{"id":19985,"date":"2014-07-10T10:10:28","date_gmt":"2014-07-10T08:10:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19985"},"modified":"2026-01-23T21:01:57","modified_gmt":"2026-01-23T19:01:57","slug":"lumea-de-azi-si-povestile-ei-fest-fdr-2014","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lumea-de-azi-si-povestile-ei-fest-fdr-2014\/","title":{"rendered":"Lumea de azi \u015fi pove\u015ftile ei. FEST-FDR 2014"},"content":{"rendered":"

Publicul timi\u015forean a avut din nou \u015fansa s\u0103 asiste la un festival pe m\u0103sura strategiilor luminate ale Teatrului Na\u0163ional din ora\u015ful s\u0103u. Festivalul a fost structurat \u00een dou\u0103 etape, FDR (Festivalul Dramaturgiei Rom\u00e2ne\u015fti) \u015fi FEST (Festivalul European al Spectacolului Timi\u015foara). \u00cen prima, dedicat\u0103 piesei contemporane autohtone, au putut fi v\u0103zute spectacole pe texte de Alecsandri, \u201eve\u015fnic t\u00e2n\u0103r \u015fi ferice\u201c, Matei Vi\u015fniec, Alina Nelega, Peca \u015etefan, Gianina C\u0103rbunariu, David Schwartz sau Bogdan Georgescu. O panoram\u0103 a lumii noastre de ast\u0103zi puse sub lupa celei mai vii dintre arte, teatrul, aceasta a fost inten\u0163ia organizatorilor. \u00cen conceptul Adei Hausvater, managerul Teatrului Na\u0163ional din Timi\u015foara, miza spectacolelor programate \u00een festival a fost \u201es\u0103 reflecte lumea de azi, cu pove\u015ftile ei, cu speran\u0163ele ei, cu injusti\u0163iile ei, cu formele ei de comunicare (cu totul altele dec\u00e2t acum cinci-zece ani, \u00een fond), cu \u00eentreb\u0103rile \u015fi cu \u00eencerc\u0103rile de r\u0103spuns pe care le d\u0103 societatea provoc\u0103rilor pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103, \u00eentr-o identitate european\u0103 din ce \u00een ce mai scindat\u0103, din ce \u00een ce mai pus\u0103 la \u00eencercare\u201c. \u00a0<\/strong><\/em><\/p>\n

\"bezna-de-mina\"<\/a>
\nCu un ap\u0103sat accent pe teatrul social, propunerile tinerilor creatori au fost pe c\u00e2t de ofertante, pe at\u00e2t de diverse \u00een privin\u0163a problemelor abordate, a modului de a-\u015fi concepe spectacolele \u015fi, mai ales, a mijloacelor de a le prezenta \u00een fa\u0163a publicului. De altfel, aceasta a fost \u015fi linia imaginat\u0103 de selec\u0163ionerul Oana Bor\u015f. Iat\u0103 argumentele sale: \u201ePrivesc un festival ca pe o reinterpretare. Reinterpretarea unei teme date. Aici, dramaturgia contemporan\u0103. Privesc un festival ca pe o re\u0163ea ce red\u0103, caleidoscopic, o imagine. Recompune, \u015fi nu ierarhizeaz\u0103. Al\u0103tur\u0103 \u015fi nu \u00eenregimenteaz\u0103. (…) Am ales s\u0103 explorez mai mult rela\u0163ia dintre text \u015fi spectacol dec\u00e2t s\u0103 semnalez texte interesante exclusiv prin tematica lor; am ales germenele ce se poate intui cresc\u00e2nd \u00een timp, \u00een detrimentul, poate, al unei forme mai bine definite; dar, \u00een acela\u015fi timp, mi s-a p\u0103rut firesc s\u0103 a\u015fez sondarea introspectiv\u0103, povestea, al\u0103turi de teatrul angajat, dominant \u00een aceste vremuri\u201c.
\nA doua parte, FEST, a ie\u015fit \u00een \u00eent\u00e2mpinarea publicului printr-o varietate extrem\u0103 de forme teatrale: teatru-dans, teatru-muzic\u0103 (de exemplu, prin Muzica teatrului. Next generation, propus de Tibor C\u00e1ri & The Theatre Fleas Orchestra), concerte pe gustul tuturor sau pur \u015fi simplu teatru de strad\u0103 care a atras aten\u0163ia trec\u0103torilor f\u0103c\u00e2ndu-i pentru o or\u0103 prizonierii spectaculosului univers care li se desf\u0103\u015fura \u00een fa\u0163a ochilor.
\nUltimele trei zile de festival au regalat spectatorii. Este perioada \u00een care a fost prezentat Parallel de Ferenc Sink\u00f3, regia Ferenc Sink\u00f3 \u015fi Leta Popescu, produs de Ground Floor Group \u015fi Colectiv A. Un spectacol puternic, at\u00e2t la nivelul statement-ului, acceptarea cuplului lesbian, c\u00e2t \u015fi la nivelul interpret\u0103rii. Excelent tehnic, performance-ul \u00ee\u015fi convinge publicul mai ales prin ritmul bine g\u00e2ndit. Mai \u00eent\u00e2i, un \u015fir mut, lung de exerci\u0163ii fizice m\u0103rturise\u015fte cultura corpului devenit\u0103 moneda de aur a societ\u0103\u0163ii de azi. Apoi, tot mut, haosul de senza\u0163ii pe care \u00eel induce societatea prejudec\u0103\u0163ilor \u015fi a legilor comune \u00een respingerea abaterilor de la norma acceptat\u0103 a sexualit\u0103\u0163ii. Incertitudinile, capul \u00een closet, macularea subliniat\u0103 de peretele de bud\u0103 care desparte cele dou\u0103 performere, toate reproduc, \u00een limbaj teatral, reac\u0163iile \u00een fa\u0163a unei adev\u0103rate fort\u0103re\u0163e a respingerii de care se love\u015fte comunitatea LGBT. Ultima parte verbalizeaz\u0103 \u00een ritm sacadat, \u00een engleza britanic\u0103, contextul, cauzele, con\u015ftientizarea \u015fi asumarea diferen\u0163elor de orientare sexual\u0103. Parallel a convins prin noua propunere, cu totul altfel fa\u0163\u0103 de teatrul conven\u0163ional, prin solu\u0163iile inteligente, simple, dar percutante.
\nE bine c\u00e2nd spectacolele bune nu r\u0103m\u00e2n excep\u0163ii izolate. Au dovedit-o Zic Zac de Andrea Gavriliu sau Bezn\u0103 de min\u0103 de Csaba Sz\u00e9kely, \u00een regia lui Aba Sebesty\u00e9n, coproduc\u0163ie a Studioului Yorick \u015fi a Teatrului Na\u0163ional T\u00e2rgu-Mure\u015f, Compania \u201eTompa Miklos\u201c. Ultima este o montare de un comic nebun, \u00een care autorul r\u0103st\u0103lm\u0103ce\u015fte curajos toate cli\u015feele sedimentate de sute de ani \u00een tensiunile dintre maghiari \u015fi rom\u00e2ni: na\u0163ionalismul ungurilor cu privirea \u00eentoars\u0103 la fala secolelor trecute, m\u00e2ndri de h\u0103rnicia \u015fi de corectitudinea lor, la ad\u0103postul c\u0103rora primarii, la fel ca \u015fi ai no\u015ftri, defri\u015feaz\u0103 p\u0103durile contra unor comisioane grase, \u00eenchid minele \u015fi pun indirect um\u0103rul la depopularea comunelor. Toate practicile intr\u0103 sub lupa necru\u0163\u0103tor caricaturizant\u0103 a autorului: b\u0103\u0163o\u015fenia na\u0163ionalist\u0103 de ambele p\u0103r\u0163i, agresivitatea, etilismul, mahmureala f\u0103r\u0103 sc\u0103pare, disputele s\u00e2ngeroase, pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte, \u00eentre ungurii care vor s\u0103-\u015fi fure unul altuia ciolanul, dar care sf\u00e2r\u015fesc \u00een solidaritate \u00een fa\u0163a du\u015fmanului, poli\u0163istul rom\u00e2n. Drept e c\u0103 to\u0163i actorii joac\u0103 excelent, dar cel din rolul poli\u0163istului (Barna B\u00e1nyai Kelemen) r\u0103m\u00e2ne sarea \u015fi piperul spectacolului. Ticurile profesionale, maghiara lui cu accent rom\u00e2nesc, disimularea de serviciu, inocen\u0163a pe care o joac\u0103 sunt sut\u0103 la sut\u0103 savuroase. Rezultatul? Cascadele de r\u00e2s se succed\u0103, pe tot parcursul spectacolului.
\nFEST a invitat \u015fi montarea unuia dintre greii teatrului european: Peter Stein, fondator al celebrului Schaub\u00fchne din Berlin, de data aceasta semnatar, la Teatro Metastasio Stabile della Toscana, al spectacolului Il Ritorno A Casa (\u00centoarcerea acas\u0103), pe textul lui Harold Pinter, unul \u00een care rela\u0163iile de familie mustesc de cruzime. Peter Stein \u00ee\u015fi g\u00e2nde\u015fte geometric montarea rupt\u0103 din estetica anilor \u201970, c\u0103reia \u00eencetineala sau \u00een\u0163epenirea actorilor \u00eei infiltreaz\u0103 u\u015foare iriza\u0163ii de absurd. Fiecare situa\u0163ie camufleaz\u0103 o lupt\u0103 surd\u0103, o adev\u0103rat\u0103 istorie de rela\u0163ii traumatizante \u00eentre b\u0103rba\u0163ii familiei. Acestea ies la iveal\u0103 odat\u0103 cu \u00eentoarcerea acas\u0103 a fiului r\u0103t\u0103citor, profesor de filosofie \u00een Statele Unite, \u00eenso\u0163it de so\u0163ie. Peter Stein deseneaz\u0103 \u00een gesturi surde c\u00e2nd disputele, c\u00e2nd ferocitatea\u00a0 care b\u0103lte\u015fte \u00eentre tat\u0103 \u015fi fii, pentru a culmina \u00een solidaritatea de sex din aprinderea hulpav\u0103 provocat\u0103, deloc inocent, de so\u0163ia nou venitului.
\nIar surprizele FEST\u2013FDR nu s-au oprit aici. \u00cen linia responsabil\u0103 pe care \u015fi-a asumat-o fa\u0163\u0103 de evolu\u0163ia fenomenului rom\u00e2nesc, Teatrul Na\u0163ional Timi\u015foara, prin propria sa editur\u0103, Atent, \u00eencearc\u0103 s\u0103 recupereze documentarea \u00een ceea ce prive\u015fte opera marilor contemporani. Dup\u0103 volumul lui Bonnie Marranca, Ecologii teatrale, lansat cu doi ani \u00een urm\u0103, despre fenomenul american al ultimei jum\u0103t\u0103\u0163i de secol, este r\u00e2ndul regizorului german Thomas Ostermeier, n\u0103scut \u00een 1968, director artistic la Baraca \u00eentre 1996 \u015fi 1999, cel ce monteaz\u0103 piesele colaboratorului s\u0103u, Marius von Meyenburg, codirector artistic la Schaub\u00fchne, s\u0103 intre \u015fi bibliografic \u00een aten\u0163ia publicului din Rom\u00e2nia. Festivalul a lansat, \u00een traducerea Codru\u0163ei Popov, cartea de interviuri Thomas Ostermeier. Introducere \u015fi convorbiri de Sylvie Chalaye, profesoar\u0103 de istoria teatrului \u015fi analiza regiei la Universitatea Rennes II. Cartea cuprinde un set plin de substan\u0163\u0103, dar enun\u0163at simplu \u015fi modest, al convingerilor lui Ostermeier: \u201eAdev\u0103ra\u0163ii arti\u015fti n-au nimic de-a face cu ceea ce exist\u0103 deja, nu imit\u0103, ci \u00eencearc\u0103 s\u0103 fie sinceri cu via\u0163a, cu emo\u0163iile lor \u015fi propun un univers care le este propriu. A\u015fa c\u0103, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd m\u0103 hot\u0103r\u0103sc s\u0103 pun \u00een scen\u0103 un text contemporan, \u00eencerc s\u0103 m\u0103 apropii de acest univers \u015fi s\u0103 \u00eel traduc c\u00e2t mai fidel posibil. \u015ei \u00eencerc s\u0103 lucrez cu cel mai profund respect pentru oper\u0103. Am o atitudine foarte conservatoare fa\u0163\u0103 de text. Cu autorii contemporani \u00eencerc s\u0103 r\u0103m\u00e2n mereu c\u00e2t mai aproape de ceea ce-mi par a fi inten\u0163iile lor\u201c (pag. 45).
\nDe acum publicul nostru fascinat de mont\u0103rile lui Ostermeier prezentate \u00een Rom\u00e2nia, Hamlet, Nora sau Concert la cerere de Franz Xaver Kroetz, poate s\u0103 fac\u0103 un periplu printre m\u0103rturisirile regizorului cuprinse \u00een capitolele: Pentru \u00eenceput, s\u0103 experiment\u0103m; A \u015fti s\u0103 fii al\u0103turi de actori, S\u0103 ne juc\u0103m, \u00eenainte de toate; Mo\u015fteniri \u015fi filia\u0163ii; De la text la scen\u0103; Spa\u0163iu \u015fi scenografie; Munca la scen\u0103; Poveste despre compozi\u0163ie; \u015ecoala privirii; Un artizanat al scenei.
\nCititorul afl\u0103 cum \u00een concep\u0163ia regizorului \u201escenele \u00ee\u015fi r\u0103spund dup\u0103 procedee muzicale, efecte de contrapunct, de ecou…\u201c (pag. 57), dar \u015fi exemple concrete de exerci\u0163ii pe care le lucreaz\u0103 cu actorii, \u00een timpul perioadei finale dinaintea unei premiere, unde \u201efac un Durchsprechen, un fel de repeti\u0163ie de text, c\u00e2nd spunem tot textul la mas\u0103, iar eu dau indica\u0163ii privind viteza, ritmul. Mai facem \u015fi un joc de concentrare pentru actori. De pild\u0103, arunc\u0103 \u00eentr-un cerc be\u0163e de lemn \u00een timp ce spun textul foarte repede. Este un antrenament radical, ca acelea care \u00eei fac pe muzicieni s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 la perfec\u0163ie gamele, acordurile, trecerile, tempourile… Actorii trebuie s\u0103 fie sut\u0103 la sut\u0103 siguri pe ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi pe text; trebuie s\u0103 aib\u0103 un sentiment de siguran\u0163\u0103 absolut\u0103. Ceea ce le permite mai apoi o mai mare libertate \u00een interpretare\u201c (pag. 57-58).
\nDup\u0103 cum se vede, Teatrul Na\u0163ional din Timi\u015foara nu se dezminte: vine de fiecare dat\u0103 \u00een fa\u0163a publicului cu un program asumat \u015fi cu propuneri serioase.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Publicul timi\u015forean a avut din nou \u015fansa s\u0103 asiste la un festival pe m\u0103sura strategiilor luminate ale Teatrului Na\u0163ional din ora\u015ful s\u0103u. Festivalul a fost structurat \u00een dou\u0103 etape, FDR (Festivalul Dramaturgiei Rom\u00e2ne\u015fti) \u015fi FEST (Festivalul European al Spectacolului Timi\u015foara). \u00cen prima, dedicat\u0103 piesei contemporane autohtone, au putut fi v\u0103zute spectacole pe texte de Alecsandri,… Cite\u0219te mai mult »Lumea de azi \u015fi pove\u015ftile ei. FEST-FDR 2014<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11318],"tags":[978,11731,975],"class_list":["post-19985","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-spectacolului","tag-ada-hausvater","tag-bezna-de-mina-de-csaba-szekely","tag-teatrul-national-din-timisoara"],"views":1350,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19985","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19985"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19985\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28317,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19985\/revisions\/28317"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19985"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19985"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19985"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}