, \u00een sensul cel mai larg \u2013 \u015fi las\u0103 instrumentarul specific analizei literare \u00een plan secund.<\/strong> <\/em>
\nEi bine, c\u00e2teva dintre dezbaterile mai recente tind s\u0103 modifice \u00eentruc\u00e2tva situa\u0163ia, de\u015fi nu e tocmai clar dac\u0103 analiza specific literar\u0103 se va mai afla \u00een centrul aten\u0163iei studiilor literare \u015fi nici dac\u0103 ele vor mai fi privite ca atare, independent de alte discipline. Probabil c\u0103 perspectiva cea mai pasibil\u0103 de a produce o muta\u0163ie \u00een interiorul cercet\u0103rii literare e ceea ce a\u015f numi, dac\u0103 ar fi s\u0103 aduc la numitor c\u00e2teva tendin\u0163e actuale, \u201estudiul cantitativ\u201d al literaturii. Dou\u0103 sunt direc\u0163iile ce teoretizeaz\u0103 – \u015fi a\u015f zice, chiar practic\u0103 \u2013 acest tip de studiu \u015fi, de\u015fi paradigma \u00een care opereaz\u0103 e coincident\u0103, premisele de la care pornesc sunt oarecum diferite.
\nFranco Moretti e, probabil, cel mai important teoretician al studiului cantitativ al literaturii, \u201eun mare iconoclast al criticii literare\u201d, a\u015fa cum a fost numit nu demult de John Sutherland \u00eentr-o recenzie din The Guardian. De ce iconoclast, a\u015fadar, \u015fi de ce studiile lui Franco Moretti au atras deja aten\u0163ia cercet\u0103torilor literari ai ultimilor ani? \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 profesorul de origine italian\u0103 de la Columbia \u015fi Stanford University a \u00eencercat s\u0103 redefineasc\u0103, la modul global, modul \u00een care privim literatura. Specialist \u00een roman, c\u0103ruia i-a dedicat dou\u0103 c\u0103r\u0163i importante \u2013 Modern Epic (1995) \u015fi Atlas of the European Novel, 1800-1900 (1998) \u2013 Franco Moretti \u015fi-a canalizat eforturile, din 2005 \u00eencoace, spre construc\u0163ia unei noi episteme teoretice. O epistem\u0103, trebuie spus imediat, derivat\u0103 \u00een mod direct din cercet\u0103rile \u00eentreprinse \u00een c\u0103r\u0163ile men\u0163ionate mai sus.
\nMoretti \u00ee\u015fi recunoa\u015fte e\u015fecul de a furniza o privire panoramic\u0103 asupra romanului european, a\u015fa cum inten\u0163ionase, din cauza incapacit\u0103\u0163ii (deopotriv\u0103 fizice \u015fi lingvistice) de a parcurge toate scrierile de gen din ultimele dou\u0103-trei secole. Toate Conjecturile asupra Literaturii Mondiale (Conjectures on World Literature, respective New Conjectures, cum se numesc cele mai speculative studii ale autorului) pornesc de la premisa de bun-sim\u0163 c\u0103 munca lui pe romanul modern s-a rezumat la cam unu la sut\u0103 din num\u0103rul total de romane \u2013 adic\u0103 la ceea ce el nume\u015fte \u201ethe canonical fraction\u201d: romanele scrise \u00een Fran\u0163a, Anglia sau Germania \u015fi, dintre ele, doar cele re\u0163inute de memoria canonic\u0103. A\u015fadar, e\u015fantionul de investiga\u0163ie e extrem de limitat. Originalitatea reflec\u0163iei lui Moretti abia de aici intervine. C\u0103ci \u00een ultimele decenii s-a discutat foarte mult \u00een literatura comparat\u0103 despre nevoia l\u0103rgirii canonului, de la Ren\u00e9 Etiemble sau Dioniz Durisin p\u00e2n\u0103 la Adrian Marino, la noi. Numai c\u0103 aceste discu\u0163ii s-au purtat \u00een lipsa unui pragmatism flagrant, de vreme ce toat\u0103 lumea postula asimilarea unor noi teritorii exotice \u015fi marginale f\u0103r\u0103 a pune \u00een discu\u0163ie vreo clip\u0103 mijloacele concrete prin care s-ar putea realiza acest lucru. Or, printr-un sim\u0163 realist cu adev\u0103rat avangardist pe un teritoriu populat p\u00e2n\u0103 acum numai de fantasme universaliste, Franco Moretti este primul care recunoa\u015fte deschis c\u0103 a citi mai mult (a acoperi, adic\u0103, un teritoriu mai vast) pur \u015fi simplu nu rezolv\u0103 problema abord\u0103rii globale a literaturii. \u201eReading more seems hardly to be the solution\u201d, observ\u0103 Moretti, pentru simplul fapt c\u0103, statistic vorbind, doar \u00een Anglia s-au publicat \u00een secolul XIX 30-50.000 de romane. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, pentru a trece la lectura celor franceze, chineze, rom\u00e2ne\u015fti, argentiniene \u015fi americane, singura metodologie a cercet\u0103torului ar trebui s\u0103 fie un pact cu Diavolul \u00een care s\u0103 mai cear\u0103 m\u0103car \u015fase vie\u0163i \u00een plus\u2026
\nCritica la m\u00e2na a doua<\/strong>
\nL\u0103s\u00e2nd gluma la o parte, e clar c\u0103 nu sporirea num\u0103rului de c\u0103r\u0163i citite rezolv\u0103 problema abord\u0103rii globale a literaturii, ci mai degrab\u0103 modificarea metodei critice: reinventarea modului de a privi literatura. \u015ei aici, probabil c\u0103 cea mai grea lovitur\u0103 o d\u0103 Moretti unei practici analitice care a sub\u00eentins istoria cercet\u0103rii literare de la \u00eenceputurile ei p\u00e2n\u0103 azi: c\u0103ci de la hermeneutica biblic\u0103 p\u00e2n\u0103 la ascensiunea teoriei \u00een secolul XX, close reading-ul a reprezentat o premis\u0103 sine qua non, niciodat\u0103 supus\u0103 discu\u0163iei. E ceea ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 destabilizeze acum Franco Moretti prin a\u015fa-numitul distant reading: o metod\u0103 care, de dragul abord\u0103rii totalizatoare a literaturii, se vede nevoit\u0103 s\u0103 renun\u0163e la privirea de aproape. Problema cu close reading-ul, crede teoreticianul, e c\u0103 el depinde inevitabil \u2013 e inextricabil legat \u2013 de un canon redus: \u201eInveste\u015fti at\u00e2t de mult \u00een texte individuale doar dac\u0103 porne\u015fti de la premise c\u0103 ele \u015fi ele numai ele conteaz\u0103 \u015fi c\u0103 importan\u0163a lor este cov\u00e2r\u015fitoare pentru Cultur\u0103\u201d (trad. mea, A. G.), scrie Franco Moretti. Or, aceast\u0103 tratare solemn\u0103, cvasi-religioas\u0103 a textelor ar trebui s\u0103 cedeze teren \u00een favoarea unei distan\u0163e ca act necesar al cunoa\u015fterii. Cu sacrificarea, desigur, a textului \u00eensu\u015fi, \u00een favoarea unor sinteze\/ abstractiz\u0103ri ale lui, precum procedee, teme, tropi sau chiar genuri. Am \u00eenv\u0103\u0163at at\u00e2tea secole cum s\u0103 citim: ar trebui s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m cum s\u0103 nu citim, e pactul pe care-l propune, doar pe jum\u0103tate \u00een glum\u0103, Franco Moretti.
\nNoua \u015ftiin\u0163\u0103 a literaturii care deriv\u0103 de aici e una prin excelen\u0163\u0103 tributar\u0103 diviziunii muncii (\u015fi aici, r\u0103d\u0103cinile marxiste ale g\u00e2ndirii lui Moretti ies la suprafa\u0163\u0103): dac\u0103 opt\u0103m pentru o abordare global\u0103 a literaturii, care s\u0103 nu se limiteze la un canon extrem de restr\u00e2ns, va trebui s\u0103 ne asum\u0103m munca cu prefabricate literare, renun\u0163\u00e2nd la contactul direct cu textul. Ceea ce propune Franco Moretti aici e, a\u015f zice, cu riscul de a exagera, un fel de critic\u0103 la m\u00e2na a doua, care nu se mai aplic\u0103 direct textului, ci speculeaz\u0103 cercet\u0103rile criticilor sau istoricilor anteriori. La modul c\u00e2t se poate de concret: pentru a putea verifica o tez\u0103 general\u0103 cu privire la raportul dintre form\u0103 \u015fi fond, \u00eentre autohtonism \u015fi date \u00eemprumutate \u00een roman, Moretti va trebui s\u0103 se adreseze istoricilor literari na\u0163ionali care au documentat acest raport pe opera vie. Legea mai general\u0103 conform c\u0103reia, \u00een roman, forma este \u00eentotdeauna \u00eemprumutat\u0103, \u00een timp ce con\u0163inutul e edificat pe materie prim\u0103 autohton\u0103 este fundamentat\u0103 \u015fi probat\u0103 prin consultarea unor panorame critice privind literatura est-european\u0103, latin-american\u0103, arab\u0103, turc\u0103 \u015f.a.m.d. Toate, pentru a cristaliza concluzia care cap\u0103t\u0103, astfel, caracter de lege a evolu\u0163iei literare: \u201eFour continents, 200 years, over twenty independent critical studies, and they all agreed: when a culture starts moving towards the modern novel, it s always as a compromise between foreign forms and local materials\u201d.
\nPentru a-\u015fi proba observa\u0163iile, Moretti se folose\u015fte de ceea ce el nume\u015fte, dup\u0103 numele c\u0103r\u0163ii care a acreditat metoda, \u201eh\u0103r\u0163i, grafice \u015fi \u201ecopaci\u201d (\u201etrees\u201d), meni\u0163i s\u0103 organizeze aceast\u0103 abordare cantitativ\u0103 a literaturii. Ceea ce conteaz\u0103 acum nu e analiza cut\u0103rui autor individual, nici a unor tropi specifici, ci mai degrab\u0103 legile generale, aproape obiective, de evolu\u0163ie a literaturii \u2013 \u015fi, din acest punct de vedere, iat\u0103-ne \u00eentor\u015fi, pe alte baze, desigur, la metoda pozitivist-darwinist\u0103 a secolului XIX, pe care Moretti o invoc\u0103 adesea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S-a tot vorbit, \u00een ultimele dou\u0103 decenii, despre declinul teoriei \u015fi despre lipsa solu\u0163iilor noi de interpretare a literaturii dup\u0103 a\u015fa-zis\u0103 epoc\u0103 de aur din anii \u201960-\u201980. Nimeni nu poate nega faptul c\u0103 dezbaterile despre instrumentarul criticii \u015fi a teoriei literare, dac\u0103 n-au disp\u0103rut complet, au devenit tot mai rare \u2013 nu doar la noi,… Cite\u0219te mai mult »Noua istorie literar\u0103 \u015fi studiul cantitativ<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11799,11801,2160,11800],"class_list":["post-20046","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-critica-la-mana-a-doua","tag-instrumentarul-criticii-si-teoriei-literare","tag-recenzie","tag-studiul-cantitativ-al-literaturii"],"views":1656,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20046","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20046"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20046\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20046"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20046"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20046"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}