St\u00e2rnit de dorul \u201eomului care z\u00e2mbe\u015fte\u201c, respectiv, regretatul \u015fi ne\u00eenlocuibilul Alexandru De\u015fliu de la Foc\u015fani, fondatorul excelentei reviste culturale Pro Saeculum \u2013 dl Dumitru Radu Popescu schi\u0163eaz\u0103 \u00eentr-o \u201escrisoare deschis\u0103\u201c trimis\u0103 celui de Dincolo un fel de hart\u0103 a Rom\u00e2niei de azi \u00eentreb\u00e2ndu-l: \u201eDomnule Alexandru De\u015fliu, da\u0163i-mi o m\u00e2n\u0103 de ajutor! Cum se vede Rom\u00e2nia de pe lumea cealalt\u0103?\u201c. \u00cei furnizeaz\u0103 adresantului, pe l\u00e2ng\u0103 starea de boal\u0103 \u015fi de suferin\u0163\u0103 t\u0103cut\u0103 a b\u0103tr\u00e2nilor ce-au mai r\u0103mas s\u0103 zac\u0103 pe prispa caselor p\u0103r\u0103site, o statistic\u0103 ad hoc a popula\u0163iei zbur\u0103toare din Rom\u00e2nia aflat\u0103 \u00een proces de rapid\u0103 integrare \u00een cursa \u201eglobaliz\u0103rii\u201c ce anim\u0103 p\u00e2n\u0103 la dispari\u0163ie omenirea de azi: concluzia ar fi c\u0103, pe cale de a deveni o popula\u0163ie de cocori \u00een c\u0103utarea unei \u0163\u0103ri mai calde, rom\u00e2nii fug pe capete ca s\u0103 se globalizeze. Se conformeaz\u0103 febril \u015fi patriotic vechiului \u00eendemn al marelui poet de a ne muta \u00een alt\u0103 \u0163ar\u0103. \u201e\u0162ara\u201c lor de azi e tot Globul, care-i prime\u015fte, cum vedem, cu bra\u0163ele larg deschise \u015fi cu lan\u0163ul solidarit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale str\u00e2ns pe g\u00e2t. S\u0103 facem carevas\u0103zic\u0103 socoteala, starea na\u0163iunii \u015fi a \u201e\u0163\u0103rii care se mut\u0103\u201c. \u00cen timp ce 6.000 de elevi \u201esunt gata arvuni\u0163i s\u0103-\u015fi \u00eenceap\u0103 studiile, la toamn\u0103, \u00een universit\u0103\u0163ile din Apus\u201c, scrie prozatorul, 80.000 de rom\u00e2ni \u201es-au integrat \u2013 anul trecut, fire\u015fte! \u2013 \u00een lucr\u0103rile de zile \u015fi nop\u0163i din Germania merkelizat\u0103.\u201c Un \u201eval de rom\u00e2ni\u201c sunt \u015foferi, m\u0103celari, m\u0103tur\u0103tori \u015fi frizeri \u00een Anglia, cea mai \u201eigienizat\u0103\u201c \u0163ar\u0103 din lume. \u00cen Italia locuiesc peste un milion de rom\u00e2ni: \u201eCu alte cuvinte, \u0163ara fostului \u00eemp\u0103rat Cezar, spintecat \u015fi de un prieten duios, Brutus, s-a \u00eembog\u0103\u0163it cu popula\u0163ia ce ar putea fi echivalat\u0103 cu num\u0103rul celor ce locuiesc \u00een Cluj (400.000), Ia\u015fi (400.000), Oradea (300.000). \u015eterge\u0163i de pe harta Rom\u00e2niei aceste trei ora\u015fe \u015fi toul va fi OK!\u201c \u00cen Spania se afl\u0103 (\u201eoficial\u201c) peste un milion de \u201emioritici\u201c, echivalentul Timi\u015foarei, Bra\u015fovului, Br\u0103ilei: \u201eA\u015fa c\u0103 dac\u0103 rade\u0163i de pe harta Rom\u00e2niei \u015fi aceste trei ora\u015fe ne apropiem de o cifr\u0103 rezonabil\u0103 a rom\u00e2nilor r\u0103ma\u015fi \u00een \u0163ar\u0103\u201c. Un efect semnificativ \u015fi tulbur\u0103tor al bejeniei noastre, numele str\u0103vechi al \u201eglobaliz\u0103rii\u201c de azi, const\u0103 \u00een exportul ortodoxiei ajunse \u00een bisericile italiene: \u201eE bine c\u0103 \u00een bisericile ortodoxe din str\u0103in\u0103tate se mai c\u00e2nt\u0103 \u015fi rom\u00e2ne\u015fte. Dar de-abia de aici \u00eencepe noutatea: \u00een Italia foarte multe biserici catolice au r\u0103mas pustii… Cic\u0103 \u00een bisericile r\u0103mase f\u0103r\u0103 credincio\u015fi au prins cheag evlavio\u015fii de pe alte continente… \u015ei!… \u015ei ortodoc\u015fii rom\u00e2ni! 370 de biserici din Italia au fost luate \u00een custodie de prela\u0163ii danubiano-pontici. E bine! S\u0103 fie vorba de o extindere neocolonialist\u0103 a tradi\u0163iilor ortodoxismului danubiano-pontic?\u201c. I-am putea asemui pe noii purt\u0103tori ai f\u0103cliei ortodoxiste \u00een bisericile pustii ale papista\u015filor cu \u201econchistadorii\u201c lui Cortez \u015fi ai lui Columb care, cu secole \u00een urm\u0103, r\u0103sp\u00e2ndeau cu zel militant catolicismul \u00een Indiile lor abia cucerite? Au devenit \u201emioriticii\u201c no\u015ftri, acredita\u0163i de globali\u015ftii neamului lor cu resemnarea \u015fi nonviolen\u0163a, noii \u201econchistadori\u201c care, \u00een sens invers dec\u00e2t \u00eenainta\u015fii lor spanioli, readuc \u00een \u201ecolonii\u201c puterea propriei lor credin\u0163e? Datele \u015fi sensul \u201eglobaliz\u0103rii\u201c, al noii \u201ebejenii\u201c descrise \u2013 \u00een cifre \u2013 de autorul V\u00e2n\u0103torii regale par s\u0103 indice \u015fi un asemenea proces de reconfigurare a hotarelor spirituale ale lumii. \u00cens\u0103 un temei de grabnic\u0103 \u015fi aspr\u0103 r\u0103zg\u00e2ndire asupra acestei fanteziste ipoteze mi-l ofer\u0103 tot marele prozator care m\u0103 \u00eencuraj\u0103 s\u0103 visez pre\u0163 de o secund\u0103! Continu\u00e2ndu-\u015fi statistica exportului de oameni, D.R.Popescu conchide: \u201eUnii sceptici spun c\u0103 p\u00e2n\u0103 azi noi am exportat \u00een Occident peste 3,5 milioane de rom\u00e2ni. Optimi\u015ftii spun c\u0103 am dep\u0103\u015fit 5 milioane! Dac\u0103 mai punem la socoteal\u0103 romii \u015fi milionul de rom\u00e2ni din Basarabia purt\u0103tori de pa\u015faport d\u00e2mbovi\u0163ean, putem zice c\u0103 niciodat\u0103 \u00een istorie un popor nu a emigrat at\u00e2t de bine organizat precum mioriticii carpato-nistreni!\u201c \u015ei totu\u015fi, de ce se \u201ebejenesc\u201c rom\u00e2nii sub pretextul \u201eglobaliz\u0103rii\u201c \u015fi al \u201eliberei circula\u0163ii\u201c? Sub aceste flamuri defileaz\u0103 \u00een goana \u00eentru \u201eglobalizare\u201c noii emigran\u0163i, goni\u0163i (\u201emuta\u0163i\u201c) din \u0163ar\u0103 de spectrul s\u0103r\u0103ciei, al lipsei de \u015fans\u0103 \u015fi al ne\u00eencrederii \u00een viitor. O \u015ftiu ori nu o \u015ftiu, ei sunt victimele \u201efericite\u201c (\u201edepresia adus\u0103 de fericire\u201c \u2013 noteaz\u0103 \u00een final scriitorul) ale aplic\u0103rii neab\u0103tute a unui principiu de fier r\u0103mas neclintit p\u00e2n\u0103 azi, statuat de nemuritorul Machiavelli: \u201eSe cuvine ca oamenii s\u0103 fie sau m\u00e2ng\u00e2ia\u0163i sau ruina\u0163i cu totul: c\u0103ci pe drept cuv\u00e2nt nu exist\u0103 mod mai sigur de a st\u0103p\u00e2ni o provincie dec\u00e2t ruin\u00e2nd-o\u201c. Statistica \u201eemigran\u0163ilor\u201c \u015fi ruina \u201eprovinciei\u201c, a \u0163\u0103rii\u00a0 care se mut\u0103, confirm\u0103 zdrobitor principiul imbatabil al florentinului. Flotant\u0103, popula\u0163ia actual\u0103 a Rom\u00e2niei nici nu mai poate fi ajuns\u0103 din urm\u0103 \u015fi evaluat\u0103 realistic de ultimele recens\u0103minte care, prin contrazicerea unuia cu altul, suspend\u0103 buim\u0103citor r\u0103spunsul la o simpl\u0103 \u00eentrebare: \u201eCare este popula\u0163ia Rom\u00e2niei\u201c, din ce \u00een ce mai \u00eenstr\u0103inat\u0103 de ea \u00eens\u0103\u015fi?
\nSatul sp\u00e2nzura\u0163ilor
\nCu o form\u0103 de \u00eenstr\u0103inare a emigran\u0163ilor care\u00a0 se \u201eglobalizeaz\u0103\u201c, t\u0103indu-\u015fi amintirile \u015fi trecutul ne \u00eent\u00e2lnim \u00eentr-un scurt dar p\u0103trunz\u0103tor articol din Pro Saeculum intitulat Un alt Marin Preda, semnat de dl. Iordan Datcu. E un articol \u2013 medita\u0163ie profund\u0103 pe marginea celei de-a doua edi\u0163ii, revizuit\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103 a c\u0103r\u0163ii Morome\u0163ii. Ultimul capitol de Sorin Preda (Eikon, 2013): \u201eSorin Preda face \u00een prezentarea satului natal al scriitorului, la mai bine de trei decenii de la decesul acestuia \u2013 scrie Iordan Datcu \u2013 deopotriv\u0103 oper\u0103 de scriitor, sociolog \u015fi antropolog. Satul de dup\u0103 Marin Preda a suferit, sub raport mentalitar \u015fi comportamental, muta\u0163ii structurale. Din h\u0103rnicia de alt\u0103dat\u0103 a \u0163\u0103ranilor n-a mai r\u0103mas mare lucru, ei devenind, dup\u0103 o jum\u0103tate de secol de totalitarism \u015fi dup\u0103 un sfert de secol de tranzi\u0163ie f\u0103r\u0103 orizont, doar spectatori ai fenomenului agrar. Mul\u0163i dintre ei au p\u0103r\u0103sit satul pentru a lucra la ora\u015f sau \u00een str\u0103in\u0103tate, iar fiii acestora nu pot accede la licee din cauza s\u0103r\u0103ciei p\u0103rin\u0163ilor lor. A disp\u0103rut setea de via\u0163\u0103, unii dintre ei pun\u00e2ndu-\u015fi cap\u0103t zilelor prin sp\u00e2nzurare, astfel c\u0103 satul Sili\u015ftea a dob\u00e2ndit supranumele de \u00absatul sp\u00e2nzura\u0163ilor\u00bb\u201c. Satului \u2013 scrie Sorin Preda \u2013 parc\u0103 i-au disp\u0103rut brusc taina \u015fi misterul, pove\u015ftile \u015fi vorbele \u00een r\u0103sp\u0103r. Satul s-a dezvr\u0103jit. Taina, misterul, pove\u015ftile \u015fi vorbele \u00een r\u0103sp\u0103r erau ale lui Marin Preda, ctitorul \u015fi autorul satului Sili\u015ftea-Gume\u015fti. \u00cens\u0103 nu-i doar at\u00e2t. Unul dintre urma\u015fii morome\u0163ilor vorbe\u015fte, \u00een nume propriu, \u015fi spune despre abulia \u015fi nep\u0103sarea comunit\u0103\u0163ii peste care at\u00e2tea au trecut: \u201eTr\u0103im de azi pe m\u00e2ine \u015fi nu mi\u015fc\u0103m nimic. St\u0103m \u015fi ne uit\u0103m cum se pr\u0103vale malul peste noi.\u201c Lipse\u015fte de aici chiar Scriitorul, Marin Preda, care a \u015ftiut ca pu\u0163ini al\u0163ii c\u0103 \u201emalul\u201c e \u00eempins ca s\u0103 se \u201epr\u0103vale peste noi\u201c! Ce loc ocup\u0103 amintirea scriitorului \u00een mintea oamenilor? \u201eEl este pentru sili\u015fteni \u2013 scrie Iordan Datcu \u2013 doar o lec\u0163ie din cartea de citire; o statuie a lui a fost ridicat\u0103 t\u00e2rziu, iar \u015fcoala \u00een care a \u00eenv\u0103\u0163at \u00eei poart\u0103 numele dup\u0103 dou\u0103 decenii de la moartea lui\u201c. Cum e scriitorul \u00een amintirea concet\u0103\u0163enilor lui, a lui Coco\u015fil\u0103 \u015fi Iocan, a lui Dumitru lui Nae? Ace\u015ftia \u015fi urma\u015fii acestora ajung s\u0103 se \u00eentrebe, cu mirarea care le-a mai r\u0103mas, cum au tr\u0103it ei \u015fi chiar dac\u0103 ei au tr\u0103it sau al\u0163ii \u00een locul lor! \u00ce\u015fi \u201eamintesc\u201c ce afl\u0103 de la al\u0163ii \u015fi din \u201ecartea de citire\u201c; nu au \u015fi nu-i un timp al lor, ci al altora, v\u00e2r\u00e2t pe g\u00e2t sau dat cu \u00eemprumut: le lipsesc din via\u0163\u0103 chiar anii pe care i-au tr\u0103it. Ca \u015fi cum ar fi fost \u201e\u00eemprumuta\u0163i\u201c, ca un credit, ca s\u0103-i tr\u0103iasc\u0103: un teribil fenomen de alienare petrecut \u00een lumea unui sat care \u00ee\u015fi recit\u0103 amintirile din cartea de citire. Observa\u0163iile lui Sorin Preda pe urmele lui Marin Preda sunt excep\u0163ionale: sub ascu\u0163imea lor lumea se \u201edezmorome\u0163ianizeaz\u0103\u201c v\u0103dind asa, o dat\u0103 mai mult, puterea geniului creator al unui mare scriitor rom\u00e2n. \u00cen cealalt\u0103 sec\u0163iune a c\u0103r\u0163ii, amintirea martorilor neimplica\u0163i \u00een lumea \u201emorome\u0163ian\u0103\u201c ne revel\u0103, cum spune Iordan Datcu, \u201eun alt Marin Preda\u201c. M\u0103rturiile unor scriitori care l-au cunoscut de aproape pe autorul Morome\u0163ilor vin s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 un portret sau s\u0103 contrazic\u0103 anumite imagini false despre marele prozator. A\u015fa, Eugen Simion \u201e\u00eel evoc\u0103 pe omul Preda, fermec\u0103tor \u00eentre prieteni, cu ironia lui fin\u0103 \u015fi inteligent\u0103, cu spiritul lui profund, pe acela care afirma tran\u015fant c\u0103 este un om serios\u201c. Serios, dar nu ursuz, cum au crezut mul\u0163i citadini, unii remarcabili, dar lovi\u0163i de invidie sau de cecitate. Magdalena Bedrosian, redactor la Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 timp de zece ani sub directoratul lui Marin Preda, spune c\u0103 a cunoscut \u00een acesta \u201estructura democratic\u0103 cea mai accentuat\u0103\u201c \u00een compara\u0163ie cu to\u0163i scriitorii pe care i-a \u00eent\u00e2lnit. Totodat\u0103, subliniaz\u0103 delicate\u0163ea \u015fi tandre\u0163ea ce contrazic stereotipul despre \u201emitoc\u0103nia\u201c \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 (acreditat\u0103, din nefericire, \u015fi de un mare intelectual precum Adrian Marino!). Radu F. Alexandru observ\u0103 \u015fi el ceea ce al\u0163ii n-aveau ochi s\u0103 vad\u0103: \u201eo candoare \u015fi un bun-sim\u0163 al m\u0103surii total diferit de ceea ce \u00ee\u015fi imaginau neprietenii ce nu-l cuno\u015fteau \u015fi vehiculau tot felul de lucruri abjecte pe seama lui\u201c. Radu Cosa\u015fu \u00eel evoc\u0103 ad\u00e2nc recunosc\u0103tor pe cel care i-a venit \u00een ajutor \u00eentr-unul \u201edin cele mai importante momente ale vie\u0163ii literare\u201c, respectiv, c\u00e2nd dup\u0103 interven\u0163ia curajoas\u0103 a t\u00e2n\u0103rului autor al viitoarelor Supravie\u0163uiri, \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 a scriitorilor, va deveni un proscris, trimis la \u201emunca de jos\u201c \u015fi \u00eempins \u00een \u201e\u015fomaj\u201c, ca liber profesionist f\u0103r\u0103 carte de munc\u0103: Preda, spune Radu Cosa\u015fu, \u201ee norocul vie\u0163ii mele\u201c. Asemenea m\u0103rturii \u015fi multe altele \u00eent\u0103resc imaginea lui Marin Preda ca fiind a unui reper moral de prim rang al societ\u0103\u0163ii scriitorilor rom\u00e2ni \u015fi a c\u0103rui dispari\u0163ie a fost resim\u0163it\u0103 \u00eendelung ca o veritabil\u0103 catastrof\u0103 a fragilei \u015fi contradictoriei lumi creatoare de fic\u0163iuni durabile. Noroc cu acestea care ne \u0163in \u00een via\u0163\u0103, altfel am r\u0103m\u00e2ne cu amintirile din \u201esatul sp\u00e2nzura\u0163ilor\u201c: amintirea \u2013 ca o lec\u0163ie din cartea de citire.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
St\u00e2rnit de dorul \u201eomului care z\u00e2mbe\u015fte\u201c, respectiv, regretatul \u015fi ne\u00eenlocuibilul Alexandru De\u015fliu de la Foc\u015fani, fondatorul excelentei reviste culturale Pro Saeculum \u2013 dl Dumitru Radu Popescu schi\u0163eaz\u0103 \u00eentr-o \u201escrisoare deschis\u0103\u201c trimis\u0103 celui de Dincolo un fel de hart\u0103 a Rom\u00e2niei de azi \u00eentreb\u00e2ndu-l: \u201eDomnule Alexandru De\u015fliu, da\u0163i-mi o m\u00e2n\u0103 de ajutor! Cum se vede Rom\u00e2nia… Cite\u0219te mai mult »\u0162ara care se mut\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8424,7780,3059,11774],"class_list":["post-20027","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-pro-saeculum","tag-alexandru-desliu","tag-dumitru-radu-popescu","tag-emigratia-din-romania"],"views":1081,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20027","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20027"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20027\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20027"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20027"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20027"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}