{"id":20044,"date":"2014-07-17T12:34:28","date_gmt":"2014-07-17T10:34:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20044"},"modified":"2014-07-17T12:34:28","modified_gmt":"2014-07-17T10:34:28","slug":"cenzura-comunista-competitie-intre-institutii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cenzura-comunista-competitie-intre-institutii\/","title":{"rendered":"Cenzura comunist\u0103: competi\u0163ie \u00eentre institu\u0163ii"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen paralel cu redactarea unei sinteze foarte bune \u2013 Controlul c\u0103r\u0163ii. Cenzura literaturii \u00een regimul comunist din Rom\u00e2nia (Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2014) \u2013, Liliana Corobca a editat o culegere de documente, extrase din fondul \u201eComitetul pentru Pres\u0103 \u015fi Tip\u0103rituri\u201d, din cadrul Arhivelor Na\u0163ionale Istorice Centrale. Institu\u0163ia cenzurii comuniste \u00een Rom\u00e2nia: 1949\u20131977 con\u0163ine marea parte a surselor consultate \u015fi citate (par\u0163ial) \u00een Controlul c\u0103r\u0163ii. \u00cen prefa\u0163a volumului pe care \u00eel comentez, autoarea men\u0163ioneaz\u0103 c\u00e2teva concluzii esen\u0163iale, desprinse dup\u0103 deja lunga experien\u0163\u0103 de examinare a fenomenului. Opiniile sunt curajoase, r\u0103spicate \u015fi rareori nu surprind nuan\u0163ele. O avantajeaz\u0103 pe Liliana Corobca originea. N\u0103scut\u0103 \u00een Republica Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Moldoveneasc\u0103, ea prive\u015fte cu ochii str\u0103inului. Astfel, tabuurile, simpatiile \u015fi animozit\u0103\u0163ile din c\u00e2mpul literar rom\u00e2nesc (post)comunist nu prea au influen\u0163at-o.<br \/>\n<strong>Interdic\u0163ii \u015fi igienizare<\/strong><br \/>\nImpetuozitatea \u00een a scoate la iveal\u0103 informa\u0163ii compromi\u0163\u0103toare trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 ca o consecin\u0163\u0103 a necontamin\u0103rii cu bun\u0103voin\u0163\u0103, discre\u0163ie \u015fi intransigen\u0163\u0103. \u00cen Institu\u0163ia cenzurii comuniste \u00een Rom\u00e2nia nu exist\u0103 discrimin\u0103ri \u00eentre personalit\u0103\u0163i \u015fi presupuse nomina odiosa. De asemenea, Editura Ratio et Revelatio \u015fi-a asumat o pozi\u0163ie hot\u0103r\u00e2t\u0103, accept\u00e2nd s\u0103 dea de \u015ftire asupra m\u0103runtaielor unui sistem ambiguu, \u00een care categoriile extreme de judecat\u0103 sunt inoperante. Institu\u0163ia cenzurii nu separa apele. Nu dispunea interzicerea anumitor publica\u0163ii, ci doar semnala acea posibilitate. Totodat\u0103, mai ales dup\u0103 1960, salaria\u0163ii salubrizau pia\u0163a literar\u0103, impiedic\u00e2nd apari\u0163ia nulit\u0103\u0163ilor estetice. Simultan, suprimau inadecv\u0103rile de limbaj: \u201eFamilia \u2013 Oradea, nr. 2, februarie. \u00cen cronica literar\u0103, semnat\u0103 de Al. Cistelecan, la volumul de versuri P\u0103m\u00e2ntul deocamdat\u0103 de Adrian P\u0103unescu, se f\u0103ceau unele aprecieri exagerate la adresa autorului acestui volum\u201d (pp. 390\u2013391). Urmeaz\u0103 dou\u0103 citate elogiase, \u00eenl\u0103turate din versiunea tip\u0103rit\u0103 a articolului. Fiecare cu sensibilit\u0103\u0163ile lui, dup\u0103 cum afirma comisarul Tudor Miclovan \u00een Cu m\u00e2inile curate. Eu \u00eemi p\u0103strez fidelitatea pentru utilitatea notelor cenzurii \u00een redactarea unor edi\u0163ii filologice \u00een sens renascentist, care s\u0103 recupereze arhitextul, contextul \u015fi subtextul.<br \/>\nMembrii DGPT nu executau mecanic directivele din fi\u015fa postului. Nu reac\u0163ionau neap\u0103rat ideologic \u015fi partinic. Ascultau de bunul-sim\u0163 comunitar \u015fi de publici\u015ftii consacra\u0163i. Ac\u0163iunau prin omisiuni. \u00cen plus, e nevoie s\u0103 remarc\u0103m caren\u0163ele de ordin profesional, generatoare de confuzii \u015fi deregl\u0103ri \u00een aparatul de propagand\u0103, a\u015fa cum reiese dintr-o \u015fedin\u0163\u0103 de \u201eanaliz\u0103 a unor gre\u015feli sesizate la \u00abbun de difuzat\u00bb, 1.III.1961\u201d (pp. 252\u2013257). Ar fi de b\u0103nuit c\u0103 la DGPT nu primeau reparti\u0163ie candida\u0163i cu bun\u0103 preg\u0103tire intelectual\u0103, ci birocra\u0163i mode\u015fti, execeda\u0163i cantitativ \u015fi calitativ de munc\u0103. Timp de perfec\u0163ionare a aptitudinilor nu era. Autodidacticismul nu prea d\u0103sc\u0103lea spiritul critic. Orice nou\u0103 dactilogram\u0103 primit\u0103 \u00eei putea crea dificult\u0103\u0163i cenzorului, care se str\u0103duia s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103 se respecializeze. Cum solicit\u0103rile se succedau cu repeziciune, vigilen\u0163a diminua. Adic\u0103 metoda de educare a reflexelor nu concorda cu detectarea \u201edu\u015fmanilor poporului\u201d, sabotori ai clasei muncitoare \u015fi ai figurilor ei revolu\u0163ionare. Astfel, \u00eentr-o not\u0103 din 21.IX.1961 (pp. 258\u2013259) figurau semnifica\u0163ii subversive ale combin\u0103rii numelor cinematografelor bucure\u015ftene cu titlurile peliculelor care se difuzau \u00een acea perioad\u0103. Situa\u0163ia sc\u0103pase de sub control din punctul de vedere al DGPT (institu\u0163ia se ocupa de televiziune, radiodifuziune \u015fi filme), probabil \u015fi pentru c\u0103 publicul r\u0103sp\u00e2ndise primele fitile. De pild\u0103, la Cinema \u201eVasile Roait\u0103\u201d rula \u201eBufonul regelui\u201d, Tudor Vladimirescu era dintr-odat\u0103 \u201eC\u00e2inele din mla\u015ftin\u0103\u201d, Al. Sahia, eroul proletar, devenise \u201eOmul cu dou\u0103 fe\u0163e\u201d, iar la Sala Palatului R.P.R. intra \u00een vigoare sloganul \u201eTrecerea interzis\u0103\u201d. Solu\u0163ia propus\u0103 pentru \u00eenl\u0103turarea inconvenientului consta \u00een \u201eposibilitatea schimb\u0103rii denumirilor unor cinematografe\u201d (p. 259). Numai c\u0103 sugestia intra sub inciden\u0163a a\u015fa-zisei \u201eneprincipialit\u0103\u0163i\u201d, neconformarea la forma de guvern\u0103m\u00e2nt \u015fi la ideologia aferent\u0103.<br \/>\n\u00cen jocul imprevizibil al \u015fansei \u2013 desf\u0103\u015furat \u00eentre indolen\u0163\u0103, nepricepere \u015fi viclenie \u2013, litera\u0163ii acceptau constr\u00e2ngerile \u015fi deschideau u\u015file nez\u0103vor\u00e2te cu lac\u0103te. Liliana Corobca are dreptate confirm\u00e2nd, pe un alt palier, teza lui Ilie Constantin privind Complicitatea fertil\u0103 (Ed. Dacia, 1994) \u00eentre poe\u0163ii \u015faizeci\u015fti \u015fi angaja\u0163ii DGPT: \u201e\u00cen cazul limbajului esopic nu mai poate fi vorba despre autocenzur\u0103 involuntar\u0103. Aluziile, sugestile, \u00ab\u015fop\u00e2rlele\u00bb la adresa sistemului, at\u00e2t de apreciate la acea epoc\u0103, pot fi privite dintr-o dubl\u0103 perspectiv\u0103: pe de-o parte, curajul de a sugera adev\u0103rul, fie \u015fi indirect, \u00een speran\u0163a c\u0103 mesajul va ajunge la cititor, pe de alta, la\u015fitatea de a nu spune adev\u0103rul, \u015ftiindu-l, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-l, dar recurg\u00e2nd la subterfugii care s\u0103 salveze ni\u015fte aparen\u0163e \u015fi s\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163easc\u0103 ni\u015fte a\u015ftept\u0103ri\u201d (p. 18). Interpret\u0103rile pluraliste par \u00eenc\u0103 o dat\u0103 cele mai drepte asupra regimurilor dictatoriale. Diversificarea r\u0103spunsurilor \u015fi a cauzelor arat\u0103 \u015fi o alt\u0103 bre\u015f\u0103. Bazate pe comunit\u0103\u0163i fictive sau \u00eentre\u0163inute artificial, acestea erau subminate de c\u0103tre oamenii care, la rigoare, le asigurau durabilitatea: \u201eTrebuie subliniat faptul c\u0103, pe de o parte, nu to\u0163i redactorii f\u0103ceau munc\u0103 de cenzur\u0103 (fie c\u0103 nu era cazul, fie c\u0103 nu aveau competen\u0163a sau autorizarea necesare), iar pe de alta, dup\u0103 primii ani de \u00eenfiin\u0163are a institu\u0163iei cenzurii, mul\u0163i cenzori migrau, cu regularitate, at\u00e2t spre redac\u0163iile ziarelor, c\u00e2t \u015fi despre cele ale editurilor, unde \u00ee\u015fi continuau, de obicei, activitatea de cenzur\u0103\u201d (pp. 20-21). Ar fi de studiat dac\u0103 nu cumva DGPT era o oprire intermediar\u0103, o \u015fcoal\u0103 preg\u0103titoare, pentru supravegherea redac\u0163ional\u0103.<br \/>\n<strong>O ipotez\u0103 personal\u0103<\/strong><br \/>\nDatorit\u0103 Lilianei Corobca dispunem de o list\u0103 aproape complet\u0103, \u00eentemeiat\u0103 pe date verificabile, a conduc\u0103torilor \u015fi a func\u0163ionarilor din Direc\u0163ia General\u0103 a Presei \u015fi Tip\u0103riturilor (1949\u20131975) \u015fi din Comitetul pentru Pres\u0103 \u015fi Tip\u0103rituri (1975\u20131977). La \u015fefia respectivelor foruri s-au succedat Vasile Dumitrescu (1949\u20131951), Iosif Ardeleanu (1949\u20131973), Ion Cump\u0103na\u015fu (1973\u20131976\/ 1977, transferat de la DGPT la CPT) \u015fi Ion G\u0103l\u0103\u0163eanu (1977). Cercet\u0103toarea s-a achitat cu maxim\u0103 seriozitate de proiect, fiind vorba de o munc\u0103 extenuant\u0103 de ordonare. Mi-au r\u0103mas \u00eens\u0103, la \u00eenceputul \u015fi la finalul lecturii, dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri legat\u0103 de limitele cronologice indicate \u00een subtitlu. A durat institu\u0163ia cenzurii comuniste doar \u00eentre 1949\u20131977? Sau cartea de fa\u0163\u0103 s-a axat pe l\u0103murirea unor controverse referitoare la DGPT \u015fi CPT? \u00cenclin s\u0103 cred c\u0103 autoarea a preluat ideea generalizat\u0103 c\u0103, din 1977, cenzura controlat\u0103 de stat s-a desfiin\u0163at, prin Decretul 472\/ 24.12.1977.<br \/>\n\u00cen realitate, m\u0103sura s-a dovedit o \u00een\u015fel\u0103torie. Din unghiul \u00een care m\u0103 situez, dup\u0103 1977, P.C.R. a preluat toate atribu\u0163iile cenzurii, ca \u00een Ungaria \u015fi \u00een R.D. German\u0103, dup\u0103 cum precizeaz\u0103 autoarea (pp. 57\u201358). Un prim argument \u00een favoarea ipotezei \u00eel reg\u0103sim chiar \u00een Institu\u0163ia cenzurii comuniste \u00een Rom\u00e2nia: 1949\u20131977, unde se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103, dup\u0103 dizolvarea CPT, mul\u0163i angaja\u0163i au trecut \u00een subordonarea Consiliului Culturii \u015fi Educa\u0163iei Socialiste (CCES, p. 75). Intervine aici al doilea argument \u2013 competi\u0163ia dintre CCES \u015fi DGPT\/ CPT. Era o disput\u0103 \u00eentre ceau\u015fism \u015fi dejism, \u00eentre \u201esocietatea socialist\u0103 multilateral dezvoltat\u0103\u201d \u015fi \u201edemocra\u0163ia popular\u0103\u201d. DGPT tr\u0103ia din iner\u0163ie, pentru c\u0103, de la \u00eenfiin\u0163are, prin Decretul 301\/ 21.09.1971, CCES primise acelea\u015fi atribu\u0163ii. Ajungem acum la al treilea argument. CCES era \u201eorgan de Partid \u015fi de Stat, aflat sub conducerea nemijlocit\u0103 a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman \u015fi a Consiliului de Mini\u015ftri\u201d (art. 1), iar pre\u015fedintele avea rang de ministru (art. 16), iar CPT a primit un statut identic, abia de la constituirea sa prin Decretul 53\/ 30.05.1975 (art. 1). Dar CPT avea obliga\u0163ia de a coopera cu CCES (cap. II, art. 3, lit. e).<br \/>\nDe altminteri, \u00eentr-o stenogram\u0103 a \u015fedin\u0163ei de constituire a Consiliului de Conducere a DGPT (11 iulie 1973), prezidat\u0103 de Ion Cump\u0103na\u015fu, conduc\u0103torul de facto al discu\u0163iilor \u2013 Cornel Burtic\u0103 \u2013 membru supleant al Comitetului Executiv al C.C., f\u0103cea aluzii transparente la subordonarea DGPT c\u0103tre CCES: 1) \u201eTovar\u0103\u015fi, vede\u0163i c\u0103 pentru prima dat\u0103 se creeaz\u0103 un consiliu ceva mai larg, \u00een care se g\u0103sesc fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 lucr\u0103tori din cadrul DGPT \u015fi reprezentan\u0163i ai presei, editurilor \u015fi reprezentan\u0163i nu oarecare\u201d (p. 174). Democratizarea, scoaterea din izolare \u015fi colaborarea erau strategii de sufocare a DGPT. \u00cen spatele concentr\u0103rii de for\u0163e se ascundea inten\u0163ia de a decredibiliza DGPT. Func\u0163ionarii de acolo nu corespundeau standardelor politice. Membrii externi \u00eei dep\u0103\u015feau numeric pe cei interni. C.C.-ul pl\u0103nuia exercitarea controlului prin redactorii-\u015fefi ai presei \u015fi ai editurilor. 2) \u201e\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu atribu\u0163iile DGPT \u2013 \u015fi a\u015fa cum am spus la \u00eenceput \u2013 este vorba de atribu\u0163ii orientative, care s\u0103 stea \u015fi la baza elabor\u0103rii proiectului de decret. Acesta \u00eens\u0103 va trebui, la r\u00e2ndul s\u0103u, s\u0103 \u0163in\u0103 seama \u00een mod deosebit de Legea presei, care stabile\u015fte mai clar ce e permis s\u0103 se publice \u015fi ce nu-i permis\u201d (p. 177). A\u015fadar, DGPT activa sub restric\u0163ii constitu\u0163ionale, iar CCES asculta doar de C.C. 3) Dac\u0103 editura nu accepta observa\u0163iile emise de DGPT, atunci aceasta din urm\u0103 era \u201eobligat\u0103 s\u0103 semnaleze \u015fi Consiliului Culturii, sau altui for competent\u201d (p. 192); 4) la sugestia lui Mircea S\u00e2ntimbreanu, modificarea planurilor editoriale, aprobate \u00een prealabil de c\u0103tre CCES, s\u0103 se realizeze nu prin solicitare adresat\u0103 Secretariatului C.C., \u201eci a unui secretar: dac\u0103 e o lucrare social-politic\u0103 \u2013 tovar\u0103\u015ful Cornel Burtic\u0103, dac\u0103 e o lucrare beletristic\u0103 \u2013 tovar\u0103\u015ful Dumitru Popescu. De altfel, \u00een acest an a\u015fa s-a procedat \u015fi cred c\u0103 nu am gre\u015fit\u201d (p. 183). \u00cendemnul orienta c\u0103tre mica \u00een\u0163elegere.<br \/>\nSunt de p\u0103rere c\u0103 faptele ne oblig\u0103 s\u0103 sus\u0163inem teza c\u0103 institu\u0163ia cenzurii a continuat, neab\u0103tut\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1989, prin Consiliul Culturii \u015fi Educa\u0163iei Socialiste.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen paralel cu redactarea unei sinteze foarte bune \u2013 Controlul c\u0103r\u0163ii. Cenzura literaturii \u00een regimul comunist din Rom\u00e2nia (Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2014) \u2013, Liliana Corobca a editat o culegere de documente, extrase din fondul \u201eComitetul pentru Pres\u0103 \u015fi Tip\u0103rituri\u201d, din cadrul Arhivelor Na\u0163ionale Istorice Centrale. Institu\u0163ia cenzurii comuniste \u00een Rom\u00e2nia: 1949\u20131977 con\u0163ine marea parte a surselor&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cenzura-comunista-competitie-intre-institutii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cenzura comunist\u0103: competi\u0163ie \u00eentre institu\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11798,11797,9231,1079],"class_list":["post-20044","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cenzura-literaturii-in-regimul-comunist-din-romania","tag-controlul-cartii-cenzura-literaturii","tag-liliana-corobca","tag-regimul-comunist"],"views":1119,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20044","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20044"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20044\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20044"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20044"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20044"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}