Valentin Mure\u015fan \u00een dialog cu DAVID ILINA<\/p>\n
<\/p>\n
Valentin Mure\u015fan este profesor de filosofie moral\u0103, director al Centrului de Cercetare \u00een Etica Aplicat\u0103 din cadrul Facult\u0103\u0163ii de Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n
David Ilina.: Substantivul aplica\u0163ie, ca \u015fi derivatele lui adjectivale, se afl\u0103 ast\u0103zi pe buzele multora. Termenul a fost impus \u00eendeosebi prin utilizarea pe scar\u0103 tot mai larg\u0103 a noilor mijloace electronice de comunicare. La modul general se consider\u0103 c\u0103 ceea ce \u0163ine de domeniul aplicativului te plaseaz\u0103 \u00een miezul vie\u0163ii, mai aproape de nevoile ei reale, oricum dincoace sau dincolo de \u201ede\u015fertul abstrac\u0163iilor\u201d. Cu deosebire tinerii se arat\u0103 extrem de interesa\u0163i de ceea ce are sau ar putea avea caracter aplicativ, convin\u015fi c\u0103 pot rezolva probleme practice dispens\u00e2ndu-se de teorie. Intuiesc c\u0103, pe fond, lucrurile stau un pic altfel. Ce-ar trebui s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 publicul larg prin \u201eetica aplicat\u0103\u201d ?<\/em><\/strong>
\nValentin Mure\u015fan:<\/strong> \u00centr-adev\u0103r, exist\u0103 un sens \u00eengust, popular, al cuv\u00e2ntului \u201eaplica\u0163ie\u201d \u015fi unul mai larg, mai sofisticat. Al doilea e sensul folosit \u00een expresiile filosofia aplicat\u0103 sau etica aplicat\u0103. Dincolo de aceast\u0103 distinc\u0163ie, asupra c\u0103reia nu vreau s\u0103 insist, ar fi o iluzie s\u0103 credem c\u0103 etica aplicat\u0103 \u015fi filosofia aplicat\u0103 dateaz\u0103 de la mijlocul secolului trecut \u015fi sunt un produs american. Pe vremea lui Platon \u015fi Aristotel, filosofia era \u00een parte pur teoretic\u0103, neaplicativ\u0103 (metafizica, teoria matematic\u0103 a cerului etc.) \u015fi \u00een parte aplicat\u0103 (etica, politica, legisla\u0163ia, economia, retorica etc.). Primele urm\u0103reau adev\u0103rul de dragul adev\u0103rului, celelalte adev\u0103rul de dragul aplica\u0163iilor. Etica lui Aristotel\u00a0 e o teorie a virtu\u0163ii \u015fi vie\u0163ii reu\u015fite, toat\u0103 lumea o studiaz\u0103 sub acest aspect \u2013 teoretic. Se uit\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 Etica e parte a Politicii, lucrare care se refer\u0103 la problema aplicativ\u0103\u00a0 a organiz\u0103rii unei cet\u0103\u0163i fericite.
\nEtica aplicat\u0103 din anii \u201950-\u201960 ai secolului trecut a fost altceva. A fost o ini\u0163iativ\u0103 a unor\u00a0 profesori americani de a mai \u00eenviora cursurile \u015fi a atrage studen\u0163i (deci, a face rost de salarii), utiliz\u00e2nd marile teorii etice la discutarea unor teme fierbin\u0163i din agenda public\u0103 american\u0103 a vremii.\u00a0 A\u015fa c\u0103, treptat, publicul t\u00e2n\u0103r, mai ales, a trecut de la citirea editorialelor pe teme de avort, eutanasie, drepturile minorit\u0103\u0163ilor, homosexualitate, nesupunere civic\u0103 etc. la discursuri mult mai sofisticate, argumentate, metodice, care au intrat treptat \u00een programa universit\u0103\u0163ilor. Era un gen de filosofie moral\u0103 aplicat\u0103 la temele prezentului. Un fel de \u201eetic\u0103 pop\u201d.
\n\u00centre timp, ea a evoluat de la un tip de cercetare filosofic\u0103 spre o puzderie de etici ale profesiilor \u015fi spre o mul\u0163ime de meserii nefilosofice, dar care presupun un background etic, devenind tot mai independent\u0103 de universit\u0103\u0163i \u015fi chiar privatiz\u00e2ndu-se. Au ap\u0103rut consultantul moral, directorul biroului de etic\u0103, managerul eticii,\u00a0 trainerul pe probleme de etic\u0103, specialistul \u00een audit etic, ombudsmanul etic etc. Au ap\u0103rut centre private de consultan\u0163\u0103 moral\u0103 \u015fi \u00een toate firmele \u015fi institu\u0163iile unor \u0163\u0103ri ca SUA, Canada, Australia, au ap\u0103rut \u201einfrastructuri etice\u201d conduse de manageri specializa\u0163i.<\/p>\nD.I.: Ca peste tot \u00een lumea civilizat\u0103, dac\u0103 etica aplicat\u0103 este nu numai un c\u00e2mp de reflec\u0163ie, ci \u015fi un domeniu de cercetare, era firesc ca \u015fi la noi s\u0103 existe un centru (un organism) adecvat pentru acest tip de activitate. Ce reprezint\u0103 CCEA ? <\/em><\/strong>
\nV.M.:<\/strong> Centrul de Cercetare \u00een Etica Aplicat\u0103 a fost creat conform legisla\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, organizat \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, menit s\u0103\u00a0 grupeze pe cei ce vor s\u0103 se dedice eticii aplicate. Centrul \u00ee\u015fi asum\u0103 rolul de a impulsiona dezbaterile \u015fi de a \u00eencuraja reflec\u0163iile ra\u0163ionale asupra problemelor de natur\u0103 moral\u0103, evit\u00e2nd orice fel de tendin\u0163e \u201emisionare\u201d de a impune ori dicta o anumit\u0103 abordare. Din 2004 am evoluat: am f\u0103cut \u015fi cercetare (vezi c\u0103r\u0163ile pe site: ccea.ro), am f\u0103cut \u015fi preg\u0103tire masteral\u0103 \u015fi doctoral\u0103, putem da \u015fi consulta\u0163ii etice celor ce doresc sau au nevoie de acest lucru.<\/p>\nD.I.: Chiar dac\u0103 nu are personalitate juridic\u0103, CCEA este o institu\u0163ie public\u0103 de natur\u0103 academic\u0103. Dispune ea de o infrastructur\u0103 etic\u0103, inclusiv de un cod etic, func\u0163ioneaz\u0103 ea dup\u0103 criterii sau standarde etice ?<\/em><\/strong>
\nV.M.:<\/strong> A\u015fa cum am precizat, Centrul e o institu\u0163ie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. Universitatea ar trebui s\u0103 aib\u0103 cele amintite de tine. \u015ei \u00eencepe s\u0103 le aib\u0103, dar mai e mult de lucru. Recent s-a constituit o Comisie de etic\u0103 a cercet\u0103rii \u015fi un Birou de etic\u0103 av\u00e2nd \u00een frunte\u00a0 un specialist \u00een etic\u0103 institu\u0163ional\u0103. Comisia de etic\u0103 academic\u0103 trebuie \u00eens\u0103 redefinit\u0103 ca func\u0163ii, iar codul etic se cere\u00a0 revizuit radical \u015fi \u00eembog\u0103\u0163it. De asemenea, mai trebuie f\u0103cut un Cod etic al cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice.\u00a0 S\u0103 vedem cum vom naviga. E nevoie de spirit de cooperare \u015fi de efort constructiv. Eu unul sunt optimist, cred c\u0103 mergem \u00een direc\u0163ia cea bun\u0103.<\/p>\nD.I.: \u00cen c\u00e2teva din lucr\u0103rile pe care le-ai publicat propui nu doar concepte noi precum managementul eticii \u00een organiza\u0163ii, institu\u0163ionalizarea eticii, infrastructura etic\u0103 a organiza\u0163iilor etc., ci \u015fi un ambi\u0163ios proiect de reconstruc\u0163ie moral\u0103 a institu\u0163iilor (publice \u015fi private). De aici rezult\u0103 c\u0103 nu numai oamenii ca indivizi concre\u0163i, ca persoane, ci \u015fi institu\u0163iile sau organiza\u0163iile au statut de subiect sau agent moral ? <\/em><\/strong>
\nV.M.:<\/strong> Asta e o chestiune teoretic\u0103 foarte complicat\u0103. Sunt \u015fi p\u0103reri pro \u015fi p\u0103reri contra.\u00a0 Depinde ce sens ata\u015f\u0103m sintagmei \u201eagent moral\u201d. \u00centr-un sens, o organiza\u0163ie e moral\u0103 dac\u0103 posed\u0103 acele \u201evirtu\u0163i institu\u0163ionale\u201d (identificate de unii prin studii empirice, de exemplu claritatea, coeren\u0163a, aplicabilitatea etc.) care stimuleaz\u0103 comportamentul moral \u015fi inhib\u0103 pe cel imoral. Sunt sigur c\u0103 \u00een viitor acest proces va fi \u201eajutat\u201d \u015fi prin mijloace chimice sau medicale, dac\u0103 Julian S\u0103vulescu are dreptate cu bio-ameliorarea sa moral\u0103. O organiza\u0163ie e cu at\u00e2t mai moral\u0103 cu c\u00e2t se reduce frecven\u0163a comportamentelor imorale\u00a0 existente la un moment dat.<\/p>\nD.I.: Unii sus\u0163in c\u0103 nu e nevoie de ceea ce tu nume\u015fti \u201emanagementul eticii \u00een organiza\u0163ii\u201d, c\u0103 integritatea unei institu\u0163ii este asigurat\u0103 de persoane integre, \u00een calitate de angaja\u0163i, c\u0103 responsabilitatea social\u0103 a companiilor este acoperit\u0103 de responsabilitatea individual\u0103 a celor ce \u00eendeplinesc diferitele roluri \u00een cadrul respectivei institu\u0163ii. De educa\u0163ie moral\u0103 ar fi nevoie \u015fi nu de comisii sau coduri etice. Ce spui ?<\/em><\/strong>
\nV.M.:<\/strong> Dac\u0103 ar fi a\u015fa, nu ar mai fi comportamente imorale \u00een institu\u0163ii: v\u00e2nzare de examene,\u00a0 nepotism, cadouri interzise, h\u0103r\u0163uire sexual\u0103, conflict de interese, limbaj \u015fi comportament agresive etc. C\u0103ci doar am avut at\u00e2tea exemple de \u201epersoane integre\u201d! Dac\u0103 ar fi a\u015fa, nu am avea regiuni \u00eentregi \u00een care furtul, violul, b\u0103taia femeii etc. sunt virtu\u0163i, nu vicii. Asta sus\u0163in acei conservatori ilogici c\u0103rora le e fric\u0103 de reguli. \u201eIar reguli?!\u201d \u2013 \u0163ip\u0103 ei, \u00eenot\u00e2nd voluptos \u00eentr-un mediu social incert. \u015eefii de la marea \u015fi prospera firm\u0103 american\u0103 Enron a\u015fa spuneau \u015fi ei, iar firma a dat faliment din cauza imoralit\u0103\u0163ii \u015fi abuzurilor lor. La noi, am v\u0103zut prin Parlament, dar \u015fi \u00een afara lui, cine sunt \u201epersoanele integre\u201d care ies \u00een fa\u0163\u0103 \u00een ziua de azi. A\u015fa c\u0103 nu trebuie s\u0103 le credit\u0103m. Ace\u015fti dansatori pe s\u00e2rma democra\u0163iei nu dau doi bani pe responsabilitate \u015fi moral\u0103. De aceea e nevoie de norme explicite, clare, ferme. \u015ei apoi, fiecare dintre noi trebuie \u0163inut \u00een fr\u00e2iele regulilor morale c\u0103ci, dac\u0103 (asemenea personajului lui Platon) am primi inelul fermecat care ne face invizibili, m\u0103 tem c\u0103 \u015fi cei mai tari \u00een caracter dintre noi ar claca.<\/p>\nD.I.: Se discut\u0103 mult despre coduri etice, despre necesitatea lor \u00een func\u0163ionarea diferitelor organiza\u0163ii. De remarcat c\u0103 nu toat\u0103 lumea agreeaz\u0103 ideea, unii cred c\u0103 orice cod are caracter coercitiv, \u00eent\u0103re\u015fte controlul \u015fi diminueaz\u0103 spontaneitatea \u015fi libertatea individului. Codul etic trebuie impus din afara organiza\u0163iei, eventual prin lege, sau trebuie s\u0103 rezulte din nevoi ori presiuni interne ale organiza\u0163iei respective?<\/em><\/strong>
\nV.M.:<\/strong> \u015ei eu cred c\u0103 un cod etic trebuie s\u0103 fie constr\u00e2ng\u0103tor. Un cod etic \u201ebenevol\u201d nu e nimic. Dar el trebuie s\u0103 fie rezultatul unui acord institu\u0163ional larg, emana\u0163ia tuturor membrilor unei institu\u0163ii. De aceea, facerea lui dureaz\u0103 \u00een mod normal c\u00e2\u0163iva ani. Codul etic nu poate fi impus din afar\u0103, precum cel juridic, ci autoimpus. Asta \u00eenseamn\u0103 autonomie. Totodat\u0103, comisia de etic\u0103 trebuie s\u0103 fie complet independent\u0103, deasupra tuturor. Deci codul etic-lege e o abera\u0163ie, e un cod heteronom.\u00a0 Sigur c\u0103 limiteaz\u0103 spontaneitatea, dar nu trebuie s\u0103 limiteze libertatea. Libertatea const\u0103 din limit\u0103ri inteligente autoimpuse, care s\u0103 ne protejeze pe unii de al\u0163ii. Libertatea nu const\u0103 \u00een ridicarea tuturor barierelor. Un cod etic trebuie s\u0103 blocheze posibilitatea semenilor no\u015ftri de a-\u015fi face r\u0103u unii altora utiliz\u00e2nd pedepse specifice, nu penale. E mai mult un instrument de preven\u0163ie, nu un DNA local.<\/p>\nD.I.: Filosoful german Gerd Achenbach este considerat a fi ini\u0163iatorul \u201econsilierii filosofice\u201d, iar Lou Marinoff este cel mai cunoscut \u015fi cel mai fervent sus\u0163in\u0103tor al acestei terapeutici. \u00cen lucrarea sa \u00cenghite Platon, nu Prozac, Marinoff propune o \u201evindecare a sufletului prin reflexivitate\u201d. Exist\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 \u00eentre managementul etic \u015fi consilierea filosofic\u0103 ?<\/em><\/strong>
\nV.M.<\/strong>: Nu cred. Consilierea filosofic\u0103 e un tip de terapie psihic\u0103 prin dialog, un dialog \u00eentre oameni ra\u0163ionali, maturi, care au via\u0163a \u00een fa\u0163\u0103, dar vor l\u0103muriri despre ce \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i bine, deci ce \u00eenseamn\u0103 virtutea \u015fi viciul, dreptatea, curajul, comp\u0103timirea etc. Ea e apropiat\u0103 \u015fi chiar combinat\u0103 cu consilierea psihologic\u0103, chiar cu g\u00e2ndirea critic\u0103, lumin\u00e2nd teme legate de sensul vie\u0163ii, moartea \u015fi via\u0163a, iubirea etc. \u00cen schimb, managementul eticii se refer\u0103 la managerierea vie\u0163ii morale a unei organiza\u0163ii (a unui spital, a unei firme etc.) pentru a diminua riscul moral. El se ocup\u0103 de coduri etice, de trainingul etic, de auditul etic, de rezolvarea litigiilor, de trierea etic\u0103 a proiectelor de cercetare etc. E o form\u0103 nou\u0103 de management. Ar putea fi unele puncte de contact, unele asem\u0103n\u0103ri \u00eentre consilierea filosofic\u0103 \u015fi ceea ce noi numim consiliere etic\u0103 (consilierea filosofic\u0103 e \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 consiliere etic\u0103) sau consilierea la patul bolnavului aflat \u00een stadiul terminal al unei boli incurabile\u2026 Dar contextul e complet schimbat \u015fi la fel scopul.<\/p>\nD.I.: De cur\u00e2nd, Universitatea Bucure\u015fti l-a avut ca oaspete pe Julian S\u0103vulescu, profesor de etic\u0103 aplicat\u0103 la Universitatea Oxford, c\u0103ruia i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. \u00cen presa cultural\u0103 de la noi au ap\u0103rut mai multe interviuri, inclusiv un interviu televizat. A ap\u0103rut (prin traducere) \u015fi o carte, ai avut mai multe \u00eent\u00e2lniri \u015fi discu\u0163ii cu acest filosof al moralei de origine rom\u00e2n\u0103. B\u0103nuiesc c\u0103 a fost o experien\u0163\u0103 interesant\u0103\u2026 Cum se configureaz\u0103 problematica eticii aplicate pentru omologul t\u0103u (institu\u0163ional vorbind) din Oxford ? <\/em><\/strong>
\nV.M.:<\/strong> Julian S\u0103vulescu este un adev\u0103rat fan al eticii aplicate. S\u0103 \u00eencerc\u0103m un portret. De forma\u0163ie medic, el e acum directorul Centrului Uheiro de Etic\u0103 Practic\u0103 al Universit\u0103\u0163ii din Oxford, directorul Centrului pentru Neuroetic\u0103 din Oxford (care e unul dintre cele trei centre biomedicale strategice din Marea Britanie) \u015fi Directorul Institutului pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Etic\u0103 (unul dintre cele 10 institute din cadrul Universit\u0103\u0163ii Oxford). \u00cen decursul anilor, el a avut ingeniozitatea \u015fi curajul s\u0103 lanseze teme noi, care au prins \u015fi au coagulat \u00een jurul lor at\u00e2t adep\u0163i ferven\u0163i, c\u00e2t \u015fi critici, cum ar fi tema resorturilor biologice ale perfec\u0163ion\u0103rii morale (moral bioenhancement), articolul s\u0103u Procreative Beneficence: Why We Should Select the Best Children, publicat \u00een prestigioasa revist\u0103 Bioethics, a devenit deja o paradigm\u0103 \u00een etica aplicat\u0103. Profesorul Julian S\u0103vulescu este unul dintre pionerii cercet\u0103rilor de neuroetic\u0103 \u015fi etic\u0103 genetic\u0103. Una dintre temele predilecte a fost, \u00een ultimii ani, aceea a \u201eintui\u0163iei morale\u201d din perspectiva a\u015fa-zisei \u201efilosofii experimentale\u201d, o combina\u0163ie de experimente psiho-neurale de laborator \u015fi de dezbateri filosofice mai vechi sau mai noi. Cartea sa (scris\u0103 \u00een colaborare cu T. Hope \u015fi J. Hendrick) intitulat\u0103 Medical Ethics and Law: The Core Curriculum (2003 & 2008) este manualul standard pentru etica medical\u0103 \u00een Marea Britanie.<\/p>\nD.I.: Dar a \u201e\u00eencasat\u201d \u015fi o serie de critici\u2026<\/em><\/strong>
\nV.M.:<\/strong> Critici e normal s\u0103 \u00eencaseze, to\u0163i \u00eencas\u0103m; dar el a\u00a0 \u00eencasat contesta\u0163ii vehemente din partea unor fundamentali\u015fti religio\u015fi care t\u00e2njesc dup\u0103 arestarea g\u00e2ndirii libere. Prima percep\u0163ie pe care o au majoritatea celor ce au auzit de scrierile sale e aceea a unui \u201eextremist\u201d care caut\u0103 cu orice pre\u0163 spectaculosul teoretic. \u00cen realitate, el e o combina\u0163ie rar\u0103 de persoan\u0103 curajoas\u0103, dar calculat\u0103 \u2013 care \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 relanseze teme fierbin\u0163i, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care majoritatea speciali\u015ftilor tac, cum e justificarea unei forme moralmente acceptabile de dopaj \u00een sport sau g\u0103sirea unor forme permise moral de eutanasiere dup\u0103 na\u015ftere sau o nou\u0103 form\u0103, neatacabil\u0103, de eugenie \u2013 completat\u0103 de un filosof ra\u0163ional ce caut\u0103 solu\u0163ii echilibrate unor probleme ce au fost dezechilibrate de al\u0163ii datorit\u0103 unor mai vechi compens\u0103ri excesive ale altor excese. \u00cen fine, e un vizionar, apropiat de escatologie, cu privire la perfec\u0163ionarea speciei umane pentru a recupera decalajul dintre psihologia moral\u0103 \u015fi tehnologii, mai cu seam\u0103 tehnologiile ce au ca poten\u0163ial obiectiv distrugerea planetei (armele nucleare, poluarea masiv\u0103, dezechilibrele climatice, suprapopularea). Plec\u00e2nd de la tehnologiile actuale din domeniul farmacologiei \u015fi ingineriei genetice, profesorul S\u0103vulescu vede salvarea din acest impas istoric \u00eentr-o completare a perfec\u0163ion\u0103rii morale a omului prin educa\u0163ie cu una prin interven\u0163ie pe substratul biologic subiacent psihismului uman. Lumea e sceptic\u0103, r\u00e2de. A\u015fa a r\u00e2s \u015fi c\u00e2nd a auzit de prima aselenizare: \u201eAiurea, au transmis direct de colea, dintr-un fel de \u00abc\u0103min cultural\u00bb, unde au aranjat o Lun\u0103 pe scen\u0103\u201d.<\/p>\nD.I.: Julian S\u0103vulescu e de p\u0103rere c\u0103 \u201enu suntem preg\u0103ti\u0163i moral pentru viitor\u201d, c\u0103 ne caracterizeaz\u0103 o \u201edisponibilitate moral\u0103 limitat\u0103\u201d \u015fi c\u0103, pentru a schimba situa\u0163ia, putem utiliza \u00een principal trei strategii: biologic\u0103, normativ\u0103 \u015fi educativ\u0103. Tu ce rol acorzi acestor strategii pentru ameliorarea condi\u0163iei morale a omului contemporan ?<\/em><\/strong>
\nV.M.:<\/strong> S\u0103vulescu \u015fi al\u0163ii sunt convin\u015fi c\u0103 exist\u0103 un decalaj de dezvoltare \u00eentre tehnologiile autodistructive create de om \u015fi evolu\u0163ia moral\u0103 a omenirii, tot mai incapabil\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 \u00een fr\u00e2u aceste tehnologii (armele de distrugere \u00een mas\u0103, fenomenul \u00eenc\u0103lzirii globale etc.). Sigur, noi putem crede \u00een perfec\u0163ionarea moral\u0103 a omului prin metodele educative tradi\u0163ionale (cu toate c\u0103 \u015fi \u00een acest domeniu suntem la fel de r\u0103ma\u015fi \u00een urm\u0103, studiul teoriilor etice av\u00e2nd un efect formativ minor), de\u015fi aceste metode \u015fi-au ar\u0103tat limitele lor. Ar mai fi, de\u015fi nu le avem \u00een prezent, mijloacele farmacologice \u015fi medicale pentru stimularea sau inhibarea unor func\u0163ii psihice (e.g. capacitatea empatiei, a altruismului etc.) care s\u0103 ne influen\u0163eze anumite dispozi\u0163ii morale centrale cum sunt disponibilitatea de nu aduce prejudicii altora, ci de a le spori impar\u0163ial bun\u0103starea, chiar dac\u0103 nu c\u00e2\u015ftigi nimic din aceasta sau \u00eenclina\u0163ia de a fi drept. Serotonina, de exemplu, \u00eei face pe oameni mai impar\u0163iali \u015fi mai dispu\u015fi spre cooperare. Dar p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu s-a descoperit o \u201epilul\u0103 moral\u0103\u201d propriu-zis\u0103. Tot ce spune S\u0103vulescu e c\u0103 nu trebuie s\u0103 d\u0103m deoparte niciuna dintre c\u0103ile perfec\u0163ion\u0103rii noastre morale din cauza prejudec\u0103\u0163ilor noastre. A\u015fa procedeaz\u0103 fundamentali\u015ftii religio\u015fi care, prin amenin\u0163\u0103ri, au vrut s\u0103 ne \u00eempiedice s\u0103 discut\u0103m asemenea teme. Iat\u0103 o categorie de oameni c\u0103rora cred c\u0103 \u015fi conducerea luminat\u0103 a BOR ar fi de acord c\u0103 nu le-ar strica \u2013 \u00een viitor, desigur \u2013 o reorientare chimic\u0103 a \u00eenclina\u0163iilor lor \u201emorale\u201d.<\/p>\nD.I.: Curajul de a discuta, de a pune probleme de natur\u0103 etic\u0103 \u015fi de a c\u0103uta solu\u0163ii \u00een termeni ra\u0163ionali a st\u00e2rnit totdeauna furia celor ce tr\u0103iesc \u00een orizontul dogmei. Totu\u015fi, ce spun ace\u015fti oameni? \u015ei de ce nu ar avea ei dreptul la opinie?<\/em><\/strong>
\nV.M.:<\/strong> Ei au dreptul ne\u00eengr\u0103dit de a avea o opinie, dar nu au niciun drept s\u0103-i amenin\u0163e cu moartea pe cei ce au alte opinii \u015fi nici s\u0103 \u00eei alinieze dup\u0103 dogm\u0103. Incapabili s\u0103 adopte o atitudine deta\u015fat\u0103, permisiv\u0103, ei prezint\u0103 Journal of Medical Ethics ca pe o revist\u0103 a minciunii asumate \u015fi a imoralit\u0103\u0163ii. Aceasta \u00een condi\u0163iile \u00een care JME e apreciat\u0103 \u00een lumea academic\u0103 drept una dintre primele reviste de etic\u0103 medical\u0103 din lume, iar \u00eentr-o perioad\u0103 s-a clasat pe locul \u00eent\u00e2i \u00een topul Google Scholar. Ideea prezent\u0103 \u00eentr-unul din articolele publicate de revist\u0103, \u015fi anume c\u0103 \u201edac\u0103 avortul este permisibil, \u015fi infanticidul ar trebui s\u0103 fie\u201d, a st\u00e2rnit un val de contesta\u0163ii \u015fi incrimin\u0103ri din partea eticienilor de orientare cre\u015ftin\u0103. \u00cent\u00e2i de toate c\u0103 articolul nu era al lui S\u0103vulescu. Apoi, iat\u0103 ce sus\u0163ine, ca pozi\u0163ie de principiu, J. S\u0103vulescu: \u201eArticolul discutat nu e un argument \u00een favoarea infanticidului. (\u2026) Mul\u0163i cititori vor fi \u00een\u00a0 dezacord cu tezele articolului. Totu\u015fi, scopul JME\u00a0 nu e de a prezenta Adev\u0103rul sau s\u0103 promoveze numai o anume viziune moral\u0103. Ea vrea s\u0103 prezinte argumente ra\u0163ionale bine g\u00e2ndite bazate pe principii larg acceptate. Autorii articolului pleac\u0103 de la premisa larg agreat\u0103 c\u0103 avortul e acceptabil moral \u015fi, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 nu exist\u0103 diferen\u0163e morale relevante \u00eentre f\u0103t \u015fi noul n\u0103scut, trag concluzia c\u0103 \u015fi infanticidul (\u00een caz de boli grave, handicapuri majore etc.) este permis\u201d. \u00cen Olanda chiar e permis.
\nPrin urmare, S\u0103vulescu spune c\u0103 JME nu pretinde c\u0103 prezint\u0103 adev\u0103rul cu majuscul\u0103 (adic\u0103 adev\u0103rul unic \u2013 numai biserica \u015fi ideologiile pretind dogmatic c\u0103 posed\u0103 unicul adev\u0103r), ci r\u0103sp\u00e2nde\u015fte numai opinii bine \u00eentemeiate pe argumente \u015fi fapte. De asemenea, spre deosebire de eticianul cre\u015ftin, revista lui S\u0103vulescu public\u0103 o pluralitate de viziuni morale considerate la fel de respectabile. Acesta e spiritul modernit\u0103\u0163ii, opus spiritului medieval.<\/p>\nD.I.: \u00cen \u00eencheierea interviului nostru s\u0103 accentu\u0103m asupra ideii c\u0103 etica aplicat\u0103 nu poate s\u0103-\u015fi arate folosul sau roadele dec\u00e2t \u00een orizontul spiritului modernit\u0103\u0163ii, bine asimilat de Julian S\u0103vulescu. <\/em><\/strong>
\nV.M.:<\/strong> Da, iat\u0103 \u015fi un alt mesaj, mai clar al JME: \u201eRevista nu sus\u0163ine numai anumite concep\u0163ii etice de substan\u0163\u0103, ideologii, teorii, dogme sau viziuni morale \u00een defavoarea altora. Ea sus\u0163ine argumentul ra\u0163ional. Mai mult, ea sus\u0163ine libertatea de expresie \u00een etic\u0103\u201d. P\u0103zitorii \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii morale a \u201eUnicului Dumnezeu al lui Israel\u201d trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 mai sunt \u015fi oameni care vor s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 cu capul propriu, care vor s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103, s\u0103 nu fie siguri. Aceast\u0103 libertate e marea realizare a modernit\u0103\u0163ii, baza civiliza\u0163iei noastre. Iar o universitate modern\u0103 nu poate sta sub dictatura dogmei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Valentin Mure\u015fan \u00een dialog cu DAVID ILINA Valentin Mure\u015fan este profesor de filosofie moral\u0103, director al Centrului de Cercetare \u00een Etica Aplicat\u0103 din cadrul Facult\u0103\u0163ii de Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. David Ilina.: Substantivul aplica\u0163ie, ca \u015fi derivatele lui adjectivale, se afl\u0103 ast\u0103zi pe buzele multora. Termenul a fost impus \u00eendeosebi prin utilizarea pe… Cite\u0219te mai mult »\u201eP\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu s-a descoperit o \u00abpilul\u0103 moral\u0103\u00bb\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[48],"tags":[11750,338,11748,11747,11749],"class_list":["post-19998","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dezbatere","tag-consiliere-filosofica","tag-etica","tag-filosofie-aplicata","tag-interviu-valentin-muresan","tag-normativitate"],"views":3695,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19998","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19998"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19998\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19998"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19998"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19998"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}