{"id":19948,"date":"2014-07-10T09:30:33","date_gmt":"2014-07-10T07:30:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19948"},"modified":"2014-07-10T09:30:33","modified_gmt":"2014-07-10T07:30:33","slug":"pragul-de-toleranta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pragul-de-toleranta\/","title":{"rendered":"Pragul de toleran\u0163\u0103"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>\u201eVezi gaura aia din canapea? <\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>Eu am f\u0103cut-o!\u201c<\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>Da. O v\u0103d.\u00a0 Un loc cu arcurile ad\u00e2ncite. Cu furnitura tocit\u0103.<\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>\u201eDoi ani am stat pe locul acela. \u015ei m-am fr\u0103m\u00e2ntat cum s\u0103 scap\u201c.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Aurel s-a \u00eensurat cu o fat\u0103 frumoas\u0103. Era \u00een vremea c\u00e2nd, pentru a te c\u0103s\u0103tori cu un str\u0103in, trebuia s\u0103 a\u015ftep\u0163i c\u00e2\u0163iva ani p\u00e2n\u0103 primeai o aprobare de la Consiliul de Mini\u015ftri. Un plic cu litere de aur. Semn\u0103tura celui mai Cel. \u201eCet\u0103\u0163eanul x are aprobarea s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu un str\u0103in\u201c. P\u00e2n\u0103 la plicul cu litere de aur ajungeai \u00eens\u0103 din om neom. Cu locul de munc\u0103 pierdut, cu casa confiscat\u0103, cu lucrurile \u00een patru v\u00e2nturi, umilit la toate ghi\u015feele, stors de bani, cu moralul la p\u0103m\u00e2nt. Dar plecai \u00een str\u0103in\u0103tate. Ajungeai acolo unde mai oricine dorea s\u0103 ajung\u0103. Unde nu mai fusese\u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment fericit. Deci plecai ca orbe\u0163ii.<br \/>\nAurel a primit aprobarea s\u0103 se \u00eensoare cu fata pe care o cunoscuse pe litoral. El terminase o facultate. Era \u00een prima lui vacan\u0163\u0103 de absolvent, c\u00e2nd, hop, pe litoral a \u00eent\u00e2lnit-o pe Karla. Alb\u0103 marmorean\u0103, cu ochi frumos machia\u0163i, cu p\u0103rul blond \u015fi moale. Dar mai ales destins\u0103. Abordabil\u0103. F\u0103r\u0103 griji. \u015ei dispus\u0103 s\u0103 \u015fi-l asume pe omul nostru. Fiindc\u0103, el nu o \u015ftia \u00eenc\u0103, dar, de fapt, despre asta era vorba. Despre o asumare.<br \/>\nActele pentru a primi aprobarea au durat c\u00e2\u0163iva ani. Timp \u00een care fata b\u0103tea drumurile spre Rom\u00e2nia. C\u00e2nd, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u201ecet\u0103\u0163eanul\u201c s-a procopsit, s-a f\u0103cut nunt\u0103 mare, pe la Foc\u015fani. Pe unde sunt vinuri bune \u015fi oameni primitori. Cople\u015fi\u0163i ei \u00een\u015fi\u015fi de norocul care a dat peste neamul lor.<br \/>\nEra de doi ani \u00een str\u0103in\u0103tate c\u00e2nd m-am pomenit cu o scrisoare de la el. \u00cen plic era o fotografie de nunt\u0103. O pereche frumoas\u0103, cu confetti \u00een p\u0103r. Voiau s\u0103 \u00eemi fac\u0103 o vizit\u0103. I-am primit. El, \u00eencr\u00e2ncenat. Ea, alb\u0103 marmorean\u0103, blond\u0103, frumos machiat\u0103. Dar mai ales destins\u0103.<br \/>\nEl nu-\u015fi g\u0103sise de lucru. Ea nu avea grija asta. Nu terminase nici o \u015fcoal\u0103. Se t\u00e2r\u00e2ise vreo c\u00e2\u0163iva ani prin fel de fel de institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eemplinise 16 ani, deci ie\u015fea din obligativitatea legal\u0103. \u201eM\u0103 duceam la cursuri, mi-a explicat. Dar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u0103ia te \u00eencurcau cu fel de fel de examene. \u015ei nu eram dispus\u0103\u201c. Adev\u0103rul este c\u0103 nu-\u0163i d\u0103deai seama de ignoran\u0163a ei. Sus\u0163inea c\u00e2t de c\u00e2t o conversa\u0163ie. \u00cen englez\u0103, fiindc\u0103 venea dintr-o \u0163ar\u0103 unde \u015fi la pia\u0163\u0103 tot engleza e limba \u00een care se comunic\u0103 pre\u0163ul m\u0103rfii.<br \/>\n\u201eNu o s\u0103 \u00een\u0163elegi nimic, mi-a spus Aurel, p\u00e2n\u0103 nu vei face un drum la noi acas\u0103\u201c.<br \/>\nM-am dus. Locuiau pe o insul\u0103. Karla avea vreo cinci fra\u0163i. \u00cen aceea\u015fi cas\u0103, spa\u0163ioas\u0103, repartizat\u0103 de serviciile sociale \u00een func\u0163ie de num\u0103ul de persoane, cei cinci \u00ee\u015fi mai aduseser\u0103 ni\u015fte neveste sau \u201epartenere\u201c. Tot aici locuiau \u015fi p\u0103rin\u0163ii Karlei. \u015ei un bunic.<br \/>\nI-am g\u0103sit pe to\u0163i \u00een jurul mesei din sufragerie. Era var\u0103. Cu \u015flapi \u00een picioare unii, cu picioarele descul\u0163e pe mas\u0103, ceilal\u0163i. \u00cembr\u0103ca\u0163i \u00een maiouri decolorate de prea mult sp\u0103lat. Care de care mai \u015fleamp\u0103t. Unii jucau table. Al\u0163ii chibi\u0163au. Masa era plin\u0103 de sticle de bere. De la buc\u0103t\u0103rie, cu indiferen\u0163\u0103, au fost aduse altele noi, pentru musafiri.<br \/>\nPrintre ei, Aurel \u015fi-a reluat locul.<br \/>\n\u201eVezi gaura asta din canapea? Eu am f\u0103cut-o. De doi ani m\u0103 foiesc s\u0103 g\u0103sesc o solu\u0163ie. \u015ei nu \u015ftiu cum s\u0103 scap\u201c.<br \/>\nDin discu\u0163ii am aflat c\u0103 din tot lumetul acela din jurul mesei, de lucrat nu lucra nimeni. Pe vremuri bunicul fusese navigator. Umblase lumea de la un cap\u0103t la altul. Mai din salariu, mai din furt \u015fi din p\u0103c\u0103leli, adunase ceva avere. Acum avea o pensie bunicic\u0103, dup\u0103 aproape o jum\u0103tate de secol pe m\u0103ri. Toat\u0103 lumea aceea \u015fleamp\u0103t\u0103 tr\u0103ia din pensia lui. Prea multe preten\u0163ii de la via\u0163\u0103 nici nu aveau ei. Fiindc\u0103 pentru una ca asta e nevoie\u00a0 \u015fi de fantezie.<br \/>\n\u201e\u00cen prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dup\u0103 sosire, mi-a spus Aurel, i-am spus Karlei c\u0103 vreau s\u0103 plec de aici. \u015ei s\u0103-mi caut de lucru\u201c.<br \/>\n\u201eS\u0103 pleci nu ai cum, mi-a r\u0103spuns ea. Fiindc\u0103 eu sunt \u00eenscris\u0103 aici la prim\u0103rie, de unde primesc ajutor social. \u015ei tu nu ai acte, e\u015fti \u00eenscris pe numele meu. \u015ei-apoi de unde p\u00e2n\u0103 unde crezi tu c\u0103 o s\u0103-\u0163i g\u0103se\u015fti de lucru? De lucrat nu lucreaz\u0103 nici fra\u0163ii mei. Ei, c\u00e2nd te-am adus, au fost mul\u0163umi\u0163i de tine. \u00ce\u0163i lipse\u015fte ceva? O bere o s\u0103 ai totdeauna \u00een casa asta\u201c.<br \/>\nLa plecare Aurel m-a condus la vapor. Nu avea nici un cent \u00een buzunar \u015fi i-am dat ceva bani. Cu ei \u015fi-a cump\u0103rat a doua zi \u015fi el un bilet. Pe continent avea un concet\u0103\u0163ean. \u015ei&#8230; via\u0163a \u015fi-a urmat cursul. Iar noi doi am contribuit astfel la formarea concep\u0163iei deja \u00eemp\u0103m\u00e2ntenite \u00een acea \u0163ar\u0103 despre str\u0103inul nerecunosc\u0103tor.<br \/>\n\u00cen sociologia emigra\u0163iei se vorbe\u015fte despre un concept: pragul de toleran\u0163\u0103. Tradus \u00een limbaj cotidian, acest concept vrea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 se pot aciua un anumit num\u0103r de str\u0103ini. C\u00e2nd acest num\u0103r e dep\u0103\u015fit, popula\u0163ia autohton\u0103 reac\u0163ioneaz\u0103. Fiindc\u0103 se dep\u0103\u015fe\u015fte un anume prag de toleran\u0163\u0103. \u015ei str\u0103inii \u00eencep s\u0103-\u015fi impun\u0103 normele lor.<br \/>\nM-am g\u00e2ndit mult dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu Aurel la povestea lui. \u015ei la \u201epargul de toleran\u0163\u0103\u201c, despre care \u0163ineam cursuri la facultate. Despre care citeam zi de zi \u00een articolele de specialitate. Despre care auzeam \u00een emisiunile de radio \u015fi de televiziune. \u201eEuropa nu mai poate primi str\u0103ini. Fiindc\u0103 s-a dep\u0103\u015fit pragul de toleran\u0163\u0103.\u201c<br \/>\nToleran\u0163a, vas\u0103zic\u0103, la ce?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eVezi gaura aia din canapea? Eu am f\u0103cut-o!\u201c Da. O v\u0103d.\u00a0 Un loc cu arcurile ad\u00e2ncite. Cu furnitura tocit\u0103. \u201eDoi ani am stat pe locul acela. \u015ei m-am fr\u0103m\u00e2ntat cum s\u0103 scap\u201c. Aurel s-a \u00eensurat cu o fat\u0103 frumoas\u0103. Era \u00een vremea c\u00e2nd, pentru a te c\u0103s\u0103tori cu un str\u0103in, trebuia s\u0103 a\u015ftep\u0163i c\u00e2\u0163iva ani&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pragul-de-toleranta\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Pragul de toleran\u0163\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[2434,7087],"class_list":["post-19948","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-romani-emigranti","tag-romanii-din-diaspora"],"views":1519,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19948","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19948"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19948\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19948"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19948"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19948"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}