{"id":19993,"date":"2014-07-10T10:56:20","date_gmt":"2014-07-10T08:56:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19993"},"modified":"2014-07-10T10:58:21","modified_gmt":"2014-07-10T08:58:21","slug":"filmul-social-postdecembrist-intre-expresionism-si-realism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/filmul-social-postdecembrist-intre-expresionism-si-realism\/","title":{"rendered":"Filmul social postdecembrist: \u00eentre expresionism \u015fi realism"},"content":{"rendered":"

\u00cen sens larg, orice film are o relevan\u0163\u0103 social\u0103, fapt valabil inclusiv pentru filmele care se concentreaz\u0103 pe destinele individuale. Sentimentele personale, dramele psihologice con\u0163in adeseori \u00een fundal determina\u0163iile istorice colective, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mai multe produc\u0163ii ale neorealismului italian sau ale Noului Val. La fel de valabil\u0103 este \u015fi reciproca: filmele sociale nu sunt reportaje, ci transpuneri artistice ale problematicii generale \u00een situa\u0163ii caracteristice oamenilor concre\u0163i, adic\u0103 prin r\u0103sfr\u00e2ngerile acesteia \u00een preocup\u0103rile \u015fi afectele subiective. \u00centr-un sens restr\u00e2ns totu\u015fi, filmul social se distinge prin aceea c\u0103 obiectul s\u0103u \u00eel reprezint\u0103 chestiunile macro, transformarea cadrului de referin\u0163\u0103 al existen\u0163elor individuale \u015fi reac\u0163iile la nivel comunitar. Altfel spus, ilustreaz\u0103 structurile modului de via\u0163\u0103 al personajelor.<\/strong><\/em><\/p>\n

\"film-realist\"<\/a>
\n\u00cen cinematografia rom\u00e2neasc\u0103 postdecembrist\u0103, problematica general\u0103 s-a exprimat ini\u0163ial \u00een registrul criticii regimului comunist, apoi ca reflectare a fenomenelor specifice tranzi\u0163iei la capitalism. Ambele op\u0163iuni tematice au corespuns a\u015ftept\u0103rilor de moment ale publicului, doritor s\u0103 compenseze interior imaginarul propagandei ceau\u015fiste, respectiv s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een mediul exclusivist al noii elite ori s\u0103 se bucure de un fel de revan\u015f\u0103 fic\u0163ional\u0103 asupra acesteia.
\n\u00cen linii mari, se discern dou\u0103 perspective regizorale, susceptibile s\u0103 contureze o anumit\u0103 morfologie a filmului social contemporan. Avem, pe de o parte, viziunea expresionist\u0103, care, din dorin\u0163a de a surprinde esen\u0163ialul, \u00eengroa\u015f\u0103 tr\u0103s\u0103turile, deformeaz\u0103 realitatea \u00een sensul unei exemplarit\u0103\u0163i ce transcende cotidianul empiric. Pe de alt\u0103 parte, \u00eenregistr\u0103m viziunea realist\u0103, care transpune faptul de via\u0163\u0103 obi\u015fnuit \u015fi pentru care faptul respectiv con\u0163ine substan\u0163ial problematica general\u0103; din acest motiv, realismul cinematografic nu recurge la tu\u015fe exagerate, ci se concentreaz\u0103 pe desf\u0103\u015furarea conflictului dramatic \u00een sine. \u00cen primul caz, filmul se vrea un semn al realului din subtextul tramei, pe c\u00e2nd \u00een cazul al doilea angrenajul situa\u0163ional este identificabil cu \u00eens\u0103\u015fi realitatea.
\nPentru tratarea expresionist\u0103 a socialului ni se par ilustrative Balan\u0163a \u015fi Magnatul, de pild\u0103, iar pentru realism \u2013 Crucea de piatr\u0103 \u015fi Despre oameni \u015fi melci. \u00cen Balan\u0163a, dincolo de rela\u0163ia dintre Nela \u015fi Mitic\u0103, Lucian Pintilie panorameaz\u0103 institu\u0163iile regimului comunist, ale c\u0103ror reprezentan\u0163i sunt reda\u0163i \u00een ipostaze relevante pentru disfunc\u0163ionalitatea sistemului, fie c\u0103 este vorba de mili\u0163ianul \u00eenjurat de \u015fefi, de procurorul fotografiat \u00een flagrant de adulter sau de securi\u015ftii care ascult\u0103 Europa Liber\u0103. \u00cen aceast\u0103 \u00eemprejurare, filmul risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 declamatoriu, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd personajele \u00eencep s\u0103 \u0163in\u0103 discursuri. Talentul regizorului evit\u0103 \u00eens\u0103 tezismul \u00eenlocuind declara\u0163iile de principii cu imaginile sugestive, care comunic\u0103 vizual prin ele \u00eensele esen\u0163a negativ\u0103 a regimului. Caracterele sunt nuan\u0163ate \u015fi scap\u0103 astfel simplific\u0103rii maniheiste pe care o profeseaz\u0103 anticomunismul elementar.
\nMagnatul este mai pu\u0163in povestea de via\u0163\u0103 a lui Mircea Moraru, \u015fi mai mult reflectarea unui tip social \u2013 afaceristul \u2013, \u00een care se transpune prin excelen\u0163\u0103 natura mercantil\u0103 a lumii actuale. \u015eerban Marinescu \u00eencearc\u0103 s\u0103 configureze profilul acestuia accentu\u00e2nd elementele care-l disting \u00een percep\u0163ia colectiv\u0103, adic\u0103 rela\u0163ia cu politicienii, deficitul familial \u015fi \u00eensemnele de prestigiu, de la ma\u015fina luxoas\u0103 p\u00e2n\u0103 la amant\u0103. Recurge a\u015fadar la o simbolizare cu voca\u0163ia generalit\u0103\u0163ii, numai c\u0103 prin acest procedeu abstrage personajul principal din contextul rela\u0163iilor particulare, concrete, lipsindu-l de autenticitate. \u00cen loc s\u0103-l conceap\u0103 inductiv, urm\u0103rind exprimarea sa tipic\u0103 \u00een situa\u0163ii determinate (ca \u00een filmul rusesc Oligarh, spre exemplu), regizorul consemneaz\u0103 de fapt reprezent\u0103rile apriorice \u015fi destul de schematice ale opiniei comune.
\nRealismul cinematografic nu descoper\u0103 hermeneutic ori simbolic adev\u0103rul, ci \u00eel prezint\u0103 \u00een manifest\u0103rile sale observabile; faptele nu sunt disjunse de esen\u0163\u0103, nu sunt apari\u0163ii fenomenale (\u00een accep\u0163iunea kantian\u0103 a termenului), ci con\u0163in, sau \u015fi mai bine zis alc\u0103tuiesc structurile existen\u0163ei sociale. Din acest motiv realismul prefer\u0103 adeseori subiectele mai pu\u0163in spectaculare \u015fi personajele comune, f\u0103r\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura emo\u0163ional\u0103 exacerbat\u0103 sau aspectul demonstrativ recognoscibil \u00een expresionism. Prostituatele din Crucea de piatr\u0103 nu au voca\u0163ie eroic\u0103, dup\u0103 cum activistul Mache Puzderie nu este un ins demonic sau o efigie a regimului. Rezisten\u0163a \u015fi represiunea survin cumva din firescul lucrurilor, la \u00eentret\u0103ierea unor inten\u0163ii \u015fi ac\u0163iuni care luate \u00een parte nu sunt neap\u0103rat excesive sau tragice. \u00cen filmul lui Andrei Blaier, limitarea libert\u0103\u0163ii \u015fi \u00eenregimentarea sunt presupuse ori cel pu\u0163in presim\u0163ite ca date ordonatoare ale noului sistem, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00eens\u0103 afirmate \u00een mod izbitor. \u00cens\u0103\u015fi aceast\u0103 lips\u0103 de ostenta\u0163ie \u00eei asigur\u0103 \u015fi for\u0163a sugestiv\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care spectatorii reg\u0103sesc un univers uman familiar, mai credibil dec\u00e2t abord\u0103rile patetice pronun\u0163at fic\u0163ionale.
\n\u00cen acela\u015fi registru este conceput Despre oameni \u015fi melci, de Tudor Giurgiu, care expune mercantilismul \u015fi alienarea specifice tranzi\u0163iei la capitalism prin portretizarea muncitorilor banali, f\u0103r\u0103 aura de glorie a constructorilor socialismului, dar \u015fi f\u0103r\u0103 afectare lacrimogen\u0103. Sunt banali \u015fi tocmai de aceea veridici: ignoran\u0163i, adeseori grobieni, totodat\u0103 capabili de generozitate \u015fi solidaritate. Intriga urmeaz\u0103 destul de liniar, \u00eens\u0103 con\u0163ine dramatismul inerent efortului de a-\u0163i \u00eenter\u0163ine familia. Conflictul structural dintre capital \u015fi munc\u0103 este observat a\u015fadar \u00een aspectele sale de zi cu zi, \u00een tensiunile vie\u0163ii de cuplu, \u00een umilin\u0163ele \u015fi de asemenea \u00een consol\u0103rile m\u0103runte, precum aceea de a \u0163i se spune \u201eClien\u0163ii no\u015ftrii nu vor sperm\u0103 de muncitori rom\u00e2ni\u201d sau de a-i vedea pe colegii de uzin\u0103 str\u00e2ng\u00e2nd bani ca s\u0103-i po\u0163i cump\u0103ra copilului bicicleta promis\u0103.
\nAmbele variante regizorale se insereaz\u0103 tradi\u0163iei cinematografice rom\u00e2ne\u015fti, dac\u0103 ar fi s\u0103 amintim numai Concurs (Dan Pi\u0163a) sau Proba de microfon (Mircea Daneliuc), \u00een care societatea este surprins\u0103 \u00een cadrul revelator al \u201ezonei\u201d tarkovskiene, respectiv \u00een rela\u0163iile \u015fi aranjamentele cotidiene ale unor personaje curente. O tradi\u0163ie av\u00e2nd de asemenea coresponden\u0163e interna\u0163ionale, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la cele dou\u0103 ipostaze ale lui Federico Fellini \u00een Opt \u015fi jum\u0103tate apoi Amarcord, la Ingmar Bergman din perioada suedez\u0103 \u015fi la Omul de marmur\u0103 al lui Andrzej Wajda.
\nPe un plan teoretic mai amplu, sunt viziuni \u00een spiritul principalelor concep\u0163ii estetice de la grecii antici \u00eencoace, \u015fi anume concep\u0163ia platonician\u0103 a frumosului ca reflectare a existen\u0163ei interioare, \u015fi cea pitagoreic\u0103 a frumosului ca armonie a p\u0103r\u0163ilor observabile. Prima implic\u0103 o func\u0163ie de transmitere sugestiv\u0103, pe c\u00e2nd a doua presupune prezentarea bine propor\u0163ionat\u0103 a realit\u0103\u0163ii sensibile.
\nSe poate discuta \u00een ce m\u0103sur\u0103 una sau alta dintre formule este mai adecvat\u0103 \u00een redarea autentic\u0103 a socialului. Realismul, evident, pare mai \u00eendrept\u0103\u0163it \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, \u00een cinematografie ca de altfel \u00een orice art\u0103 figurativ\u0103. Putem s\u0103 neg\u0103m \u00eens\u0103 for\u0163a ilustrativ\u0103 a expresivit\u0103\u0163ii dure din Balan\u0163a, ori s\u0103 minimaliz\u0103m relevan\u0163a simbolisticii din serialul ecranizare dup\u0103 Maestrul \u015fi Margareta de Vladimir Bortko, pentru a da \u00eenc\u0103 un exemplu din afar\u0103? Mutatis mutandis, ar fi ca \u015fi cum am reduce analiza \u015ftiin\u0163ific\u0103 a socialului la prescrip\u0163iile pozitivismului eminamente empiric, ireductibil la actul resemnific\u0103rii generale.
\nFilmul social nu este un studiu sociologic, ce porne\u015fte de la premisa epistemic\u0103 a conformitat\u0103\u0163ii observa\u0163iei cu obiectul, ci o crea\u0163ie de autor, exprim\u00e2nd viziunea subiectiv\u0103 a regizorului asupra temei tratate. Desigur, expresionismul \u00eempins dincolo de limitele adecv\u0103rii la faptul comun tr\u0103deaz\u0103 obiectul, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni, tot de \u015eerban Marinescu, \u00een care \u00eentreaga existen\u0163\u0103 sub comunism se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00een termenii marginalit\u0103\u0163ii vulgare. Totu\u015fi, m\u0103sura \u00een care viziunea regizorului \u015fi realitatea reu\u015fesc s\u0103 se suprapun\u0103 \u00een datele esen\u0163iale depinde, \u00een cele din urm\u0103, de talentul realizatorului \u015fi de interpretare, mai mult dec\u00e2t de mijloacele particulare folosite.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen sens larg, orice film are o relevan\u0163\u0103 social\u0103, fapt valabil inclusiv pentru filmele care se concentreaz\u0103 pe destinele individuale. Sentimentele personale, dramele psihologice con\u0163in adeseori \u00een fundal determina\u0163iile istorice colective, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mai multe produc\u0163ii ale neorealismului italian sau ale Noului Val. La fel de valabil\u0103 este \u015fi reciproca: filmele sociale… Cite\u0219te mai mult »Filmul social postdecembrist: \u00eentre expresionism \u015fi realism<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11316],"tags":[11744,11742,11743],"class_list":["post-19993","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-expresionism-in-filmul-romanesc","tag-filmul-social-postdecembrist","tag-realism-in-cinematografia-romaneasca"],"views":1795,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19993","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19993"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19993\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19993"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19993"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19993"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}