{"id":19981,"date":"2014-07-10T10:02:24","date_gmt":"2014-07-10T08:02:24","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19981"},"modified":"2014-07-10T10:02:24","modified_gmt":"2014-07-10T08:02:24","slug":"un-roman-remarcabil","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-roman-remarcabil\/","title":{"rendered":"Un roman remarcabil"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Dumitru Popescu, <em>Artemis sau uzurparea sentimentului<\/em>, Editura RAO, Bucure\u015fti, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<br \/>\nScriu, nu din polite\u0163e, despre acest roman cu titlu insolit, pe care \u00eel socotesc cel mai valoros dintre toate volumele de proz\u0103 ale lui Dumitru Popescu. Multe \u015fi foarte variate, prin tematica lor. Dac\u0103 ne-am referi la debutul s\u0103u cu trilogia Pumnul \u015fi palma (O diminea\u0163\u0103 \u00een\u015fel\u0103toare, Ochiul ciclopului, Mar\u015ful cariatidelor, 1980, 1982), nu putem uita ecourile largi \u015fi prelungite, inclusiv pe plan interna\u0163ional (prin atacurile din Literaturnaia gazeta moscovit\u0103). Era vorba de o primire atent\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi din partea unor critici dificili, ca Nicolae Manolescu, Al. C\u0103linescu \u015fi Mircea Iorgulescu. \u00centr-o cronic\u0103 din Rom\u00e2nia literar\u0103, Nicolae Manolescu, scria, printre altele: \u201eAcest prim volum e totu\u015fi, \u00een multe privin\u0163e, o revela\u0163ie \u015fi suport\u0103 compara\u0163ia cu cele mai interesante romane politice din ultima vreme. El poate fi, de pe acum, discutat temeinic, \u00een izb\u00e2nzile ca \u015fi \u00een sl\u0103biciunile lui; tratament rezervat c\u0103r\u0163ilor artistice\u015fte valabile (\u2026) nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 multe lucruri \u00een Pumnul \u015fi palma \u015fi subiectul propriu-zis ar putea fi rezumat \u00eentr-un spa\u0163iu restr\u00e2ns. Doi oameni discut\u0103 despre socialism, stalinism \u015fi a\u015fa mai departe; acesta e romanul original \u015fi captivant al lui Dumitru Popescu\u201c.<br \/>\n\u00cen Luceaf\u0103rul, Sultana Craia \u00ee\u015fi \u00eencheia cronica \u00een acest stil: \u201eDincolo de problematica politic\u0103 \u015fi moral\u0103 a c\u0103r\u0163ii, cu accente noi \u015fi cu o optic\u0103 personal\u0103, cartea aduce surpriza unor dispropor\u0163ionalit\u0103\u0163i suflete\u015fti, neb\u0103nuite, dup\u0103 cum aduce confirmarea for\u0163ei descriptive, desf\u0103\u015furat\u0103 \u00eentr-o construc\u0163ie epic\u0103 anun\u0163\u00e2ndu-se solid\u0103, ampl\u0103 \u015fi complex de articulat\u0103\u201c.<br \/>\nDespre Muzeul de cear\u0103, din 1984, tot Nicolae Manolescu scria: \u201eDintre scriitorii contemporani, cei mai preocupa\u0163i de romanul politicului (genitivul nu e \u00eent\u00e2mpl\u0103tor) sunt tocmai ace\u015ftia trei: Alexandru Ivasiuc, N. Breban \u015fi Dumitru Popescu (\u2026) Tactica \u015fi strategia ob\u0163inerii puterii sunt studiate meticulos de<br \/>\nD. Popescu, cu bune intui\u0163ii psihologice. Construit str\u00e2ns, f\u0103r\u0103 l\u0103b\u0103r\u0163are, scris cu m\u00e2n\u0103 sigur\u0103, extrem de autentic, plin de observa\u0163ii de via\u0163\u0103, dar \u015fi de idei, Muzeul de cear\u0103 este un bun roman social \u015fi psihologic, care se cite\u015fte pe ner\u0103suflate\u201c.<br \/>\nAprecieri similare formula N. Manolescu \u015fi despre al treilea roman al lui<br \/>\nD. Popescu, Vitralii incolore: \u201e\u2026 \u00een care autorul \u00ee\u015fi dovede\u015fte, odat\u0103 mai mult, me\u015fte\u015fugul de a descrie colectivit\u0103\u0163i umane numeroase \u015fi diverse, surprinse \u00een momente esen\u0163iale, \u015fi original construit din punct de vedere tehnic\u201c.<br \/>\nLa fel au fost \u00eent\u00e2mpinate aceste romane, publicate \u00eenainte de 1989, de condeie critice prestigioase, precum ale lui \u015eerban Cioculescu, Al. Piru,<br \/>\nN. Balot\u0103, Ov. Crohm\u0103lniceanu, Ion Vlad, Petru Poant\u0103, Al. George, Valentin Silvestru \u015fi al\u0163ii.<br \/>\n\u00cen mod cert, experien\u0163a vast\u0103 \u015fi dramatic\u0103, pe plan social-politic, pe larg evocat\u0103 \u015fi \u00een volumul Am fost \u015fi cioplitor de lemne, precum \u015fi m\u0103estria recunoscut\u0103 a scrisului s\u0103u anterior, l-au ajutat pe D. Popescu s\u0103 dea la iveal\u0103, \u00een ultimele dou\u0103 decenii, \u00een paralel cu cele \u015fase volume Cronos autodevor\u00e2ndu-se, c\u00e2teva romane remarcabile: Focul de paie (1999), Pasajul (2002), Omul z\u0103pezilor (2003), C\u00e2ndva, dup\u0103 izgonirea din paradis (2010). Despre toate acestea, \u00een paginile c\u0103rora mediile sociale \u015fi politice post-decembriste, cu personajele lor caracteristice, bine conturate, s-au pronun\u0163at, la apari\u0163ie, Adrian P\u0103unescu, Dan C. Mih\u0103ilescu, Ion Cristoiu, Paul Everac, Aureliu Goci, Henri Zalis.<br \/>\nAnul trecut, la apari\u0163ia romanului Artemisa sau uzurparea sentimentului, acesta a fost analizat \u00een profunzime \u015fi \u00een mod pertinent de Ion Dodu B\u0103lan, precum \u015fi de t\u00e2n\u0103rul eseist Alexandru Dumitriu. Aser\u0163iunile lor m-au \u00eendemnat s\u0103 revin \u015fi eu asupra acestei remarcabile c\u0103r\u0163i, care ar merita, \u00een continuare, o analiz\u0103 pertinent\u0103 din partea altor critici \u015fi istorici literari, aten\u0163i alt\u0103dat\u0103 cu literatura lui Dumitru Popescu.<br \/>\nDe ce consider eu cartea de fa\u0163\u0103 ca fiind proza lui cea mai reu\u015fit\u0103?<br \/>\nMai \u00eent\u00e2i, fiindc\u0103 \u00een ea re\u00eent\u00e2lnim pasiunea sa permanent\u0103 de sondare \u00een ad\u00e2ncime, prin personaje bine alese, a mediilor rom\u00e2ne\u015fti contemporane, de a contura, \u00een desf\u0103\u015fur\u0103ri largi, panorama vie\u0163ii social-politice actuale. O pasiune similar\u0103 cu cea observat\u0103 la lectura romanului Recviem pentru nebuni \u015fi bestii al lui Augustin Buzura, precum \u015fi a volumului s\u0103u de eseuri Canonul periferiei.<br \/>\nMai reg\u0103sim, \u00een noul volum al lui Dumitru Popescu (elegant tip\u0103rit \u00een colec\u0163ia Biblioteca RAO), arta de a proiecta personajul principal pe ecranul evenimentelor, \u00een care se implic\u0103, sau este implicat, calmul sau furtuna acelor evenimente, trecute, toate, printr-un subtil filtru sufletesc.<br \/>\nAcest personaj principal, investigat de autor, este, de data aceasta, t\u00e2n\u0103rul poet \u015fi eseist Artemis, cel pe care un politician abil, Mircea Ve\u015fmin\u0163eanu, \u015feful unui partid de centru, candidat la pre\u015fedin\u0163ia Rom\u00e2niei, \u00eencearc\u0103 s\u0103-l atrag\u0103 de partea sa \u00een lupta electoral\u0103. \u00cen acest scop \u00eel folose\u015fte pe versatul \u015fi versatilul gazetar, Gheorghe Viziru, om experimentat, un talent uns cu toate unsorile. Aceast\u0103 opera\u0163ie nu le reu\u015fe\u015fte, de\u015fi, \u00een desf\u0103\u015furarea ei, asist\u0103m la \u201eeforturile amoroase\u201c ale Soranei, frumoasa \u015fi inteligenta fiic\u0103 a candidatului, liberal\u0103 \u015fi libertin\u0103 \u00een toate. \u00cen derularea \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, c\u00e2nd tat\u0103l s\u0103u este supus la grele probe sociale \u015fi morale, pierz\u00e2nd alegerile preziden\u0163iale, t\u00e2n\u0103ra \u201ediv\u0103\u201c se confrunt\u0103, \u00een concursul de cucerire a lui Artemis, cu amanta tat\u0103lui, o stranie \u015fi atractiv\u0103 doamn\u0103 Beatrice Garofeanu, pre\u015fedinta Funda\u0163iei Culturale a partidului implicat \u00een lupta electoral\u0103.<br \/>\nPrin toate aceste personaje, lumea politic\u0103 \u015fi mediile presei autohtone actuale cunosc desf\u0103\u015fur\u0103ri ample, de un realism crud \u015fi neiert\u0103tor.<br \/>\nPove\u015ftile de amor, cu intensit\u0103\u0163i \u015fi particip\u0103ri de ambele sexe \u2013 Artemis \u00een fruntea lor \u2013, m\u0103 duc la constatarea c\u0103 exist\u0103, \u00een toate romanele lui Dumitru Popescu, al\u0103turi de componenta lor major\u0103, social-politic\u0103 \u015fi moral\u0103, una reprezentat\u0103 prin Eros. Prezent\u0103, \u00een prim-plan, \u015fi \u00een volumul de fa\u0163\u0103, ea duce la conturarea \u015fi mai viu colorat\u0103 a personajelor respective, surprinse \u00een toiul unor capricioase ciocniri \u015fi \u00eemp\u0103c\u0103ri repetate. De aceea, referindu-se la aceste aspecte, \u00een articolul s\u0103u O personalitate plurivalent\u0103 din revista Acas\u0103, Ion Dodu B\u0103lan avea dreptate afirm\u00e2nd: \u201e\u00cen viziunea romancierului, fin \u015fi p\u0103trunz\u0103tor psiholog, eroinele romanului erotic nu sunt roman\u0163ioase \u015fi idilice. Dar nici vulgare. Sunt de un realism cople\u015fitor \u015fi dezarmant. Dup\u0103 mariaje e\u015fuate, ele tr\u0103iesc c\u00e2te un vis frumos de iubire sau de dragoste carnal\u0103, dup\u0103 moda vremii, prin c\u0103s\u0103torie cu vreun b\u0103rbat bogat, b\u0103tr\u00e2n \u015fi analfabet. Pe c\u00e2teva, romancierul le caracterizeaz\u0103 prin analize pertinente \u015fi riguroase, dar mai ales prin portrete demne de penelul unui mare pictor\u201c.<br \/>\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, un abur de poezie \u00eenmiresmeaz\u0103 paginile, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd ele sunt \u00eenc\u0103rcate de scene dure. Poeziile scrise de Artemis, personajul dominant al tuturor \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, sunt a\u015fezate \u00een contrapunct cu paginile de proz\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t efectul lecturii devine \u015fi mai puternic \u00een nuan\u0163e \u015fi culori.<br \/>\nPendul\u00e2nd \u00eentre tenta\u0163iile \u015fi refuzurile de-a se implica \u00een politica oportunist\u0103 a zilei, ca \u015fi \u00eentre alinturile adoratoarelor sale concurente, Artemis se ame\u0163e\u015fte pe sine derut\u00e2ndu-le \u015fi pe ele cu versuri, altfel admirabile, scrise \u00een stilul modernist al tinerilor poe\u0163i de azi. P\u0103cat c\u0103 nu am spa\u0163iu s\u0103 reproduc aici niciun vers.<br \/>\nA\u015fadar, este de observat stilul elegant, chiar mai accentuat dec\u00e2t \u00een alte volume ale lui Dumitru Popescu, bogat \u015fi prin neologisme, care face lectura mai fluent\u0103 \u015fi mai atractiv\u0103. O carte la finalul c\u0103reia te \u00eencearc\u0103 regretul c\u0103 s-a \u00eencheiat prea repede.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dumitru Popescu, Artemis sau uzurparea sentimentului, Editura RAO, Bucure\u015fti, 2013 &nbsp; Scriu, nu din polite\u0163e, despre acest roman cu titlu insolit, pe care \u00eel socotesc cel mai valoros dintre toate volumele de proz\u0103 ale lui Dumitru Popescu. Multe \u015fi foarte variate, prin tematica lor. Dac\u0103 ne-am referi la debutul s\u0103u cu trilogia Pumnul \u015fi palma&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-roman-remarcabil\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Un roman remarcabil<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11728,2910],"class_list":["post-19981","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-artemis-sau-uzurparea-sentimentului","tag-dumitru-popescu"],"views":3934,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19981","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19981"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19981\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19981"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19981"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19981"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}