Trecutul ne \u00eenso\u0163e\u015fte existen\u0163a, fie c\u0103 dorim, fie c\u0103 nu dorim! Tentativele de a fiin\u0163a \u00een afara lui sunt \u015fi au fost necontenit sortite e\u015fecului. Este vorba de un tot, de un \u00eentreg, care nu poate \u015fi mai ales nu trebuie ignorat. Lan\u0163ul unei cauzalit\u0103\u0163i nu poate s\u0103 nu fie \u0163inut \u00een seam\u0103, dec\u00e2t cu pre\u0163ul unor pierderi \u015fi a unor erori c\u00e2teodat\u0103 ireparabile. Dar mai ales nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 o evolu\u0163ie dac\u0103 nu se cunosc cauzele, condi\u0163iile \u00een care ea a avut loc, \u00eentregul proces care i-a stat la baz\u0103. Important este ca orice lucru pe care omul \u00eel \u00eentreprinde s\u0103-l fac\u0103 \u00een deplin\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi chiar, prin analogii, s\u0103 poat\u0103 prevede ceea ce va urma.
\n\u015ei, totu\u015fi, \u00een ultima perioad\u0103, se \u00eenregistreaz\u0103 o tendin\u0163\u0103 de a nu se lua \u00een considerare ceea ce precede, ci, pun\u00e2ndu-se ochelari de cal, s\u0103 se ignore, ba chiar s\u0103 se dispre\u0163uiasc\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile trecutului, de\u015fi astfel de atitudini nu pot fi dec\u00e2t extrem de p\u0103guboase. Uneori o astfel de atitudine face parte dintr-un \u00eentreg scenariu, cei care-l impun fiind de p\u0103rere c\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura negativ\u0103 a unui trecut poate fi \u00eenl\u0103turat\u0103 prin ignorare, f\u0103r\u0103 ca, cel pu\u0163in, ea s\u0103 fie cunoscut\u0103!
\n\u00cen\u0163elegerea unei situa\u0163ii impune firesc s\u0103 i se explice cauzele \u015fi s\u0103 i se cunoasc\u0103 evolu\u0163iile anterioare f\u0103r\u0103 de care comprehensiunea este trunchiat\u0103 \u015fi incomplet\u0103. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ignorarea complica\u0163iilor \u015fi a contradic\u0163iilor trecute nu duce la o paralizare a unei repet\u0103ri a lor. Dimpotriv\u0103, sunt bombe cu explozii \u00eent\u00e2rziate, care mai devreme sau mai t\u00e2rziu se declan\u015feaz\u0103, duc\u00e2nd la repetarea unor situa\u0163ii nedorite, c\u00e2nd acestea ar fi putut fi evitate, dac\u0103 ar fi fost cunoscute \u015fi luate \u00een considerare.
\nConsiderat\u0103 dep\u0103\u015fit\u0103, ca un spin \u00een ochi, istoria este redus\u0103 la rolul unei dexterit\u0103\u0163i, slaba aten\u0163ie care i se acord\u0103 fiind apreciat\u0103 ca suficient\u0103 pentru ca o \u015ftergere din memorie s\u0103 \u00eensemne \u00eenl\u0103turarea unui \u00eentreg proces care a avut loc, l\u0103s\u00e2nd puternice urme, dar \u015fi transmi\u0163\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte! Num\u0103rul orelor de istorie predate \u00een \u015fcoli este redus \u015fi pred\u0103rii ei i se d\u0103 o alt\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, este resistematizat\u0103 \u00een noi haine, mai globalizate, propria devenire a \u0163\u0103rii natale este trecut\u0103 pe un plan secund \u015fi uneori chiar ignorat\u0103, insist\u00e2ndu-se asupra viziunii mondializate. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een procesul de formare al omului zilelor noastre trebuie transmis\u0103 t\u00e2n\u0103rului elev imaginea lumii \u00een toat\u0103 complexitatea \u015fi \u00een toate corel\u0103rile ei, dar oricum este firesc s\u0103 se insiste cu deosebit\u0103 aten\u0163ie \u015fi cu prec\u0103dere asupra spa\u0163iului de formare \u015fi vie\u0163uire, lucru de care se \u0163ine seama \u00een m\u0103sur\u0103 prea restr\u00e2ns\u0103.
\n\u00cenf\u0103\u0163i\u015farea proceselor istorice \u00een succesiunea lor cronologic\u0103 este fireasc\u0103, logic\u0103 \u015fi totodat\u0103 poate s\u0103-l ajute pe t\u00e2n\u0103rul \u00eenv\u0103\u0163\u0103cel s\u0103 preia \u015fi s\u0103 asimileze cu u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi folos cuno\u015ftin\u0163ele care i se transmit. Metoda trat\u0103rii \u201eproblematice\u201c a materiei, cu un joc al cronologiei care provoac\u0103 confuzie \u015fi care mai ales d\u0103 o imagine necorespunz\u0103toare unui ansamblu de procese istorice, introdus\u0103 ast\u0103zi \u00een manuale, este departe de a oferi foloasele metodei clasice, transmi\u0163\u00e2nd elevului cuno\u015ftin\u0163e \u00een \u201efelii\u201c repetate \u015fi stric\u00e2nd de la \u00eenceput perceperea unor procese care, \u00een fapt, sunt corelate \u015fi care nu pot fi rupte \u00een buc\u0103\u0163i!
\nMai grav\u0103 este \u00eens\u0103 operarea unei selec\u0163iuni arbitrare \u00een temeiul c\u0103reia se arunc\u0103 la co\u015f p\u0103r\u0163i \u00eentregi din trecut, ca \u015fi cum acesta n-ar fi existat. Este destul s\u0103 men\u0163ionez \u2013 ca exemplu \u2013 c\u0103 elevului nu i se relateaz\u0103 nimic \u00een manualul de istorie al ultimei clase de liceu despre domnitorul Constantin Br\u00e2ncoveanu, important pentru lunga sa domnie de un sfert de veac \u015fi pentru realiz\u0103rile ei, dar mai ales oferind peste veacuri un model moral de comportament \u00een momentul tragicului sf\u00e2r\u015fit al existen\u0163ei sale.
\nEste normal ca fiecare om s\u0103 aib\u0103 \u00eentr-un sert\u0103ra\u015f al min\u0163ii cuno\u015ftin\u0163e privind evolu\u0163ia spa\u0163iilor sale native \u015fi s\u0103-\u015fi alc\u0103tuiasc\u0103 propria sa versiune ca unul dintre temeiurile existen\u0163ei sale, \u00eencadr\u00e2nd-o firesc fluxului general al succesiunii proceselor istorice ale lumii \u015fi cu prec\u0103dere proceselor continentului c\u0103ruia \u00eei apar\u0163ine. Dar aceasta presupune \u015fi o asimilare corespunz\u0103toare a cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi mai ales ca ele s\u0103-i fie transmise \u00een a\u015fa manier\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 i se a\u015feze \u00een minte p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea existen\u0163ei sale.
\n\u00cen mod firesc, ar trebui transmis\u0103 progresiv, \u00eentr-o succesiune cronologic\u0103, mai \u00eent\u00e2i o istorie \u201ea patriei\u201c, iar apoi cea universal\u0103, cu accent pe continentul european, cu scoaterea \u00een eviden\u0163\u0103 a intercorel\u0103rilor. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul organizat firesc al istoriei ar mobiliza mintea copilului \u015fi apoi a t\u00e2n\u0103rului, d\u00e2ndu-i puterea de a \u00een\u0163elege trecutul, dar \u015fi de a trage \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte pentru via\u0163a de zi cu zi \u015fi pentru cea a viitorului. Dar pentru aceasta nu trebuie ca deciden\u0163ii s\u0103 tot schimbe \u015fi s\u0103 \u201einoveze\u201c un proces de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi asimilare \u2013 care se desf\u0103\u015foar\u0103 timp de cel pu\u0163in un deceniu \u2013 dec\u00e2t cu riscul de a provoca confuzie \u00een min\u0163i fragede.
\nSelectarea arbitrar\u0103 a evenimentelor \u015fi a personalit\u0103\u0163ilor, care este operat\u0103 \u00een actualele programe \u015fi manuale, f\u0103r\u0103 a se recurge la o consultare a celor deplin \u00eendritui\u0163i prin cuno\u015ftin\u0163e \u015fi experien\u0163\u0103 a-\u015fi spune cuv\u00e2ntul \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, are urm\u0103ri negative uneori incalculabile. Mai grav este c\u00e2nd la baza unor schimb\u0103ri stau motiva\u0163ii politice, care pot fi nu numai arbitrare, dar care, prin for\u0163a \u00eemprejur\u0103rilor \u015fi succesiunea guvernelor, n-au nici temei de statornicie!
\nNu trebuie uitat c\u0103 istoria este un \u201emagister vitae\u201c, c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele ei sunt esen\u0163iale \u00een formarea oric\u0103rui om \u015fi \u00een definirea personalit\u0103\u0163ii sale. Ignorarea, transformarea \u015fi reducerea ei, minimalizarea \u015fi marginalizarea ei \u00een procesele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt nu poate fi dec\u00e2t extrem de d\u0103un\u0103toare. Nu trebuie mai ales uitat c\u0103, prin nereceptarea \u015fi neasimilarea istoriei \u015fi \u00een primul r\u00e2nd a \u00eentregii istorii na\u0163ionale, nu vom mai avea cet\u0103\u0163eni ai acestei \u0163\u0103ri, ci simpli locatari trec\u0103tori prin spa\u0163iul ei. Oare acest lucru este dorit?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Trecutul ne \u00eenso\u0163e\u015fte existen\u0163a, fie c\u0103 dorim, fie c\u0103 nu dorim! Tentativele de a fiin\u0163a \u00een afara lui sunt \u015fi au fost necontenit sortite e\u015fecului. Este vorba de un tot, de un \u00eentreg, care nu poate \u015fi mai ales nu trebuie ignorat. Lan\u0163ul unei cauzalit\u0103\u0163i nu poate s\u0103 nu fie \u0163inut \u00een seam\u0103, dec\u00e2t cu… Cite\u0219te mai mult »Trecutul ignorat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[11785],"class_list":["post-20033","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-despre-trecut"],"views":1395,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20033","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20033"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20033\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20033"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20033"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20033"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}