\u00cen condi\u0163iile lipsei aproape totale a dic\u0163ionarelor limbii rom\u00e2ne \u015fi a abandon\u0103rii succesive a proiectului marelui dic\u0163ionar academic (de c\u0103tre B.P. Hasdeu, Al. I. Philippide, Ov. Densusianu), era firesc ca un t\u00e2n\u0103r cu accentuat sim\u0163 patriotic, cum era August Scriban, s\u0103 aspire (mai ales av\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 un exemplar din Larousse) la alc\u0103tuirea unei lucr\u0103ri similare pentru nevoile poporului rom\u00e2n.
\nPoate c\u0103 ideea de a realiza personal pentru marele public o asemenea carte \u2013 \u201eun \u015e\u0103ineanu ameliorat, adic\u0103 un dic\u0163ionar cu o ortografie consecvent\u0103 \u015fi care s\u0103 redeie exact vorba cum se pronun\u0163\u0103, cu accente, cu defini\u0163iuni precise, cu exemple, c\u00e2nd e nevoie, \u015fi cu etimologii date pe scurt\u201c \u2013 i-a venit, cum m\u0103rturise\u015fte, \u00een 1893, dar lucrul propriu-zis l-a \u00eenceput dup\u0103 ce \u015fi-a terminat studiile universitare \u015fi de specializare la Berlin \u015fi Halle \u015fi \u015fi-a luat doctoratul, exact dup\u0103 un deceniu, la 15\/28 decembrie 1903, \u201epe strada Salv\u0103rii, 7, din Buz\u0103u, unde era profesor\u201c.
\nCunosc\u00e2nd, dup\u0103 cum \u0163ine s\u0103 precizeze chiar \u00een \u201ePrecuv\u00e2ntarea\u201c dic\u0163ionarului, latina \u015fi greaca veche, \u201evorbind curent italiana, franceza \u015fi greceasca nou\u0103\u201c \u015fi \u015ftiind pu\u0163in rusa \u015fi germana (de\u015fi studiase \u00een Germania 5 semestre la Berlin \u015fi 3 la Halle), August Scriban \u00eenainteaz\u0103 repede cu redactarea.
\n\u00cen orice caz, \u00een ianuarie 1904 \u2013 cu toate c\u0103 termenul e prea apropiat de data \u00eenceperii dic\u0163ionarului \u2013, el ar fi trecut de litera B, \u00eenc\u00e2t la invita\u0163ia lui Grigore Tocilescu (care aflase de proiectul s\u0103u), de a lucra la Dic\u0163ionarul Academiei, el refuz\u0103 orgolios, r\u0103spunz\u00e2ndu-i cu emfaz\u0103: \u201eDup\u0103 cum nu exist\u0103 intelectual rom\u00e2n care s\u0103 nu-\u015fi aib\u0103 Larosse-ul lui pe mas\u0103, tot a\u015fa vreau s\u0103 nu existe intelectual rom\u00e2n care s\u0103 nu-\u015fi aib\u0103 Scribanul lui pe mas\u0103! De aceea, \u00eent\u00e2i s\u0103 termin dic\u0163ionarul meu, apoi vom vedea!\u201c.
\nPrima form\u0103, dup\u0103 cum se vede succint\u0103, era elaborat\u0103, \u00een noiembrie 1907, p\u00e2n\u0103 \u201ela mijlocul literei I, adic\u0103 nici jum\u0103tate\u201c. Totu\u015fi, el sim\u0163ea nevoia s\u0103 informeze lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103 despre acest \u201eAlt dic\u0163ionar al limbii rom\u00e2ne\u015fti\u201c \u015fi s\u0103 dea c\u00e2teva mostre. \u00cen noiembrie-decembrie 1912 ajuns \u201epe la trei sferturi din S \u015fi \u015e\u201c, d\u0103dea o alt\u0103 pagin\u0103 de prob\u0103 \u00een Arhiva, sub titlul Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne\u015fti, preciz\u00e2nd c\u0103 \u201eDic\u0163ionarul va avea figuri (ca Larousse) \u015fi va da originile \u015ftiin\u0163ifice tuturor cuvintelor. Va forma un singur volum de vreo mie \u015fi ceva de pagini. Stelu\u0163a \u00eenaintea lemei arat\u0103 c\u0103 e neologism\u201c.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, dup\u0103 zece ani de munc\u0103, \u00een decembrie 1913, termina Dic\u0163ionarul, m\u0103rturisind c\u0103 a avut ca model Larousse-ul, dar a \u201einsistat mai mult la etimologii\u201c, pe care le socotea \u201etemelia dic\u0163ionarului\u201c.
\nSe \u00een\u0163elege c\u0103 odat\u0103 \u00eencheiat\u0103 lucrarea, despre care va spune c\u0103 a durat c\u00e2t r\u0103zboiul troian, \u00eencerca s\u0103 o publice. Convins de valoarea ei, o propunea, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de \u00eencheiere, \u00een noiembrie 1913, spre editare forului suprem al \u0163\u0103rii, Academiei Rom\u00e2ne, dar era refuzat pe motivul lipsei de fonduri chiar pentru sus\u0163inerea propriului dic\u0163ionar \u2013 Pu\u015fcariu \u2013 \u00een curs de elaborare.
\nDezam\u0103git, urma sugestia dat\u0103 de Academie \u015fi se adresa Ministerului Instruc\u0163iunii, care ar fi avut posibilitatea s\u0103-l pun\u0103 la dispozi\u0163ia elevilor prin Casa \u015ecoalelor. Din p\u0103cate, la Minister, timpul se scurgea mult prea \u00eencet. Cererea de publicare era datat\u0103 \u201emai 1914\u201c. \u00cen 7 iunie acela\u015fi an, ministrul desemna pe Ion N\u0103dejde s\u0103 \u00eentocmeasc\u0103 un referat asupra lucr\u0103rii, fapt realizat de acesta abia peste un an (17 mai 1915). Concluzia referentului era favorabil\u0103: Dic\u0163ionarul \u2013 scria el \u2013 \u201ee de foarte mare valoare \u015fi tip\u0103rirea lui n-ar trebui s\u0103 \u00eent\u00e2rzie prea mult\u201c.
\nDar decizia negativ\u0103 \u00een privin\u0163a public\u0103rii sosea peste \u00eenc\u0103 un an, la 18 iunie 1916, invoc\u00e2ndu-se acela\u015fi motiv al lipsei fondurilor. Se pare, \u00eens\u0103, c\u0103 \u00een acel moment Augustin Scriban nu se mai gr\u0103bea. R\u0103sfoind dic\u0163ionarul, a sim\u0163it nevoia revizuirii \u015fi complet\u0103rii lui. \u00cen noaptea mobiliz\u0103rii generale, 15\/28 august 1916, ajunsese cu revizia la cuv\u00e2ntul \u201epost\u201c, unde a trebuit s-o \u00eentrerup\u0103 p\u00e2n\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi, la demobilizare (1 aprilie 1918), c\u00e2nd \u201en\u0103p\u0103dea din nou \u2013 cum m\u0103rturise\u015fte \u2013 pe dic\u0163ionar, termin\u00e2nd revizuirea \u015fi scormolind cu deliciu originile cuvintelor r\u0103mase nedescoperite\u201c. De\u015fi practic \u00eel \u00eencheiase, el continua s\u0103 intercaleze \u00een dic\u0163ionar \u201eo mare mul\u0163ime de cuvinte de prin c\u0103r\u0163i ori de prin locurile cutreierate\u201c \u2013 fapt ce se va continua p\u00e2n\u0103 la intrarea la tipar \u015fi chiar \u00een corectur\u0103; \u00een nici un caz numai p\u00e2n\u0103 \u00een \u201eaugust 1928\u201c, dat\u0103 pe care \u0163inea s-o treac\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul \u201ePrecuv\u00e2nt\u0103rii\u201c. \u00cen iulie-octombrie 1923, dic\u0163ionarul \u2013 oper\u0103 deschis\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eemplinirilor \u2013 se afla \u00eentr-un stadiu cvasicomplet, \u00een stare de a vedea lumina tiparului \u015fi autorul adresa, prin revista Arhiva din Ia\u015fi, un patetic apel Dic\u0163ionarul meu (Apel), oamenilor de bine \u015fi \u00een special g\u0103l\u0103\u0163enilor, ora\u015ful \u00een care se n\u0103scuse, de a-l sprijini \u00een tip\u0103rirea c\u0103r\u0163ii.
\n\u00cen acest sens aducea urm\u0103toarele argumente, \u00eendeosebi prin compararea cu Dic\u0163ionarul Academiei: \u201eIntelectualul care va c\u0103uta \u00een el va g\u0103si tot ce-i trebuie. La cuvintele polisilabe dau \u015fi accentul, la feminine \u015fi neutre dau \u015fi pluralul, iar la verbe \u2013 timpurile primitive, ca s\u0103 nu r\u0103m\u00e2ne nici cea mai mic\u0103 \u00eendoial\u0103 asupra cuv\u00e2ntului pe care-l va c\u0103uta rom\u00e2nul ori str\u0103inul doritor de \u015ftiin\u0163\u0103. De aceea, eu cred c\u0103 dic\u0163ionarul meu, de\u015fi mic (vreo 1.500 pagini), va aduce limbii rom\u00e2ne\u015fti, serviciul pe care un plug \u00eel aduce unui c\u00e2mp. Dic\u0163ionarul Academiei, de zece ori mai mare dec\u00e2t al meu, nu va putea p\u0103trunde (admi\u0163\u00e2nd c-ar fi gata!) dec\u00e2t prin bibliotecile publice \u015fi prin casele pu\u0163inilor c\u0103rturari mai boga\u0163i. Apoi, cu toat\u0103 m\u0103rimea lui, Dic\u0163ionarul Academiei va fi mai pe jos de-al meu \u00een etimologii, c\u0103ci uneori se mul\u0163ume\u015fte s\u0103 spuie cititorului neologisme din fran\u0163uze\u015fte, ceea ce eu nu fac, ci dau cuv\u00e2ntul francez deplin, \u00een sf\u00e2r\u015fit insist asupra originii cuv\u00e2ntului mai mult dec\u00e2t Academia\u201c.
\n\u201eB\u0103l\u0103b\u0103nindu-se\u201c \u2013 dup\u0103 cum m\u0103rturisea \u00een chiar apelul din 1923 \u2013 nu numai p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103, ci \u015fi dup\u0103 aceea cu diferi\u0163i editori s\u0103raci ori avari \u015fi cu diferite tipografii pe ac\u0163iuni, dintre care dou\u0103 i-au cerut \u201emonstruozitatea de a scoate din dic\u0163ionar etimologiile \u015fi de a-l reduce la 6-7 sute de pagini\u201c, August Scriban reu\u015fea s\u0103-\u015fi publice dic\u0163ionarul abia dup\u0103 un sfert de veac (\u00een 1939) de la data \u00eencheierii primei forme a c\u0103r\u0163ii (1913), la Institutul de Arte Grafice \u201ePresa Bun\u0103\u201c, din Ia\u015fi.
\nDesigur, str\u0103daniile at\u00e2t de statornice \u015fi chiar \u00eenver\u015funate ale autorului de a-\u015fi tip\u0103ri dic\u0163ionarul ar fi fost lipsite de sens dac\u0103 lucrarea nu ar fi avut \u00eentr-adev\u0103r valoare. O parte dintre calit\u0103\u0163ile ei le-a relevat, dup\u0103 cum am v\u0103zut, chiar August Scriban \u00een compara\u0163ie cu cel mai important dic\u0163ionar al vremii, cel al Academiei, dar \u015fi fa\u0163\u0103 de dic\u0163ionarele lui \u015e\u0103ineanu, Tiktin \u015f.a. \u2013 spre a convinge, pe de o parte, cititorii de importan\u0163a lui, iar, pe de alta, pe eventualii sus\u0163in\u0103tori \u00een vederea tip\u0103ririi c\u0103r\u0163ii.
\n\u00centre caracteristicile ce-l individualizeaz\u0103, relevate chiar de autor, le amintim pe urm\u0103toarele: \u00een primul r\u00e2nd, includerea \u00een carte, pe l\u00e2ng\u0103 cuvintele extrase din operele literare \u015fi \u00een genere din bibliografia indicat\u0103 de toate celelalte dic\u0163ionare rom\u00e2ne, a unui num\u0103r impresionant de termeni auzi\u0163i de August Scriban direct de la persoanele cu care a conversat, \u00een care intr\u0103 arhaisme, regionalisme, termeni argotici, chiar neologisme etc., cuvinte preluate nu numai \u00een forma lor autentic\u0103, dar \u015fi cu explica\u0163iile clare date de cei de la care le-a cules. Asemenea bog\u0103\u0163ie de material nou nu duce, cum ne-am a\u015ftepta, la o cifr\u0103 impresionant\u0103 de termeni explica\u0163i. Dic\u0163ionarul lui Scriban nu are dec\u00e2t 38.000 cuvinte, fa\u0163\u0103 de 43.000 la Candrea \u015fi probabil mult peste 100.000 \u00een Dic\u0163ionarul Academiei. Num\u0103rul relativ restr\u00e2ns al cuvintelor la Scriban se explic\u0103 \u2013 releva Mircea Seche \u2013 prin pu\u0163in\u0103tatea neologismelor selectate.
\nCu totul individualizant\u0103 pentru Dic\u0163ionar o constituie, \u00een al doilea r\u00e2nd, recurgerea la ortografia fonetic\u0103 plenar\u0103, conform principiilor emise chiar de autor \u00een Ortografia rom\u00e2neasc\u0103, Editura \u201eLibr\u0103riei Rom\u00e2ne\u015fti\u201c Ioan V. Ionescu (Ia\u015fi, 1912), \u00een virtutea c\u0103reia cuvintele sunt ordonate nu dup\u0103 litere, ci dup\u0103 sunete, recunosc\u00e2nd independen\u0163a sunetelor \u0103, \u00ee, \u015f, \u0163, dar \u015fi a sunetului notat \u0144 (din coniac), \u00een schimb refuz\u00e2nd utilizarea (precum Academia Rom\u00e2n\u0103 \u00een Dic\u0163ionarul s\u0103u) a sunetului \u00e2, care ar fi totuna cu \u00ee. Dup\u0103 cum s-a observat, \u00eens\u0103, August Scriban \u201eexagereaz\u0103 fonetismul\u201c, elimin\u00e2nd, de pild\u0103, \u201earticolul hot\u0103r\u00e2t masculin, modul de adaptare al neologismelor etc.\u201c (Mircea Seche). \u00cen genere, \u00eens\u0103, Scriban e l\u0103udat pentru aplicarea sistemului fonetic \u015fi pentru rezolvarea chestiunilor spinoase \u00een limitele bunului sim\u0163. A treia \u015fi poate cea mai apreciat\u0103 calitate a Dic\u0163ionarului lui Scriban a constituit-o, de la apari\u0163ie \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, \u00eencercarea autorului de a afla originea mai tuturor cuvintelor limbii rom\u00e2ne. \u201ePartea cea mai original\u0103 a acestui dic\u0163ionar (\u015fi la care autorul \u0163ine mai mult)\u201c \u2013 scria Iorgu Iordan \u2013 \u201eo constituie etimologiile. Se \u015ftie c\u0103 Scriban a publicat \u00een Arhiva \u015fi \u00een alte periodice un num\u0103r considerabil de articole privitoare la originea cuvintelor rom\u00e2ne\u015fti mai mult ori mai pu\u0163in obscure. Munca sa \u00een acest domeniu dificil a fost unanim recunoscut\u0103 \u015fi pus\u0103 la contribu\u0163ie, mai ales de autorii Dic\u0163ionarului Academiei, singura lucrare similar\u0103, care se afl\u0103 \u00een curs de apari\u0163ie \u015fi a putut astfel utiliza din plin
\nrezultatele cercet\u0103rilor lui\u201c. Fa\u0163\u0103 de entuziasmul manifestat de Iorgu Iordan \u00een privin\u0163a corectitudinii etimologiilor date de August Scriban, Mircea Seche \u2013 de\u015fi recuno\u015ftea c\u0103 cca. 60% au fost preluate de autorii Dic\u0163ionarului Academiei \u015fi-l l\u0103uda pe lexicolog pentru stabilirea originii multiple a unor etimologii \u2013, g\u0103sea at\u00e2tea incorectitudini \u2013 \u201esupraevaluarea limbii latine, ca surs\u0103 de \u00eemprumut a multor cuvinte rom\u00e2ne\u015fti, atribuirea etimologiilor limbii latine, f\u0103r\u0103 a trece prin limbile romanice (amintind prin aceasta de vechii latini\u015fti), explicarea gre\u015fit\u0103 a unor cuvinte str\u0103ine, \u00een spe\u0163\u0103 neologisme, prin deriv\u0103ri pe teren rom\u00e2nesc, neindicarea, \u00een cazul etimologiilor paralele, a surselor directe \u015fi indirecte etc.\u201c \u2013, \u00eenc\u00e2t aprecia demersurile lui Scriban \u00een acest sens drept \u201eun regres \u00een istoria lexicografiei rom\u00e2ne\u201c. Totu\u015fi, faptul c\u0103, fie \u015fi \u201enumai circa 60% dintre explica\u0163iile etimologice date de Scriban se reg\u0103sesc (ca atare sau m\u0103car par\u0163ial) \u00een Dic\u0163ionarul Academic\u201c, relev\u0103 o contribu\u0163ie cel pu\u0163in important\u0103 a autorului Dic\u0163ionarului limbii rom\u00e2ne\u015fti la lexicologia na\u0163ional\u0103.
\nO alt\u0103 calitate deosebit de pre\u0163ioas\u0103 a dic\u0163ionarului lui August Scriban o constituie, \u00een fine, indicarea accentului pentru fiecare cuv\u00e2nt, fapt extrem de important mai ales pentru str\u0103inii care \u00eenva\u0163\u0103 limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen condi\u0163iile lipsei aproape totale a dic\u0163ionarelor limbii rom\u00e2ne \u015fi a abandon\u0103rii succesive a proiectului marelui dic\u0163ionar academic (de c\u0103tre B.P. Hasdeu, Al. I. Philippide, Ov. Densusianu), era firesc ca un t\u00e2n\u0103r cu accentuat sim\u0163 patriotic, cum era August Scriban, s\u0103 aspire (mai ales av\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 un exemplar din Larousse) la alc\u0103tuirea unei lucr\u0103ri… Cite\u0219te mai mult »La reeditarea Dic\u0163ionarului lui August Scriban<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11715,11716,11717],"class_list":["post-19965","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-august-scriban","tag-dictionar","tag-dictionarul-academiei"],"views":1972,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19965","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19965"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19965\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19965"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19965"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19965"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}