{"id":19983,"date":"2014-07-10T10:06:20","date_gmt":"2014-07-10T08:06:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19983"},"modified":"2014-07-10T10:06:20","modified_gmt":"2014-07-10T08:06:20","slug":"tara-fagaduintei-si-taramul-pustietatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tara-fagaduintei-si-taramul-pustietatii\/","title":{"rendered":"\u0162ara f\u0103g\u0103duin\u0163ei \u015fi T\u0103r\u00e2mul pustiet\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"

John Steinbeck, C\u0103tre un zeu necunoscut<\/em>, Traducere \u015fi note de Ioana Oprica, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2012<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nPrivit, adesea, exclusiv din perspectiva Premiului Nobel care i-a fost acordat \u00een anul 1962, apreciat de unii, contestat de al\u0163ii (par\u0163ial pentru opera literar\u0103, \u00eens\u0103 \u00een primul r\u00e2nd din cauza opiniilor sale politice de st\u00e2nga!), considerat uneori un scriitor definitiv clasat \u015fi care, \u00een afar\u0103 de latura social\u0103 a marilor sale romane (Fructele m\u00e2niei, \u015eoareci \u015fi oameni, La r\u0103s\u0103rit de Eden sau Iarna vrajbei noastre), nu ar mai avea prea multe de oferit interpret\u0103rii \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in cititorilor zilelor noastre, John Steinbeck r\u0103m\u00e2ne nu doar un mare autor (cvasi)necunoscut de texte simbolice, ci \u015fi unul dintre acei oameni de litere pe nedrept trecu\u0163i cu vederea \u00een prea experimentalele construc\u0163ii ale criticii academice a prezentului.
\nNoul t\u0103r\u00e2m al pustiet\u0103\u0163ii<\/strong>
\nCitit f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 concluzii apriorice, cel de-al doilea roman al lui Steinbeck, C\u0103tre un zeu necunoscut (To a God Unknown, 1933) reprezint\u0103, din acest punct de vedere, o adev\u0103rat\u0103 revela\u0163ie. C\u0103ci, dincolo de linia \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, scriitorul construie\u015fte cu mare grij\u0103 \u2013 demonstr\u00e2nd st\u0103p\u00e2nirea unei adev\u0103rate arte a sugestiei \u015fi aluziei \u2013, un plan al semnifica\u0163iilor profunde ale c\u0103ror nuan\u0163e trebuie descifrate pe \u00eendelete. \u00cens\u0103 chiar \u015fi subiectul \u00een sine cucere\u015fte \u015fi se individualizeaz\u0103 \u00een contextul scrierilor lui Steinbeck, pe de o parte prin nota mistic\u0103, evident\u0103 \u00eenc\u0103 din primele pagini, iar pe de alta, prin umbrele \u015fi luminile din care autorul \u00ee\u015fi configureaz\u0103 personajele. Astfel, t\u00e2n\u0103rul Joseph Wayne vrea neap\u0103rat s\u0103 primeasc\u0103 binecuv\u00e2ntarea tat\u0103lui s\u0103u pentru a putea pleca spre California, t\u0103r\u00e2mul unde auzise nu neap\u0103rat c\u0103 ar curge lapte \u015fi miere, \u00eens\u0103 unde era convins c\u0103, datorit\u0103 p\u0103m\u00e2ntului bun \u015fi a abunden\u0163ei vegeta\u0163iei, \u015fi-ar putea face un rost \u00een via\u0163\u0103. B\u0103tr\u00e2nul \u00eencuviin\u0163eaz\u0103, \u00een ciuda re\u0163inerilor pe care le are, promi\u0163\u00e2ndu-i fiului s\u0103u preferat c\u0103, \u00eentr-un fel sau altul, \u00eei va fi mereu al\u0103turi: \u201eO s\u0103 te \u00eenso\u0163esc, o s\u0103 merg pe sus, pe deasupra capului t\u0103u. Am s\u0103 v\u0103d terenul pe care-l alegi \u015fi ce fel de cas\u0103 ai s\u0103-\u0163i cl\u0103de\u015fti. O s\u0103 existe o cale s\u0103-\u0163i fiu \u015fi de folos din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd\u201c. Stabilit \u00een California, Joseph \u00eei convinge \u015fi pe ceilal\u0163i trei fra\u0163i ai s\u0103i s\u0103-l urmeze, lucrurile merg bine o vreme, numai c\u0103 amenin\u0163area secetei, prezentat\u0103 voalat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, love\u015fte pe nea\u015fteptate, la scurt timp dup\u0103 ce fra\u0163ii lui (mai ales preacredinciosul Burton) distrug uria\u015ful stejar sub ramurile c\u0103ruia Joseph \u00ee\u015fi construise casa, pentru a sanc\u0163iona astfel practicile p\u0103g\u00e2ne \u015fi vr\u0103jitore\u015fti pe care ei le suspectau a se desf\u0103\u015fura acolo. C\u0103ci Joseph simte, \u00eentr-un mod inexplicabil, c\u0103 acel arbore este \u00eensu\u015fi tat\u0103l s\u0103u, aduc\u00e2ndu-i simbolice ofrande \u015fi duc\u00e2ndu-l chiar pe primul s\u0103u n\u0103scut \u00eentre ramurile impun\u0103toare, ca \u00eentr-un ritualic botez.
\nCritica literar\u0103 l-a interpretat pe Joseph Wayne ca fiind un primitivist care redescoper\u0103 modul autentic de via\u0163\u0103, departe de formele consacrate ale civiliza\u0163iei occidentale a c\u0103rei artificialitate este, \u00een fond, elementul care a determinat inevitabila dec\u0103dere a acesteia. Subtextul social este prezent \u015fi aici, \u00een sensul c\u0103 Steinbeck prezint\u0103 diverse aspecte ale deterior\u0103rii rela\u0163iilor sociale sub forma unei pustiet\u0103\u0163i neiert\u0103toare care ajunge s\u0103 domine totul \u015fi s\u0103 anuleze orice \u00eencercare uman\u0103 de rezisten\u0163\u0103. Numai c\u0103, dincolo de aceast\u0103 aparen\u0163\u0103 social\u0103, metafora pustiet\u0103\u0163ii \u00eel plaseaz\u0103 pe scriitorul american al\u0103turi de marii reprezentan\u0163i ai modernismului, exemplul cel mai evident fiind T.S. Eliot, cel care, asemenea lui Steinbeck, utilizeaz\u0103 frecvent imagini ori semnifica\u0163ii mitice pentru a sugera ori descrie declinul culturii occidentale. De altfel, \u00een Notes on \u201eThe Waste Land\u201c, Eliot men\u0163iona printre sursele sale principale de inspira\u0163ie \u2013 \u015fi deopotriv\u0103 de documentare \u2013 Creanga de aur a lui James Frazer, mai cu seam\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte descrierile ceremoniilor ce implic\u0103 elementul vegetal. Coresponden\u0163a lui Steinbeck depune m\u0103rturie \u00een acela\u015fi sens, nu pu\u0163ine fragmente din T\u0103r\u00e2mul pustiit al lui Eliot put\u00e2nd fi citite \u015fi interpretate din perspectiva influen\u0163ei studiilor lui Frazer, dar, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, put\u00e2nd fi \u015fi puse al\u0103turi de fragmentele cele mai impresionante din acest roman al lui Steinbeck. Ajunge s\u0103 ne reamintim doar c\u00e2teva versuri din sec\u0163iunea \u00cengroparea mor\u0163ilor, cu trimitere direct\u0103 la Cartea lui Ezechiel, din Vechiul Testament, prezent\u00e2nd \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103torul \u0163inut pustiu al osemintelor: \u201eCe sunt r\u0103d\u0103cinile acestea care se \u00eencle\u015fteaz\u0103, ce crengi mai cresc\/ Din molozu-acesta? Tu, fiul omului,\/ N-ai s\u0103 po\u0163i spune, \u015fi nici n-ai s\u0103 ghice\u015fti, c\u0103ci tu \u015ftii doar\/ De-o gr\u0103m\u0103joar\u0103 de chipuri sparte unde bate soarele,\/ Iar\u0103 copacul mort nu d\u0103 ad\u0103post, \u015fi greierele nu-\u0163i d\u0103 pace,\/ \u015ei piatra uscat\u0103 nu r\u0103sun\u0103 de ape\u201c.
\nRitualuri, invoca\u0163ii, simboluri<\/strong>
\nInteresant e faptul c\u0103 imaginile cele mai pregnante utilizate aici de Eliot sunt \u015fi simbolurile cele mai importante din romanul lui Steinbeck prin intermediul c\u0103rora autorul va reevalua raportul stabilit \u00eentre umanitate \u015fi universul natural: soarele neiert\u0103tor, arborele uscat, piatra acoperit\u0103 cu mu\u015fchi \u015fi seceta. Iar dac\u0103, \u00een The Waste Land, imaginile mor\u0163ii reprezentau corelativul obiectiv al unei structuri sociale \u00een declin, Steinbeck abordeaz\u0103 acela\u015fi aspect mai cu seam\u0103 prin intermediul rela\u0163iei mereu \u00een schimbare stabilite \u00eentre comunit\u0103\u0163ile umane \u015fi natura primordial\u0103. Concluzia amar\u0103 a romancierului e c\u0103 unica \u015fans\u0103 de salvare a omului ar fi \u00eencercarea de reintegrare \u00een ritmurile naturii, numai c\u0103, dat\u0103 fiind incapacitatea omeneasc\u0103 de a interpreta corect semnele prevestitoare ale catastrofei, aceast\u0103 reintegrare nu se va produce niciodat\u0103. Joseph Wayne, \u00eens\u0103, protagonistul din C\u0103tre un zeu necunoscut, tocmai asta \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103: s\u0103 resping\u0103 \u2013 s\u0103 anuleze, de-a dreptul! \u2013 acel cre\u015ftinism f\u0103\u0163arnic \u015fi artificial profesat de fratele s\u0103u Burton \u015fi s\u0103 stabileasc\u0103 o rela\u0163ie totemic\u0103 cu stejarul cel b\u0103tr\u00e2n \u00een care e convis c\u0103-\u015fi recunoa\u015fte tat\u0103l decedat.
\nA\u015fa cum, \u00een vechime, oamenii identificau elementul divin \u00een universul natural \u00eenconjur\u0103tor, Joseph \u00eencearc\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, simbolic, la originile civiliza\u0163iei \u2013 pentru aceasta el stabilind mai \u00eent\u00e2i totemul, cel f\u0103r\u0103 de care \u00eenr\u0103d\u0103cinarea sa \u00een noul p\u0103m\u00e2nt al f\u0103g\u0103duin\u0163ei nu s-ar fi putut produce. Ezitarea lui se va dovedi, \u00eens\u0103, p\u0103guboas\u0103, c\u0103ci, dup\u0103 stejarul \u00een care \u00ee\u015fi recunoa\u015fte tat\u0103l, protagonistul se va orienta, \u00een momente de cump\u0103n\u0103 ale existen\u0163ei sale, c\u0103tre st\u00e2nca acoperit\u0103 cu mu\u015fchi unde so\u0163ia sa, Elizabeth, \u00ee\u015fi pierde via\u0163a ori asupra soarelui a c\u0103rui atotputernicie e propov\u0103duit\u0103 de b\u0103tr\u00e2nul pe care-l \u00eent\u00e2lne\u015fte c\u0103tre finalul c\u0103r\u0163ii. Convingerea lui Joseph e c\u0103, la nevoie, stejarul va reu\u015fi s\u0103-i apere pe to\u0163i ai lui de ravagiile secetei, aduc\u00e2nd, \u00eentr-un fel sau altul, ploaia binef\u0103c\u0103toare. Numai c\u0103 Burton, \u00een fundamentalismul s\u0103u religios, distruge copacul \u015fi anuleaz\u0103 \u00een acest fel \u015fansele de supravie\u0163uire ale familiei sale \u00een California \u2013 cea care, uneori, poate fi neiert\u0103toare, a\u015fa cum indienii de prin partea locului \u015ftiu prea bine, dar la ale c\u0103ror aten\u0163ion\u0103ri Joseph nu ia seama.
\nRomanul reflect\u0103 perfect intuirea de c\u0103tre Steinbeck a importan\u0163ei arborilor sacri (totemici) \u00een practicile \u015fi credin\u0163ele religioase primordiale. \u00cen fond, stejarul care-i ad\u0103poste\u015fte casa lui Joseph reprezint\u0103, \u00een termenii lui Mircea Eliade, acel \u201eaxis mundi\u201c care d\u0103 coeren\u0163\u0103 \u00eentregului univers. Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, protagonistul \u00eei va m\u0103rturisi lui Juanito, noul s\u0103u prieten indian: \u201eTaica e \u00een copacul acela. Taica e copacul acela!\u201c. Acela\u015fi lucru \u00eei va spune \u015fi so\u0163iei sale, Elizabeth, atunci c\u00e2nd ea \u00eel \u00eentreab\u0103 \u201eDe ce iube\u015fti at\u00e2t de mult copacul, Joseph?\u201c: \u201eVezi, e un fel de joc. \u00cemi d\u0103 sentimentul c\u0103 taica e \u00eenc\u0103 l\u00e2ng\u0103 mine.\u201c
\nIronii amare \u00a0<\/strong>
\nC\u0103 avem de-a face cu reluarea, la nivel simbolic, a complexului proces prin intermediul c\u0103ruia religia s-a dezvoltat \u00een societatea primitiv\u0103 este evident. Dar la fel de evident e \u015fi c\u0103 Steinbeck \u00ee\u015fi construie\u015fte personajul central \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t acest proces s\u0103 fie ilustrat \u00een tot ce-a \u00eensemnat el \u015fi, deopotriv\u0103, s\u0103 sugereze modul \u00een care fiin\u0163a uman\u0103 ajunge, \u00een anumite circumstan\u0163e, s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de propriile credin\u0163e. \u00centr-adev\u0103r, \u00een cazul lui Joseph, stejarul secular e poarta magic\u0103 prin care el simte c\u0103 poate trece \u201edincolo\u201c, c\u0103 poate intra \u00een leg\u0103tur\u0103 cu spiritul tat\u0103lui s\u0103u \u2013 \u015fi, fapt extrem de important, c\u0103 poate comunica cu sine \u00eensu\u015fi, fiind capabil s\u0103-\u015fi afirme plenar identitatea spiritual\u0103. Paradoxal e c\u0103, de\u015fi Burton e cel care distruge copacul, \u015fi el crede c\u0103 \u00een acel stejar e \u00eentrupat tat\u0103l s\u0103u, \u00eens\u0103 d\u0103 acestei convingeri un sens negativ, fapt sugerat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul romanului, \u00een scrisoarea pe care i-o trimite lui Joseph la pu\u0163in\u0103 vreme dup\u0103 moartea b\u0103tr\u00e2nului: \u201eM\u0103 nelini\u015fte\u015fte faptul c\u0103 ultimele lui cuvinte n-au fost deloc cre\u015ftine\u015fti. \u015ei nu vorbea at\u00e2t de mult despre tine, c\u00e2t vorbea cu tine\u201c. Burton \u00ee\u015fi va p\u0103stra convingerea aceasta nealterat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care decide s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 temporara abunden\u0163\u0103 \u015fi tihn\u0103 din California, rup\u00e2nd astfel leg\u0103turile nu numai cu fra\u0163ii s\u0103i, ci \u015fi cu propriul trecut. Din punct de vedere simbolic avem de-a face, desigur, cu un paricid, c\u0103ci Burton distruge copacul, comi\u0163\u00e2nd practic crima asupra tat\u0103lui \u2013 f\u0103r\u0103 a \u0163ine, \u00eens\u0103, seama c\u0103 \u00een acest fel se anuleaz\u0103 \u015fi pe el \u00eensu\u015fi, c\u00e2t\u0103 vreme pseudo-convingerile sale religioase nu sunt de natur\u0103 a-i oferi un sprijin real.
\nIronia cea mai amarnic\u0103 e de g\u0103sit tocmai aici: \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 impun\u0103 un cre\u015ftinism str\u0103in comunit\u0103\u0163ii din zon\u0103, Burton anuleaz\u0103 chiar \u015fansa oamenilor de a rena\u015fte cu adev\u0103rat din punct de vedere spiritual, gr\u0103bind risipirea familiei \u015fi consacr\u00e2nd domnia pustiet\u0103\u0163ii. C\u0103ci via\u0163a \u015fi bel\u015fugul erau condi\u0163ionate, \u00een noul s\u0103la\u015f al familiei Wayne, de existen\u0163a totemului. \u00cen lipsa elementului protector, totul e pus sub amenin\u0163area direct\u0103 a mor\u0163ii, presim\u0163irea r\u0103ului fiind clar\u0103 pentru Joseph imediat ce copacul nu mai este. De aici \u015fi semnifica\u0163ia profund\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii cu b\u0103tr\u00e2nul adorator al soarelui, cel care sacrifica micile animale pe care le prindea pentru a men\u0163ine astrul zilei aprins, consider\u00e2nd c\u0103, asemenea unui zeu cu chip uman, are dreptul s\u0103 ia via\u0163a pentru a prelungi existen\u0163a divin\u0103: \u201eEu sunt ultimul om din lumea apusean\u0103 care vede soarele. Dup\u0103 ce dispare pentru to\u0163i ceilal\u0163i, eu \u00eel mai v\u0103d \u00eenc\u0103 pu\u0163in. (…) Sunt bl\u00e2nd cu micile creaturi. Nu le las s\u0103 se sperie. \u015ei atunci c\u00e2nd le omor, ele nu \u015ftiu niciodat\u0103\u201c. B\u0103tr\u00e2nul este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o nou\u0103 ipostaz\u0103 a lui Merlin \u2013 \u015ftiut fiind faptul c\u0103 numeroase texte ale lui Steinbeck (Cannery Row sau Cup of Gold, ca s\u0103 ne oprim doar la ele) au men\u0163inut aceste paralele \u015fi mai cu seam\u0103 c\u0103 Geoffrey of Manmouth e unul dintre autorii admira\u0163i de el. Numai c\u0103 Joseph \u00een\u0163elege \u00een scurt timp c\u0103 soarele nu e \u015fansa lui, c\u00e2t\u0103 vreme, din nou ironic (\u015fi din nou amar!), \u00een \u00eentregul \u0163inut pustiit de seceta prelungit\u0103 doar stejarii mai pot supravie\u0163ui, nicidecum oamenii. Unii stejari, mai precis, aceia care nu au fost ataca\u0163i de oameni…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

John Steinbeck, C\u0103tre un zeu necunoscut, Traducere \u015fi note de Ioana Oprica, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2012   Privit, adesea, exclusiv din perspectiva Premiului Nobel care i-a fost acordat \u00een anul 1962, apreciat de unii, contestat de al\u0163ii (par\u0163ial pentru opera literar\u0103, \u00eens\u0103 \u00een primul r\u00e2nd din cauza opiniilor sale politice de st\u00e2nga!), considerat uneori un… Cite\u0219te mai mult »\u0162ara f\u0103g\u0103duin\u0163ei \u015fi T\u0103r\u00e2mul pustiet\u0103\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[11730,11729],"class_list":["post-19983","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-catre-un-zeu-necunoscut","tag-john-steinbeck"],"views":1302,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19983","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19983"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19983\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19983"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19983"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19983"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}