Se va \u00eemplini, \u00eentr-un viitor foarte apropiat, un secol de la izbucnirea primei conflagra\u0163ii mondiale, prilej cu care \u00een mai toat\u0103 lumea apar (\u015fi vor continua \u00een permanen\u0163\u0103 s\u0103 vad\u0103 lumina tiparului) lucr\u0103ri monografice, edi\u0163ii de documente \u015fi memorialistic\u0103 etc., \u00eencep s\u0103 se organizeze conferin\u0163e \u015fi dezbateri \u00eentre speciali\u015fti, dar \u015fi cu participarea publicului larg. Fire\u015fte c\u0103 Rom\u00e2nia nu putea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een afara acestui curent. \u00cen vremea din urm\u0103, am asistat la mai multe evenimente editoriale care, prin impactul avut, au marcat, deopotriv\u0103, mediile \u015ftiin\u0163ifice \u015fi spa\u0163iul public gra\u0163ie con\u0163inutului informa\u0163ional, ineditului unor materiale, interpret\u0103rilor avansate \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd,\u00a0 emo\u0163iei declan\u015fate \u00een r\u00e2ndul cititorilor.
\nNu voi insista aici asupra tuturor lucr\u0103rilor recente publicate despre Marele R\u0103zboi, at\u00e2t din motive subiective, c\u00e2t mai ales obiective: unele volume au intrat deja \u00een circuitul istoriografic, altele \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 r\u00e2ndul pentru a fi recenzate\/ discutate. Aten\u0163ia mea se va \u00eendrepta \u00een continuare asupra unei singure c\u0103r\u0163i, care \u015fi-a asumat din start un caracter de generalitate (ca problematic\u0103 abordat\u0103, arie geografic\u0103 atins\u0103, mod de redactare etc.), lucrare ce a st\u00e2rnit intense pasiuni \u00eentre istorici, \u015fi nu numai. Este vorba despre una dintre lucr\u0103rile mai noi ale istoricului bucure\u015ftean Lucian Boia, Primul R\u0103zboi Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpret\u0103ri (Bucure\u015fti, Editura Humanitas, 2014, 117 pagini).
\nAutorul ne avertizeaz\u0103 de la bun \u00eenceput c\u0103 ne pune \u00een fa\u0163\u0103 doar un eseu, drept pentru care, nefiind o oper\u0103 de erudi\u0163ie, a \u201erestr\u00e2ns la minimum trimiterile bibliografice, indic\u00e2nd doar acele lucr\u0103ri\u201d din care a \u201epreluat pasaje sau interpret\u0103ri personale ale autorilor\u201d (p. 6). Analiz\u00e2nd din aceast\u0103 perspectiv\u0103 cartea profesorului Lucian Boia, vom constata o flagrant\u0103 inegalitate \u00een modul de citare, de preluare a ideilor \u015fi a interpret\u0103rilor la care face referire \u00een Cuv\u00e2nt \u00eenainte. Astfel, \u00een primele trei capitole (privind mai degrab\u0103 cadrul general, cauzele r\u0103zboiului, o parte a principalilor actori politici \u015fi militari), care \u00eensumeaz\u0103 54 de pagini, domnul Lucian Boia include 15 note de subsol, respectiv trimiteri la lucr\u0103ri ap\u0103rute \u00een istoriografia universal\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2012. Nu coment\u0103m aici pe larg neglijarea de c\u0103tre profesorul Boia \u2013 de regul\u0103, \u00een multe c\u0103r\u0163i ale Domniei Sale are documenta\u0163ia adus\u0103 la zi \u2013, a c\u00e2torva lucr\u0103ri recente care pun \u00eentr-o lumin\u0103 nuan\u0163at\u0103 responsabilit\u0103\u0163ile sau dimensiunea uman\u0103 \u015fi material\u0103 a Primului R\u0103zboi Mondial. M\u0103 opresc doar la impresionanta lucrare statistic\u0103 despre efortul militar, economic \u015fi demografic al Imperiului Austro-Ungar, unul dintre actorii importan\u0163i ai r\u0103zboiului: Die Habsburgermonarchie und der erste Weltkrieg, 2. Teilband. Weltkriegsstatistik \u00d6sterreich-Ungarn 1914-1918. Bev\u00f6lkerungsbewegung, Kriegstote, Kriegswirtschaft, edi\u0163ie \u00eengrijit\u00e3 de Helmut Rumpler \u015fi Anatol Schmied-Kowarzik, Wien, 2014. Fire\u015fte c\u0103 Encyclop\u00e9die de la Grande Guerre, 1914-1918 (Paris, 2004), la care face referire de mai multe ori profesorul Lucian Boia, este un instrument \u00eenc\u0103 de referin\u0163\u0103 \u00een istoriografia universal\u0103, dar tot pe at\u00e2t de actual este \u015fi A Companion to World War I, editat de Wiley Blackwell, Oxford, 2010, dup\u0103 cum \u00een iarna acestui an era deja disponibil\u0103 pe pia\u0163\u0103 lucrarea \u00een trei volume \u015fi care \u00eensumeaz\u0103 peste 2.000 de pagini, cele mai actualizate interpret\u0103ri asupra r\u0103zboiului, precum \u015fi cele mai noi perspective metodologice: The Cambridge History of the First World War, vol. I-III, editat de Jay Winter, Cambridge University Press, 2014. L\u0103s\u00e2nd la o parte aceste minimale observa\u0163ii bibliografice, nu putem s\u0103 nu apreciem pentru prima parte ca fiind, \u00een general, oneste \u015fi competente comentariile \u015fi (re)interpret\u0103rile domnului Lucian Boia. S\u0103 le reamintim cititorilor c\u0103 Domnia Sa este un istoric care a debutat \u00een istoriografie cu decenii \u00een urm\u0103 ca autor al unei teze de doctorat \u00eencadrabil\u0103 \u00een istoria modern\u0103.
\n\u00cen a doua parte a eseului despre Primul R\u0103zboi Mondial \u015fi care condenseaz\u0103 tot trei capitole, \u00eentinz\u00e2ndu-se pe 51 de pagini, cam la fel ca \u015fi prima parte a c\u0103r\u0163ii, domnul Lucian Boia nu mai pare la fel de interesat s\u0103-\u015fi bazeze comentariile, (re)interpret\u0103rile pe lucr\u0103ri \u015fi viziuni istoriografice na\u0163ionale \u015fi universale, deoarece include doar trei cit\u0103ri (dintre care una este dintr-o lucrare proprie). Poate \u015fi pentru c\u0103 aceste trei capitole vizeaz\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 foarte mare spa\u0163iul rom\u00e2nesc, Domnia Sa a preferat s\u0103 neglijeze deliberat o bogat\u0103 produc\u0163ie istoriografic\u0103 autohton\u0103 despre tematic\u0103 (\u015fi nu numai rom\u00e2neasc\u0103, fiindc\u0103 avea la \u00eendem\u00e2n\u0103 c\u0103r\u0163i, studii \u015fi articole scrise de reputa\u0163i istorici str\u0103ini care au tip\u0103rit mii de pagini despre situa\u0163ia rom\u00e2nilor \u015fi a Rom\u00e2niei \u00een preajma \u015fi din vremea primei conflagra\u0163ii mondiale, inclusiv despre Unirea din 1918: Keith Hitchins, Glenn E. Torrey, Paul Michelson, Jean Nouzille, Jean-No\u00ebl Grandhomme \u015f.a.). Aceast\u0103 abordare metodologic\u0103 diferit\u0103 asupra celor dou\u0103 p\u0103r\u0163i poate fi cheia unui mesaj extravagant \u015fi comercial al c\u0103r\u0163ii domnului Lucian Boia. \u00cen primele trei capitole, istoricul schi\u0163eaz\u0103 probleme importante generate de Primul R\u0103zboi Mondial. \u015ei aceste abord\u0103ri nu sunt exhaustive, de aceea, probabil, a \u015fi neglijat c\u00e2teva dintre aceste subiecte care, mai nou, se bucur\u0103 de o larg\u0103 audien\u0163\u0103 \u00een cercul speciali\u015ftilor, precum cele referitoare la studiile de gen, feminism \u015fi umanitarianism \u2013 a se vedea, de exemplu, Bruno Cabanos, The Great War and the Origins of Humanitarianism, 1918-1924, Cambridge University Press, 2014 sau Gender and the First World War, editat de Christa H\u00e4mmerle, Oswald \u00dcberegger, Birgita Bader Zaar, Palgrave and Macmillan, New York, 2014 etc. \u00cen prima parte a c\u0103r\u0163ii, domnul Lucian Boia a avansat cuminte, comod, comentarii \u015fi (re)interpret\u0103ri asupra r\u0103zboiului, invoc\u00e2nd din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te-o lucrare mai veche sau mai recent\u0103. \u00cen ultimele trei capitole, abordarea eseistic\u0103 devine mult mai vizibil\u0103 \u015fi pentru c\u0103, aici, a f\u0103cut apel, practic, la doar dou\u0103 surse bibliografice (except\u00e2nd, desigur, propria carte). Cum se \u00eempac\u0103 rigoarea argument\u0103rii cu exprimarea de tip eseistic, c\u00e2nd autorul include \u00een c\u00e2teva pagini din a doua parte a c\u0103r\u0163ii sale date exacte (demografice mai cu seam\u0103) f\u0103r\u0103 a men\u0163iona locul \u015fi autorul de unde le-a preluat? Credem c\u0103 acribia specific\u0103 unui istoric consacrat, cum este domnul Lucian Boia, ar fi trebuit s\u0103-l \u00eendemne s\u0103 specifice sursa bibliografic\u0103 utilizat\u0103!
\nDar izbitoare \u00een prezentul volum este cvasiabsen\u0163a, din prima parte, a istoriei contrafactuale, \u00een contrabalans cu recuren\u0163a \u00een ultimele trei capitole a unor interoga\u0163ii de genul \u201eCe s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103\u2026?\u201d. Toate aceste scenarii imaginate de Domnia Sa nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een subtitlul asumat pe coperta c\u0103r\u0163ii, no\u0163iunile de controverse, paradoxuri \u015fi reinterpret\u0103ri av\u00e2nd o sfer\u0103 semantic\u0103 bine precizat\u0103. Or, autorul ne pune \u00een fa\u0163\u0103 \u00een ultimele cincizeci de pagini ale c\u0103r\u0163ii, \u00eentr-o manier\u0103 cliometric\u0103, numeroase probleme, precum: \u201eCe s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103 Austro-Ungaria nu pierdea r\u0103zboiul?\u201d sau \u201eCe s-ar fi \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103 dac\u0103 referendumul ar fi avut ca miz\u0103 nu doar unirea, ci \u015fi statutul Transilvaniei \u00een cadrul Rom\u00e2niei?\u201d \u015fi multe altele, pentru care avanseaz\u0103 fire\u015fte \u015fi scenarii posibile (nicidecum (re)interpret\u0103ri!!!).
\nTrecem mai departe la analiza c\u00e2torva afirma\u0163ii din partea a doua a c\u0103r\u0163ii, afirma\u0163ii care au generat dezbateri pro \u015fi contra \u00een ultima vreme. Domnul Lucian Boia apreciaz\u0103 intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi \u00een vara anului 1916 drept \u201eo mare impruden\u0163\u0103\u201d, acuz\u00e2ndu-l pe Ionel Br\u0103tianu c\u0103 \u201ea aruncat \u0163ara \u00eentr-un ne\u00eenchipuit dezastru\u201d (pp. 67-68). Fire\u015fte, recunoa\u015ftem c\u0103, \u00een baza unor cercet\u0103ri de istorie militar\u0103, armata rom\u00e2n\u0103 nu a fost preg\u0103tit\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unui front at\u00e2t de vast. Desigur, nu este o\u00a0 noutate afirma\u0163ia c\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 nu era dotat\u0103 \u00een 1916 conform cerin\u0163elor unui r\u0103zboi modern. Dar, m\u0103 \u00eentreb, care dintre \u0163\u0103rile beligerante \u00een prima conflagra\u0163ie mondial\u0103 a fost cu adev\u0103rat preg\u0103tit\u0103 pentru a face fa\u0163\u0103 tuturor provoc\u0103rilor militare, economice, demografice, sociale aduse de cei patru ani \u015fi jum\u0103tate de r\u0103zboi. Exist\u0103 o singur\u0103 \u0163ar\u0103 care a avut la \u00eendem\u00e2n\u0103 de la \u00eenceputul declan\u015f\u0103rii conflictului solu\u0163ii facile \u015fi rapide pentru tot ce a \u00eensemnat experien\u0163a r\u0103zboiului total, \u00een tran\u015fee, dar \u015fi pe frontul intern? Poate c\u0103 distinsul coleg bucure\u015ftean ne ofer\u0103 un exemplu de asemenea stat, care era pe deplin preg\u0103tit pentru Marele R\u0103zboi!
\nLa sf\u00e2r\u015fitul capitolului patru, autorul trece \u00een revist\u0103 scenariile ce ar mai fi putut fi luate \u00een calcul de regele Ferdinand \u015fi de premierul Ionel Br\u0103tianu, al\u0103turi de intrarea, \u00een 1916, \u00een r\u0103zboi de partea Antantei, respectiv op\u0163iunea de al\u0103turare a Rom\u00e2niei de partea Puterilor Centrale ori solu\u0163ia neutralit\u0103\u0163ii p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit. Aceast\u0103 din urm\u0103 variant\u0103 se pare c\u0103 i-ar fi convenit profesorului Lucian Boia, deoarece \u201eRom\u00e2nia s-ar fi prezentat la sf\u00e2r\u015fitul conflictului mondial cu o armat\u0103 intact\u0103 \u015fi ar fi avut la \u00eendem\u00e2n\u0103 toate mijloacele pentru a \u00eenf\u0103ptui unirea tuturor provinciilor rom\u00e2ne\u015fti. \u00centr-un fel, privind \u00een perspectiva istoriei, ar fi fost poate rezolvarea cea mai avantajoas\u0103. Ar fi scutit \u0163ara de cumplitele pierderi pricinuite de r\u0103zboi, materiale \u015fi mai ales umane\u201d (p. 84). Autorul nu ne lumineaz\u0103 \u00eens\u0103, \u00een scenariul respectiv, cum o Rom\u00e2nie care \u015fi-ar fi p\u0103strat neutralitatea la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului ar fi putut, cu o armat\u0103 intact\u0103, s\u0103-\u015fi dubleze teritoriul \u015fi popula\u0163ia?! Serbia, bun\u0103oar\u0103, care a luptat al\u0103turi de Antant\u0103 c\u00e2t i-a stat \u00een putin\u0163\u0103, ar fi ob\u0163inut definitiv \u00een 1918, \u015fi mai ales la conferin\u0163a p\u0103cii ce ar fi urmat, tot Banatul p\u00e2n\u0103 la Mure\u015f, teritoriu pe care, de altfel, l-a \u015fi ocupat \u00een toamna-iarna anului 1918\/1919. De aceea, cred c\u0103, dac\u0103 Rom\u00e2nia nu ar fi intrat \u00een lupt\u0103 \u00een vara anului 1916, sud-vestul \u0163\u0103rii noastre de azi \u2013 respectiv Banatul cu jude\u0163ele Timi\u015f \u015fi Cara\u015f Severin – ar fi fost al Serbiei! Mai mult, vestul Cri\u015fanei \u015fi al Maramure\u015fului, din S\u0103tmar p\u00e2n\u0103-n Arad (inclusiv ora\u015fele Carei, Oradea, Salonta, Chi\u015fineu-Cri\u015f \u015fi Arad, cu tot cu hinterlandul lor) i-ar fi r\u0103mas Ungariei dac\u0103 Ionel Br\u0103tianu \u015fi Rom\u00e2nia nu s-ar fi al\u0103turat Antantei \u00een 1916! Care dintre fostele imperii sau state succesorale vecine ar fi fost de acord ca Rom\u00e2nia mic\u0103 s\u0103 alipeasc\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi tras un foc de arm\u0103 \u00eentre 1914-1918, at\u00e2tea teritorii care s-au unit totu\u015fi democratic cu Vechiul Regat \u00een anul 1918? Dac\u0103 \u00eel includem pe dac\u0103 de c\u00e2teva ori \u00eentr-o ecua\u0163ie explicativ\u0103, am putea ajunge probabil, teoretic, la solu\u0163ia drag\u0103 domnului Boia. Altminteri, interoga\u0163ia Domniei Sale despre \u201ec\u00e2\u0163i oameni merit\u0103 s\u0103 moar\u0103 fie \u015fi pentru \u00eemplinirea unui ideal na\u0163ional?\u201d \u015fi afirma\u0163ia c\u0103 \u201eironia istoriei st\u0103 \u00een aceea c\u0103 l-ar fi dob\u00e2ndit, poate, \u015fi gratis\u201d, referindu-se la teritoriile din fosta Austro-Ungarie unite cu Rom\u00e2nia \u00een noiembrie-decembrie 1918, nu sunt dec\u00e2t specula\u0163ii cliometrice, or istoria contrafactual\u0103 nu ajut\u0103 nici la progresul istoriografiei \u015fi nici la educa\u0163ia corect\u0103 a adul\u0163ilor! S\u0103 ne amintim cu to\u0163ii, inclusiv istoricul Lucian Boia, c\u0103 tocmai aceste teritorii pentru care Rom\u00e2nia, nepreg\u0103tit\u0103 militar, a intrat \u00een r\u0103zboi \u00een vara anului 1916, au r\u0103mas, sper, pentru vecie \u00een componen\u0163a statului rom\u00e2n (excep\u0163ie f\u00e3c\u00e2nd jum\u0103tate din Bucovina r\u0103pit\u0103 arbitrar \u00een 1940 de Uniunea Sovietic\u0103)! \u015ei mai cred c\u0103 nu este etic corect s\u0103 punem, azi, \u00een balan\u0163\u0103 cliometric\u0103 sutele de mii de victime c\u0103zute pentru \u00eemplinirea idealului na\u0163ional \u00een 1918 cu un scenariu ipotetic, de laborator, fiindc\u0103 o atare antitez\u0103 poate induce percep\u0163ii gre\u015fite \u00een r\u00e2ndul cet\u0103\u0163enilor Rom\u00e2niei prezente, at\u00e2t de dezbina\u0163i de orgolii regionaliste \u015fi politicianiste!
\nAutorul pune sub semnul \u00eendoielii faptul c\u0103 idealul na\u0163ional era \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit de to\u0163i rom\u00e2nii: \u201eCei mai mul\u0163i dintre rom\u00e2ni, \u0163\u0103rani (80% din popula\u0163ie) \u015fi ne\u015ftiutori de carte (60%), aveau cu totul alte preocup\u0103ri \u015fi alte griji; probabil nici nu auziser\u0103 de idealul na\u0163ional\u201d (p. 69). Fie-mi permis \u015fi mie, care nu am m\u0103surat acest lucru (dar nici profesorul Boia nu a f\u0103cut-o, fiindc\u0103 nu avea cum s\u0103 o fac\u0103!!!), s\u0103 enun\u0163 c\u0103 77% dintre \u0163\u0103ranii ne\u015ftiutori de carte au auzit din pove\u015ftile \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor sau ale preo\u0163ilor ori ale unor fii care ajunseser\u0103 s\u0103 se educe de idealul na\u0163ional. \u0162\u0103ranii ace\u015ftia INCUL\u0162I au f\u0103urit o \u0163ar\u0103 at\u00e2t la 1859, c\u00e2t \u015fi la 1918, au c\u00e2\u015ftigat prin s\u00e2ngele v\u0103rsat la sud de Dun\u0103re, \u00een 1877-1878, independen\u0163a Rom\u00e2niei mici! Ei nu puteau pricepe cum nu sunt \u00eempreun\u0103 la aceea\u015fi mas\u0103 toate rudele atunci c\u00e2nd au o s\u0103rb\u0103toare \u00een familie! \u00cen ignoran\u0163a lor \u015ftiau totu\u015fi, \u00eentr-un mod propriu, c\u0103 moldovenii, muntenii \u015fi ardelenii se trag to\u0163i de la \u201eR\u00e2m\u201d \u015fi au aceea\u015fi limb\u0103 \u015fi origine comun\u0103. Emigr\u0103rile ne\u00eencetate de ardeleni spre \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova (nu doar a elitelor, ci \u015fi a oamenilor simpli), o constant\u0103 de-a lungul secolelor dup\u0103 cum au ar\u0103tat istoricii \u015etefan Mete\u015f, David Prodan \u015f.a., au alimentat aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 a originii comune \u015fi au a\u015fezat trainic \u00een sufletele rom\u00e2nilor de peste mun\u0163i o sensibilitate aparte fa\u0163\u0103 de fra\u0163ii lor din Ardeal. Nicolae B\u0103lcescu ne-a l\u0103sat, probabil, cea mai frumoas\u0103 descriere a acestui spa\u0163iu ardelean, iar modelul simbolic unificator realizat de ilustrul istoric romantic-na\u0163ionalist a p\u0103truns, \u00een forme fruste, \u00een con\u015ftiin\u0163a a peste 77% dintre rom\u00e2ni! Da, \u0163\u0103ranii ace\u015ftia incul\u0163i din Vechiul Regat nu erau militan\u0163i activi pentru a sta rom\u00e2nii cu to\u0163ii la o singur\u0103 mas\u0103, \u00een aceea\u015fi structur\u0103 politico-administrativ\u0103, dar este cu totul alt\u0103 chestiune. Aici trebuie s\u0103-i dau dreptate istoricului Lucian Boia, la 1916 aveau alte priorit\u0103\u0163i, \u00een primul r\u00e2nd problema p\u0103m\u00e2ntului (1907 nu era departe!) \u015fi a asigur\u0103rii traiului zilnic. Dar despre analfabetism \u015fi mobilizare politico-na\u0163ional\u0103 putem vorbi la nesf\u00e2r\u015fit pentru istoria ultimelor secole. Avem, \u00een acest sens, exemplul cel mai cunoscut al \u0163\u0103ranilor rom\u00e2ni ardeleni, analfabe\u0163i, \u015fi ei, \u00een propor\u0163ie de 95%, care, la 1848-1849, i-au urmat nezdruncinat pe liderii lor pentru \u00eemplinirea unui ideal na\u0163ional \u015fi social (\u015ftiu c\u0103 idealul na\u0163ional \u00eensemna \u00een Transilvania, \u00een timpul revolu\u0163iei, altceva dec\u00e2t \u00een toamna anului 1918).
\nDomnul Lucian Boia repro\u015feaz\u0103 apoi istoriografiei rom\u00e2ne\u015fti c\u0103 nu prea s-a ocupat de germanofilii din Rom\u00e2nia, care au avansat o alt\u0103 op\u0163iune politic\u0103 \u00een anii Primului R\u0103zboi Mondial, deoarece, chipurile, \u201ederanjau, prin prezen\u0163a lor, unanimitatea imaginar\u0103 din jurul proiectului na\u0163ional\u201d (p. 72). Dac\u0103 subiectul acesta era \u015fi este unul at\u00e2t de important pentru istoriografia rom\u00e2neasc\u0103, oare de ce Domnia Sa s-a \u00eenvrednicit abia \u00een anul 2009 s\u0103 publice o carte despre o atare tematic\u0103? Dup\u0103 1989, c\u00e2nd s-au ridicat toate barierele ideologice din fa\u0163a istoricilor rom\u00e2ni, a trebuit s\u0103 treac\u0103 o perioad\u0103 a\u015fa de lung\u0103, de dou\u0103 decenii, ca s\u0103-i aloce timp de studiu! Oare al\u0163i istorici rom\u00e2ni nu \u015fi-au avut \u015fi \u00eenc\u0103 \u00ee\u015fi au propriile priorit\u0103\u0163i, care nu converg neap\u0103rat cu ceea ce \u015fi-ar fi dorit domnul Lucian Boia s\u0103 atace \u00een scrierile lor?! Este simplu s\u0103 evaluezi mecanic c\u0103 istoricii rom\u00e2ni nu s-au ocupat de germanofili, deoarece ace\u015ftia din urm\u0103 \u201ederanjau, prin prezen\u0163a lor, unanimitatea imaginar\u0103 din jurul proiectului na\u0163ional\u201d (p. 72). De ce s\u0103 nu acuz\u0103m atunci \u015fi lipsa unor cercet\u0103ri temeinice asupra popula\u0163iei Rom\u00e2niei \u00een epoca modern\u0103 sau despre alte subiecte care au fost doar tangen\u0163ial cercetate \u00een ultimele decenii \u015fi care \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 truditorii s\u0103 le dedice c\u0103r\u0163i \u015fi studii ample? Ni se pare c\u0103 istoricul Lucian Boia prive\u015fte prea polarizat lucrurile, din perspectiva unor cli\u015fee \u015fi a unor prejudec\u0103\u0163i postcomuniste.
\nNu voi intra \u00eentr-o polemic\u0103 legat\u0103 de drepturile etnice sau istorice ale Rom\u00e2niei asupra Transilvaniei la 1918, fiindc\u0103 dreptul interna\u0163ional ce s-a aplicat la Paris \u00een 1919-1920 a \u00eensemnat respectarea principiilor wilsoniene, care au generat adev\u0103rate revolu\u0163ii na\u0163ionale \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Sud-Est la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului. Declara\u0163iile \u015fi concep\u0163ia politic\u0103 ale pre\u015fedintelui SUA, Woodrow Wilson, asupra reorganiz\u0103rii grani\u0163elor statelor europene dup\u0103 r\u0103zboi s-au bucurat de mare audien\u0163\u0103 \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor. Conceptul autodetermin\u0103rii na\u0163ionale devenea treptat aproape unica idee repetat\u0103 de elita politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Transilvania \u00een toamna anului 1918. Documentul redactat la Oradea de frunta\u015fii rom\u00e2nilor ardeleni \u015fi citit de
\nAl. Vaida-Voevod \u00een parlamentul de la Budapesta, \u00een ziua de 18 octombrie 1918, era o declara\u0163ie politic\u0103 de principii, de exprimare a independen\u0163ei na\u0163iunii rom\u00e2ne \u015fi a dorin\u0163ei acesteia de secesiune fa\u0163\u0103 de Ungaria.
\nTot ceea ce s-a petrecut la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, \u00een esen\u0163\u0103 exercitarea \u00eentr-o form\u0103 democratic\u0103 a dreptului la autodeterminare na\u0163ional\u0103 de c\u0103tre popula\u0163ia majoritar\u0103 a Transilvaniei, i-a conferit unirii acestei provincii cu Rom\u00e2nia durabilitate \u015fi legitimitate. Decizia Conferin\u0163ei de Pace de la Paris de a recunoa\u015fte oficial \u015fi interna\u0163ional unirea Transilvaniei cu statul rom\u00e2n avea \u00een vedere, \u00een primul r\u00e2nd, acceptarea unei realit\u0103\u0163i geopolitice bazate pe o clar\u0103 majoritate demografic\u0103 a rom\u00e2nilor \u00een teritoriile ce \u015fi-au decis prin plebiscit apartenen\u0163a statal\u0103. Au confirmat, prin concluziile lor, acest aspect important, toate comisiile de exper\u0163i str\u0103ini care au venit \u00een 1919-1920 \u00een Transilvania, pentru a cerceta structurile etno-demografice, mai cu seam\u0103 \u00een zona viitoarei frontiere cu Ungaria \u015fi care \u015fi-au formulat propriile versiuni \u00een privin\u0163a tras\u0103rii frontierelor nord-vestice, vestice \u015fi sud-vestice ale Rom\u00e2niei. Prin urmare, argumentul demografic a jucat, \u00een anii 1918-1920, un rol fundamental \u00een reconfigurarea geopolitic\u0103 a acestui spa\u0163iu ce apar\u0163inuse fostei monarhii austro-ungare.
\nM\u0103 voi referi \u00een continuare la alte c\u00e2teva afirma\u0163ii cel pu\u0163in hazardate ale istoricului Lucian Boia. Astfel, sus\u0163ine autorul, rom\u00e2nii ardeleni aveau de c\u00e2\u015ftigat prin unirea din 1918, intr\u00e2nd \u00eentr-un stat rom\u00e2nesc unde sc\u0103pau de domina\u0163ia ungureasc\u0103, dar pierdeau \u201eo parte din identitatea lor, de locuitori ai altei p\u0103r\u0163i din Europa\u201d (p. 79). Pentru a-\u015fi justifica ideea, istoricul Lucian Boia crede c\u0103 \u201esunt de ajuns reprezent\u0103rile c\u0103 sunt mai civiliza\u0163i \u015fi, \u00een toate, mai bine \u00eentocmi\u0163i dec\u00e2t rom\u00e2nii din Regat\u201d (p. 79). Dac\u0103 \u0163\u0103ranii din Vechiul Regat aveau la 1916 alte priorit\u0103\u0163i, cum sus\u0163ine domnul Boia, atunci fie-ne \u00eeng\u0103duit s\u0103 credem c\u0103 \u015fi \u0163\u0103ranii rom\u00e2ni ardeleni aveau la 1918 cu totul alte priorit\u0103\u0163i dec\u00e2t s\u0103 depl\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 se \u201erupeau\u201d de Europa Central\u0103, unde se sim\u0163eau altfel \u015fi intrau \u00een componen\u0163a statului rom\u00e2n. Nu neg\u0103m c\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 din Transilvania era probabil mai omogen\u0103 dec\u00e2t cea din Vechiul Regat, c\u0103 intelectualitatea ardelean\u0103 era mai apropiat\u0103 de lumea rural\u0103 prin extrac\u0163ia ei social\u0103, de\u015fi \u015fi aici, \u00een interiorul arcului carpatic, erau discrepan\u0163e mari sociale (s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Teodor Mihali era un mare mo\u015fier \u00een nordul provinciei, c\u0103 familia Mocioni din Banat era \u00eentre cele mai \u00eenst\u0103rite familii din Ungaria etc.).
\nFire\u015fte, accept\u0103m teza lansat\u0103 de domnul Lucian Boia c\u0103, \u00een timpul dualismului austro-ungar (1867-1918), cultura maghiar\u0103 a \u00eenregistrat progrese rapide \u00eentre rom\u00e2nii ardeleni. Dar ce alternativ\u0103 aveau rom\u00e2nii \u00een condi\u0163iile \u00een care toat\u0103 justi\u0163ia \u015fi administra\u0163ia se f\u0103ceau \u00een limba maghiar\u0103, iar guvernele de la Budapesta au impus cu obstina\u0163ie mai multe legi de introducere obligatorie a limbii maghiare p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een \u015fcolile confesionale? A \u015fti o limb\u0103 str\u0103in\u0103 nu este un lucru r\u0103u, dar a nu \u015fti acea limb\u0103 str\u0103in\u0103, respectiv maghiara, \u00eensemna, p\u00e2n\u0103 la 1918, pentru rom\u00e2nii ardeleni s\u0103 se autoexclud\u0103 de la o multitudine de cariere profesionale. Poate suntem subiectivi \u00een percep\u0163ii, dar am resim\u0163it \u00een c\u00e2teva fraze din ultimele trei capitole ale c\u0103r\u0163ii o oarecare nostalgie a autorului dup\u0103 o alt\u0103 Austro-Ungarie (oarecum \u00een sensul lui Stefan Zweig cu a sa celebr\u0103 carte Lumea de ieri). Scenariile despre imperiul bicefal ce nu ar fi intrat \u00een colaps la 1918 sunt zugr\u0103vite \u00een culori \u015fi tu\u015fe care eman\u0103 simpatie fa\u0163\u0103 de vechile structuri imperiale. Nici Germania nu a \u201esc\u0103pat\u201d de o asemenea comp\u0103timire, domnul Lucian Boia invoc\u00e2nd aprecierea unui istoric francez care spunea c\u0103, \u201erareori \u00een istoria omenirii, o mare \u0163ar\u0103 \u00eenvins\u0103 a fost tratat\u0103 cu asemenea severitate\u201d (p. 90). Ne-am fi a\u015fteptat la o atare compasiune \u015fi fa\u0163\u0103 de condi\u0163iile \u00eenrobitoare impuse Rom\u00e2niei de Puterile Centrale prin pacea de la Buftea-Bucure\u015fti din prim\u0103vara anului 1918, dar domnul Boia se rezum\u0103 la a justifica severitatea condi\u0163iilor impuse \u0163\u0103rii noastre prin faptul c\u0103 Rom\u00e2nia a atacat Austro-Ungaria \u00een vara anului 1916: \u201eeste curios cum mai to\u0163i istoricii rom\u00e2ni denun\u0163\u0103 cu indignare duritatea ocupa\u0163iei germane \u015fi nedreptatea tratatului, uit\u00e2nd, se vede, c\u0103 nu Puterile Centrale atacaser\u0103 Rom\u00e2nia, ci invers\u201d (p. 77). Probabil domnul Boia nu \u015ftie sau are amnezie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu faptul c\u0103 \u015fi Germania a atacat, \u00een 1914, Belgia \u015fi Fran\u0163a!
\nLa sf\u00e2r\u015fitul acestor sumare considera\u0163ii despre lucrarea analizat\u0103, ne permitem s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m care a fost miza ei? Una \u015ftiin\u0163ific\u0103, profesional\u0103 sau una pur comercial\u0103, de a frapa\/ \u015foca publicul iubitor de istorie \u015fi, astfel, a-i asigura un succes de cas\u0103? Las cititorii, dar mai ales speciali\u015ftii \u00een istoria secolelor XIX-XX care au avut curiozitatea s\u0103 achizi\u0163ioneze cartea s\u0103 se pronun\u0163e ei \u00een\u015fi\u015fi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Se va \u00eemplini, \u00eentr-un viitor foarte apropiat, un secol de la izbucnirea primei conflagra\u0163ii mondiale, prilej cu care \u00een mai toat\u0103 lumea apar (\u015fi vor continua \u00een permanen\u0163\u0103 s\u0103 vad\u0103 lumina tiparului) lucr\u0103ri monografice, edi\u0163ii de documente \u015fi memorialistic\u0103 etc., \u00eencep s\u0103 se organizeze conferin\u0163e \u015fi dezbateri \u00eentre speciali\u015fti, dar \u015fi cu participarea publicului larg.… Cite\u0219te mai mult »Despre Primul R\u0103zboi Mondial, Unirea din 1918 \u015fi corectitudinea istoric\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[8957,11788,11789,11787,11790,11786],"class_list":["post-20036","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-lucian-boia","tag-lucian-boia-controverse","tag-paradoxuri","tag-primul-razboi-mondial","tag-reinterpretari","tag-romania-in-primul-razboi-mondial"],"views":3899,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20036","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20036"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20036\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20036"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20036"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20036"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}