Titlul nu este deloc metaforic! Dimpotriv\u0103: e-n sens primar, de DEX elementar. Adic\u0103 voi vorbi aici despre acea sec\u0163iune a oric\u0103rei statui\/ sculpturi sau monument ambiental care serve\u015fte drept fundament, stativ sau piedestal. \u015ei peste care, de regul\u0103 \u2013 \u00een sens clasic sau istoric \u2013 se ridic\u0103 partea strict artistic\u0103, spectaculoas\u0103, original\u0103, cea care nume\u015fte direct sau define\u015fte indirect statuia, monumentul.
\nUn pic de istorie\/ teorie
\nRidicarea, adic\u0103 amplasarea unei statui, este o treab\u0103 ce nu mai \u0163ine (doar) de art\u0103, ci mai ales de administra\u0163ie urban\u0103 \u015fi inginerie. Dup\u0103 ce o lucrare a fost comandat\u0103 sau achizi\u0163ionat\u0103 \u015fi s-a decis fixarea\/ expunerea sa \u00eentr-un spa\u0163iu public, trebuitoare mai este \u015fi prezen\u0163a, adic\u0103 truda efectiv\u0103, a unor ingineri specializa\u0163i \u00een diverse fezabilit\u0103\u0163i fizico-materiale (sol\/ subsol, presiune, rezisten\u0163\u0103, materiale, funda\u0163ii). Apoi o armat\u0103 de proletari sap\u0103, toarn\u0103, \u00eenfig, ridic\u0103 cofraje, toarn\u0103 din nou, sudeaz\u0103, placheaz\u0103…
\nArti\u015ftii-sculptori supravegheaz\u0103 tot lucrul: nu doar turnarea industrial\u0103 a lucr\u0103rii \u015fi finisarea (dac\u0103 e din metal), dar \u015fi amplasarea sa pe \u201eterenul\u201d de soclu sau fundament. Numai c\u0103, \u00een zilele sau lunile de dinaintea dezvelirii unui monument, ace\u015ftia au adesea parte de stres, nervi, provoc\u0103ri sau umilin\u0163e. C\u0103ci toat\u0103 lumea consider\u0103 c\u0103 arti\u015ftii \u015fi-au f\u0103cut treaba \u015fi n-ar mai avea ce c\u0103uta pe \u015fantier. \u00cen parte, lucrurile chiar a\u015fa stau. \u00cen mare parte \u00eens\u0103, autoritatea lor se suspend\u0103 sau limiteaz\u0103 \u00een chip abuziv, administratori, ingineri, furnizori \u015fi muncitori \u00eenc\u0103lc\u00e2nd a\u015ftept\u0103rile, preten\u0163iile sau conceptul visat de artist. (\u00cen interbelic, tehnicienii \u015fi p\u0103lma\u015fii din T\u00e2rgu Jiu au auzit din gura lui Br\u00e2ncu\u015fi destule sudalme neao\u015fe\/ picante. Oricum, dup\u0103 experien\u0163a din T\u00e2rgu Jiu, chiar dac\u0103 va fi \u00eencercat oarece tratative cu bucure\u015fteanul primar Dem Dobrescu, marele artist nu s-a mai \u00eentors niciodat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia ca s\u0103 mai produc\u0103 vreun monument). Sculptorii se bucur\u0103 de orice b\u0103nu\u0163 venit din partea prim\u0103riilor \u015fi, \u00een speran\u0163a c\u0103 vor mai pupa vreodat\u0103 \u015fansa unei comenzi, prefer\u0103 s\u0103 tac\u0103 chitic cu privire la amplasarea\/ contextualizarea sau calitatea construc\u0163iei lucr\u0103rilor lor.
\nDesigur, teoria sau istoria schi\u0163ate aici sunt simplificate\/ simpliste. Articolul meu nu este un compendiu sau o lec\u0163ie de specialitate, pentru exper\u0163i. Lumea de r\u00e2nd trebuie s\u0103 \u015ftie (m\u0103car) c\u00e2teva lucruri elementare: c\u0103 o statuie nu e doar ce \u015fade\/ at\u00e2rn\u0103 pe-un v\u00e2rf, gogoloi sau esplanad\u0103\/ bordur\u0103; \u00eens\u0103 \u015fi c\u0103 nu este chiar vina sculptorului semnatar dac\u0103 ea este plasat\u0103 aiurea\/ prost (\u00een context ambiental\/ urban) ori pe un morman de ceva material care nu cadreaz\u0103 deloc cu calitatea, stilul sau prestan\u0163a unei reprezent\u0103ri \u0163in\u00e2nd de arta monumental\u0103.
\nTotodat\u0103, edilii \u015fi inginera\u015fii care preg\u0103tesc \u015fi execut\u0103 spa\u0163iul din jurul unei statui ar trebui s\u0103 \u015ftie c\u0103 un monument r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna de privit \u015fi evaluat estetic \u015fi \u00een func\u0163ie de ambientul s\u0103u civic \u015fi material, peisagistic-urban \u015fi constructiv-compozi\u0163ional. Degeaba pui bustul unui mare b\u0103rbat pe un soclu sau fundament din pavele ieftine, de beton prefabricat sau din gresii \u015fi faian\u0163e de baie, c\u0103ci va ar\u0103ta ca un domn \u00eembr\u0103cat \u00een zdren\u0163e ori coco\u0163at pe-o pubel\u0103. \u015ei totu\u015fi, gestul \u015fi aparen\u0163a din urm\u0103 cam \u00eencep s\u0103 defineasc\u0103 Bucure\u015ftiul contemporan, neput\u00e2nd a fi catalogate dec\u00e2t ca pagub\u0103, ofens\u0103, neru\u015finare.
\nBucure\u015ftiul m\u0103re\u0163, ironic, jignitor
\nCapitala e plin\u0103 de statui (\u015fi monumente). Ceea ce nu e r\u0103u. Sunt ora\u015fe mult mai mici cu mult mai multe opere de \u201eart\u0103 public\u0103\u201d. Oricum, metropola se modernizeaz\u0103 \u015fi se reface constant, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 orneze capitalismul imobiliar-arhitectonic expansiv\/ exploziv \u015fi cu statui \u015fi monumente de art\u0103. Ceea ce iar, \u00een principiu, e bine. Din p\u0103cate, \u00eens\u0103, \u00een Bucure\u015fti se \u00eenmul\u0163e\u015fte urbanul sau monumentalul artistic de batjocur\u0103.
\nSpre deosebire de statuile\/ monumentele vechi, \u201eclasice\u201d, multe dintre interven\u0163iile \u00een peisajul urban\/ public apar \u00een bizar dezacord cu mediul, cu spa\u0163iul exact al amplas\u0103rii, \u015fi mai ales apar \u00eenjosite ori caricaturizate prin postarea lor pe ni\u015fte platforme, piedestale sau socluri jalnice.
\nStatuile\/ monumentele \u201eclasice\u201d sunt cele pentru care soclul era parte din sculptur\u0103, obiect unic-original, indispensabil sau de nedesprins, proiectat \u015fi chiar f\u0103cut (manual) de c\u0103tre sculptor. Privi\u0163i micile \u015fi at\u00e2t de cochetele statui de secol XIX sau din prima jum\u0103tate a secolului XX din Gr\u0103dina Ci\u015fmigiu. Chiar \u015fi de mici dimensiuni, transpir\u0103 de monumentalitate, de delicate\u0163e, de decen\u0163\u0103. Iar \u201esoclurile\u201d lor (parte din sculptur\u0103, legate conceptual de bronzul capului, al bustului sau al trupului de b\u0103rbat sau femeie) sunt nu doar pline de art\u0103, ci \u015fi executate din materiale foarte rezistente, onorabile, admirabile. Bust sau trup omagiat se continu\u0103 \u00een jos, p\u00e2n\u0103 la sol, \u00een chip mai mult dec\u00e2t congruent, onorabil.
\nLucrul acesta nu mai este valabil \u015fi pentru majoritatea statuilor, sculpturilor sau monumentelor de ultime decenii. Soclul sau piedestalul contemporan nu mai pare deloc a apar\u0163ine sculptorului, ci exclusiv prim\u0103riei, constructorului (inginer-proletar fierar-betonist, pietrar sau faian\u0163ar). Adic\u0103 parc\u0103 ar apar\u0163ine muncitorilor anonimi care \u00eel ridic\u0103 la fa\u0163a locului. Iar ace\u015ftia, to\u0163i (!?), sunt fie superficiali r\u0103u, fie corup\u0163i, zg\u00e2rci\u0163i, ho\u0163omani.
\nToate pl\u0103cu\u0163ele de \u201emarmur\u0103\u201d sau travertin care tapeteaz\u0103 blocul de beton ordinar sunt foi\u0163e mai mult dec\u00e2t sub\u0163iri, a\u015fadar perisabile. Liantul de pe dosul \u015fi marginea lor e mai mult dec\u00e2t pu\u0163in sau slab. Iat\u0103 de ce mai toate soclurile contemporane nu doar c\u0103 arat\u0103 jenant. Materialele din care-s f\u0103cute sunt tot mai proaste calitativ, mai ieftine, multe av\u00e2nd chiar gresie ori faian\u0163\u0103 de baie pe exterior. \u015ei se f\u0103r\u00e2m\u0103 sau se cojesc constant. Crap\u0103. Iar scurgerile apoase le coloreaz\u0103 fie cu griurile cimenturilor de dedesubt, fie cu s\u00e2ngeriul ruginirilor ascunse. \u00cen Bucure\u015fti, toate soclurile f\u0103cute dup\u0103 anii \u201990 pl\u00e2ng ur\u00e2t \u015fi se co\u015fcovesc r\u0103u.
\nHai \u201eRevolu\u0163ie\u201d!
\nPrivi\u0163i mai \u00eendeaproape monumentele din Pia\u0163a Revolu\u0163iei. Primul ridicat aici dup\u0103 1989 a fost mica felie de triunghi\/ piramid\u0103 care, \u00een fa\u0163a \u201efostului CC\u201d, iese u\u015for din p\u0103m\u00e2nt \u015fi figureaz\u0103 \u00een centru \u015fi t\u0103ietura unei flame m\u0103runte. Acest monument (Glorie Eroilor Revolu\u0163iei!) este foarte interesant tocmai prin modestia (umilin\u0163a?) sa. Numai c\u0103 feliu\u0163ele sale de marmur\u0103 se desprind \u015fi se f\u0103r\u00e2m\u0103 constant, necesit\u00e2nd peticire, iar aceasta \u00eent\u00e2rzie totdeauna, a\u015ftept\u00e2nd\/ trebuind a fi repetat\u0103 mereu. Vizavi, pe esplanada mare a monumentelor masive, Iuliu Maniu \u015fi Copacul Jertfei, iar peste bulevard Crucea lui Coposu sunt impecabile. \u00cens\u0103 complexul proiectat de Ghildu\u015f (faimoasa \u201e\u0162eap\u0103\u201d) are tot timpul pavimentul de piatr\u0103, crucea pietonal\u0103 (felii-trunchi de copac), ca \u015fi t\u0103blia de minicilindru peste care se ridic\u0103 obeliscul, deteriorate la maxim. Toate se sparg, se desprind\/ deslipesc. Ba chiar \u015fi pl\u0103cile de marmur\u0103 care compun obeliscul (sigur, de fapt \u201ear fi trebuit\u201d s\u0103 fie un monolit) sunt mult prea sub\u0163iri. Pl\u0103cile componente \u00ee\u015fi clameaz\u0103 ieftin\u0103tatea (alias derogarea maximal\u0103 de la idealul monolit) prin prea multele t\u0103ieturi, prin \u00eembin\u0103rile le\u015finate, prin muchiile neprofesioniste. \u015ei r\u0103m\u00e2n (\u00eenc\u0103) nesparte de vreun golan sau be\u0163iv doar pentru c\u0103 o sumedenie de jandarmi adast\u0103 non stop pe acolo. F\u0103cut-construit prost sau \u015fmenar, men\u0163inerea-\u00eentre\u0163inerea monumentului devine la fel ca aceea a unui rond de flori (ofilite constant).
\nSe \u015ftie, acesta a fost ultimul monument majest al anilor 2000, iar dup\u0103 aflarea costurilor la care s-a ridicat, revolta a fost masiv\u0103, criticile au curs val. Numai c\u0103, \u00eencet-\u00eencet, suspiciunea public\u0103 \u2013 sau abia mediatic\u0103 \u2013 fa\u0163\u0103 de arta urban\u0103 cu iz de corup\u0163ie\/ \u015fmen\/ fraud\u0103 s-a aplanat. Ruinarea continu\u0103 a funda\u0163iilor, pavimentelor \u015fi componentelor monumentului lui Ghildu\u015f nu mai este defel b\u0103gat\u0103 \u00een seam\u0103.
\n\u00cen 2010, pia\u0163a cea mai important\u0103 \u015fi mai frumoas\u0103, cea mai celebr\u0103 \u015fi mai valoroas\u0103 patrimonial din Bucure\u015fti s-a \u00eembog\u0103\u0163it prin dezvelirea ecvestrului Carol I. (De-atunci, spa\u0163iul pavimental din jurul monumentului se sparge \u015fi se reconstruie\u015fte mereu, cu noi designuri, dale \u015fi borduri mai mult sau mai pu\u0163in fiabile, congruente. Dar asta e o alt\u0103 poveste!).
\nDe data asta, la Carol I soclul este un picu\u0163 superior calitativ fa\u0163\u0103 de cele dominante pe pia\u0163a monumentelor actuale. Doar un pic, fiindc\u0103 \u015fi \u00eembin\u0103rile t\u0103bliilor sale pl\u00e2ng constant, a verde coclit \u015fi negru ud. Oricum, v\u0103zut ceva mai de departe, de pe trotuarul Palatului Regal \u2013 MNAR sau de sub arborii spa\u0163iului central (Maniu-Copac-Obelisc), Carol I este perfect (artistic\/ monumental \u015fi istoric vorbind) legitim, r\u0103zbunat, admirabil. Numai c\u0103 oricine se \u00eenv\u00e2rte mai curios prin proximitatea marii statui este obligat s\u0103 primeasc\u0103 \u015fi o lec\u0163ie\u2026 de care se putea foarte bine lipsi.
\nDac\u0103 pe botul soclului este reliefat onorabil numele regelui, pisania-pomelnic de primari \u015fi academicieni \u00eenscri\u015fi sub coada falnic\u0103 a calului regal constituie exclusiv o oper\u0103 de imixtiune \u015fi fudulie politic\u0103. Gest total dispensabil (ba chiar futil) din punct de vedere artistic, urban, civic \u015fi istoric, acesta doar parazit\u00e2nd monumentul \u015fi opera artistic\u0103 numit\u0103 Carol I.
\nDesigur, scuzele pentru \u201evoin\u0163a\u201d \u015fi \u201esprijinul\u201d respectivilor somit\u0103\u0163i sunt multiple; de fapt, sau mai exact: stufoase \u015fi discutabile ca orice oratorie politic\u0103. Cic\u0103 re-erectarea monumentului distrus de comuni\u015fti, costurile grandioase, recrearea sculpturii (Codre) care seam\u0103n\u0103\/ nu seam\u0103n\u0103 cu originalul (Me\u0161trovi\u0107) \u201etrebuiau\u201d s\u0103 fie legitimate, sus\u0163inute moral \u015fi politic de c\u0103tre tot felul sau c\u00e2t mai multe personalit\u0103\u0163i. S\u0103 zicem. Probabil. Dar oare chiar era nevoie \u015fi de \u201eeternizarea\u201d acestui acord sau sprijin (pe m\u0103sura onorabilei memorii a Regelui \u015fi a monumentalei opere)?
\n\u00cen epoca asta de epigonism pamblicar, c\u00e2nd parcurile, scuarele \u015fi intersec\u0163iile sunt pline de oribile pancarde metalice, l\u0103ud\u00e2nd cu pomp\u0103 ipocrit\u0103 grija fiec\u0103rui primar pentru spa\u0163iul respectiv, \u015fi pomelnicul de pe dosul piedestalului este ridicol. Tocmai c\u00e2nd s\u0103 zici: iat\u0103, \u00een fine, un soclu ca lumea! (deh, numai vechii ru\u015fi, la Sankt Petersburg, \u015fi-au putut permite un monolit natural pentru calul \u0163arului lor, iar \u00een Bucure\u015fti numai Kog\u0103lniceanu st\u0103 pe un bolovan mai ac\u0103t\u0103rii, fasonat impecabil) \u2013 trebuie s\u0103 recuno\u015fti c\u0103 monumentalitatea sa este \u00een mod discutabil \u201eatins\u0103\u201d (sus\u0163inut\u0103 oare? nu cumva \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103?) de c\u0103tre un pumn de \u201emari\u201d contemporani. Dac\u0103, pe fruntea soclului, m\u0103re\u0163ului rege \u00eei ajung simplitatea sau modestia a cinci litere \u015fi-o cifr\u0103, sumedenia de literu\u0163e, nume-prenume, substantive\/ determina\u0163ii, sugestii \u015fi explica\u0163ii de pe dosul soclului este abuziv\u0103. O megalomanie de coad\u0103 de cal, o meschin\u0103rie (ca orice apendix sau lest de cal).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Titlul nu este deloc metaforic! Dimpotriv\u0103: e-n sens primar, de DEX elementar. Adic\u0103 voi vorbi aici despre acea sec\u0163iune a oric\u0103rei statui\/ sculpturi sau monument ambiental care serve\u015fte drept fundament, stativ sau piedestal. \u015ei peste care, de regul\u0103 \u2013 \u00een sens clasic sau istoric \u2013 se ridic\u0103 partea strict artistic\u0103, spectaculoas\u0103, original\u0103, cea care nume\u015fte… Cite\u0219te mai mult »Soclurile Bucure\u015ftiului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[8137,11746,11745],"class_list":["post-19996","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-arta-monumentala","tag-for-public-arta","tag-monument-ambiental"],"views":1830,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19996","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19996"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19996\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19996"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19996"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19996"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}