{"id":19944,"date":"2014-07-10T09:26:49","date_gmt":"2014-07-10T07:26:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19944"},"modified":"2014-07-10T09:26:49","modified_gmt":"2014-07-10T07:26:49","slug":"entuziasm-si-dezamagire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/entuziasm-si-dezamagire\/","title":{"rendered":"Entuziasm \u015fi dezam\u0103gire"},"content":{"rendered":"<p>S\u0103 ne oprim la dou\u0103 evenimente recente. Primul, semnarea acordurilor de asociere \u015fi de liber schimb \u00eentre Uniunea European\u0103 \u015fi Ucraina, Republica Moldova, Georgia, trei republici ex-sovietice. Al doilea, opozi\u0163ia premierului David Cameron la desemnarea luxemburghezului Jean-Claude Juncker drept candidat la pre\u015fedin\u0163ia Comisiei Europene. Entuziasm pentru primul, dezam\u0103gire pentru al doilea. C\u00e2t de \u00eendrept\u0103\u0163ite sunt aceste reac\u0163ii?<br \/>\n<strong>Spre Vest<\/strong><br \/>\nDup\u0103 \u0162\u0103rile Baltice, alte trei state ex-sovietice, Republica Moldova, Ucraina \u015fi Georgia, reu\u015fesc s\u0103 se desprind\u0103 \u2013 deocamdat\u0103 par\u0163ial \u2013 de sub influen\u0163a Moscovei. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, acestea au semnat acorduri de asociere \u015fi liber schimb cu Uniunea European\u0103 f\u0103c\u00e2nd astfel posibil\u0103 o schimbare de direc\u0163ie. Acordurile au fost preg\u0103tite \u00een cadrul \u201eParteneriatului oriental\u201d al Bruxelles-ului pentru l\u0103rgirea pie\u0163ei Uniunii Europene \u00een spa\u0163iul-tampon rezultat din dezmembrarea imperiului sovietic. Ele ar fi trebuit semnate la summit-ul UE de la Vilnius \u00een toamna lui 2013, dar opozi\u0163ia Moscovei l-a \u00eentors din drum pe pre\u015fedintele de atunci al Ucrainei, Ianukovici. Chiar \u00een condi\u0163iile semn\u0103rii acordurilor, acel e\u015fec trimite la una dintre urm\u0103toarele ipoteze: prima, c\u0103 \u201eParteneriatul oriental\u201d nu a fost bine conceput; a doua, c\u0103, istoric, acesta nu se dovede\u015fte \u00eenc\u0103 oportun. De\u015fi era \u015fi ea vizat\u0103, Armenia l-a refuzat. Gestul Armeniei, anexarea militar\u0103 a Crimeii \u015fi conflictele din Estul Ucrainei (cu perspective de secesiune \u00een favoarea Rusiei) pot fi considerate consecin\u0163e ale oric\u0103reia din aceste ipoteze. Asta \u00een cazul \u00een care nu ne putem fixa asupra uneia singure. Semnatarii de azi ai acordurilor, pre\u015fedintele Poro\u015fenko pentru Ucraina, prim-mini\u015ftrii Iurie Leanc\u0103 pentru<br \/>\nR. Moldova \u015fi Irakli Garibashvili pentru Georgia au declarat c\u0103 statele lor tr\u0103iesc o zi istoric\u0103 \u015fi sunt hot\u0103r\u00e2te s\u0103 se apropie de Europa Occidental\u0103, cu toat\u0103 opozi\u0163ia \u015fi presiunile Rusiei. Herman Van Rompuy, pre\u015fedintele Consiliului European, le-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit optimismul \u015fi bucuria: \u201eEste o zi mare pentru Europa\u2026 Ast\u0103zi, mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd, Uniunea European\u0103 este al\u0103turi de voi\u2026\u201d.<br \/>\nA\u015fadar, unele state ex-sovietice nu abandoneaz\u0103 direc\u0163ia spre Vest. Decorticat, entuziasmul lor nu se dovede\u015fte digerabil pentru toat\u0103 lumea.<br \/>\n<strong>Moscova: consecin\u0163ele <\/strong><br \/>\n<strong>sunt foarte grave<\/strong><br \/>\nDe\u015fi Bruxelles-ul a dat asigur\u0103ri c\u0103 acordurile nu sunt \u00eempotriva Rusiei, Moscova crede cu totul altceva. Drept pentru care, la 11 iulie, ru\u015fii vor examina cu reprezentan\u0163ii Uniunii Europene condi\u0163iile de aplicare ale acestora. \u201eVom \u00eentreprinde tot ce este necesar pentru ap\u0103rarea economiei noastre&#8230; \u00cencheierea unui acord at\u00e2t de important \u0163ine, desigur, de suveranitatea unui\u00a0 stat; consecin\u0163ele celui semnat de Ucraina \u015fi Moldova vor fi, nu \u00eencape nici o \u00eendoial\u0103, foarte grave\u201c a declarat adjunctul ministrului rus de Externe Grigori Karasin. Opinia acestuia este \u00eent\u0103rit\u0103 de Kremlin: Rusia va lua toate m\u0103surile pentru a-\u015fi ap\u0103ra economia \u201ede \u00eendat\u0103 ce vor ap\u0103rea primele semne ale consecin\u0163elor negative\u201d. Declara\u0163ii care dau frisoane.<br \/>\nO prim\u0103 observa\u0163ie. Semnarea acordurilor este o prob\u0103 de for\u0163\u0103 care nu exclude anumite riscuri.\u00a0 Dup\u0103 cum se vede, Rusia (\u00eenvins\u0103, dup\u0103 unii) a formulat deja primele amenin\u0163\u0103ri. Prin prisma evenimentelor pe care le-a declan\u015fat \u00een Ucraina \u00eenainte de summit-ul de la Vilnius, putem s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m c\u0103 acestea nu sunt vorbe \u00een v\u00e2nt. Toate cele trei state semnatare au dispute teritoriale cu Rusia. Reamintim: Crimeea pentru Ucraina, Transnistria pentru\u00a0 Moldova \u015fi Osetia pentru Georgia. Dac\u0103 acordul de asociere este mai degrab\u0103 politic \u015fi provoac\u0103 alergii, cel de liber schimb este unul de reglement\u0103ri comerciale. Ambele au aplicabilitate pe teritoriile de suveranitate consfin\u0163ite prin constitu\u0163ie. Cum va fi aplicat acordul comercial \u00een Crimeea, Transnistria \u015fi Osetia de Sud? Dup\u0103 integrarea \u00een NATO \u015fi aderarea la Uniunea European\u0103 a \u0162\u0103rilor Baltice, noua etap\u0103 de apropiere a statelor ex-sovietice de Occident nu pare s\u0103 fi determinat o resemnare la Kremlin. Dimpotriv\u0103.<br \/>\nO a doua observa\u0163ie: dac\u0103 Rusia este acuzat\u0103 c\u0103 tinde s\u0103 refac\u0103 zona ei de influen\u0163\u0103 \u00een spa\u0163iul ex-sovietic, Bruxelles-ului i se poate repro\u015fa c\u0103 prin acordurile semnate nu d\u0103\u00a0 nici o garan\u0163ie Ucrainei, R. Moldova \u015fi Georgiei c\u0103 vor adera la Uniunea European\u0103. Chiar negocierea \u015fi b\u0103t\u0103liile duse pentru semnarea acestora au fost sub semnul ambiguit\u0103\u0163ii. T\u00e2rziu, foarte t\u00e2rziu, pre\u015fedintele francez Hollande a declarat public, \u00een timpul vizitei lui Poro\u015fenko la Paris, c\u0103 Uniunea European\u0103 nu este preg\u0103tit\u0103 pentru aderarea Ucrainei. Nici un alt responsabil nu a formulat clar aceast\u0103 limit\u0103 a strategiei atac\u0103rii noii etape de expansiune economic\u0103 a Uniunii Europene spre Est.<br \/>\n<strong>Dreptatea lui Cameron<\/strong><br \/>\nAlegerea noilor conduc\u0103tori ai institu\u0163iilor europene, Comisie \u015fi Parlament, a provocat o lupt\u0103 dus\u0103 f\u0103r\u0103 menajamente de premierul David Cameron \u00eempotriva candidaturii lui Jean-Claude Juncker. \u015eeful guvernului de la Londra a v\u0103zut \u00een fostul premier luxemburghez un reprezentant al trecutului \u015fi adept al federalismului \u00een Europa. \u201eCentrul\u201d l-a vrut pe Juncker \u015fi acesta va fi noul pre\u015fedinte al Comisiei Europene. Cameron a pierdut \u015fi unii s-au gr\u0103bit s\u0103-l considere \u00eenvins. Chiar \u015fi opozi\u0163ia laburist\u0103 britanic\u0103 s-a bucurat de\u015fi, \u00een realitate, \u00eei \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fea opiniile. \u00cenfr\u00e2ngerea lui Cameron nu merit\u0103 s\u0103 provoace motive de bucurie nici m\u0103car \u00een r\u00e2ndurile adversarilor lui din Regatul Unit.<br \/>\nMulte i se pot repro\u015fa Londrei, dar acum, resping\u00e2nd argumentele lui Cameron, Uniunea European\u0103 a for\u0163at \u00eenc\u0103 o dat\u0103 m\u00e2na democra\u0163iei. Cameron a cerut s\u0103 fie supus\u0103 la vot candidatura lui Juncker, iar Bruxelles-ul a refuzat. De\u015fi formal\u0103, solicitarea lui Cameron era democratic\u0103; votul nu ar fi pus \u00een pericol alegerea lui Juncker. Bruxelles-ul a preferat t\u00e2rgul \u015fi acesta a intervenit. Pre\u015fedintele francez Hollande \u015fi premierul italian Matteo Renzi s-au ar\u0103tat dispu\u015fi s\u0103-l agreeze pe conservatorul Juncker la Comisia European\u0103 \u00een schimbul re\u00eennoirii mandatului social-democratului Martin Schultz la pre\u015fedin\u0163ia Parlamentului European. Social-democra\u0163ii europeni nu \u015fi-au dat asul din m\u00e2nec\u0103 pe degeaba. Renzi \u015fi Hollande au cerut mai mult\u0103 flexibilitate \u00een aplicarea Pactului de stabilitate \u2013 a c\u0103rei mam\u0103 se afl\u0103 la Berlin \u2013 \u015fi investi\u0163ii pentru cre\u015fterea economic\u0103. Angela Merkel a mimat rezerva fa\u0163\u0103 de cererea franco-italian\u0103 declar\u00e2nd \u00een final c\u0103 Pactul de stabilitate \u201efixeaz\u0103 reguli clare \u015fi ofer\u0103 o multitudine de posibilit\u0103\u0163i de flexibilitate\u201d. Reguli clare echivaleaz\u0103 cu milit\u0103ria financiar\u0103, iar flexibilitate \u00een armat\u0103 nu prea exist\u0103. Totu\u015fi, compromisul este \u00een avantajul Berlinului, care \u00eel va avea pe Juncker la Bruxelles.<br \/>\nO \u00eentrebare fireasc\u0103: dac\u0103 \u015ftia c\u0103 pierde, de ce s-a opus premierul conservator Cameron candidaturii lui Juncker, conservator \u015fi acesta? Nu \u015ftiu care ar fi cel mai bun r\u0103spuns, dar cred c\u0103 avea dreptate s\u0103 o fac\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd pentru a atrage aten\u0163ia asupra imperativului reformei Uniunii Europene, iar Juncker nu ofer\u0103 garan\u0163ii \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Apoi, un deceniu de mediocritate a Comisiei Europene condus\u0103 de portughezul Barroso a fost de-ajuns; \u00eenc\u0103 unul de osificare birocratic\u0103 sub luxemburghezul Juncker va fi prea mult. Portughezul s-a ar\u0103tat obedient fa\u0163\u0103 de poruncile primite de la familia lui politic\u0103, aceea\u015fi ca \u015fi a luxemburghezului, de altfel, pentru a impune religia austerit\u0103\u0163ii pe vreme de criz\u0103. \u015ei a f\u0103cut-o cu cinism \u015fi cu armele unui bigot medieval. \u00cen al treilea r\u00e2nd, pentru c\u0103 Juncker a fost tot timpul \u00eencurcat \u00een i\u0163ele politicii europene conceput\u0103 la Bruxelles. Ca pre\u015fedinte al Eurogrupului (instan\u0163\u0103 ad-hoc a mini\u015ftrilor de finan\u0163e din statele zonei euro), el este unul dintre cei care au contribuit la golirea de substan\u0163\u0103 a Consiliul mini\u015ftrilor de finan\u0163e \u2013 ECOFIN, institu\u0163ie constitu\u0163ional\u0103 a Uniunii Europene. \u00cen Eurogrup s-au n\u0103scut planurile de austeritate. De\u015fi nu a adoptat \u015fi nu va adopta moneda unic\u0103, Londra a sim\u0163it efectele crizei din zona euro. Cel mai important motiv pentru care s-a opus Cameron a fost acela de a atrage aten\u0163ia asupra zelului luxemburghezului pentru federalizarea Europei. Pentru a nu pierde func\u0163ia, Juncker a f\u0103cut concesii \u00een privin\u0163a relans\u0103rii economice cerut\u0103 de Paris \u015fi Roma, dar a r\u0103mas fidel proiectului federaliz\u0103rii Europei contestat de Londra. Opozi\u0163ia Marii Britanii la tentativele de federalizare a Europei este veche. Cameron a continuat s\u0103 sus\u0163in\u0103 aceast\u0103 pozi\u0163ie \u00een numele interesului britanic, na\u0163ional adic\u0103, \u015fi \u00een ideea de a men\u0163ine Regatul Unit \u00een comunitatea european\u0103. Obiectiv care nu poate fi atins dec\u00e2t \u00eentr-o Uniune European\u0103 reformat\u0103.<br \/>\nRom\u00e2nia nu-\u015fi face griji nici cu reforma, nici cu planurile de austeritate, nici cu federalizarea Uniunii Europene. \u015ei nici cu interesele na\u0163ionale. Nu are timp pentru subtilit\u0103\u0163i politice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>S\u0103 ne oprim la dou\u0103 evenimente recente. Primul, semnarea acordurilor de asociere \u015fi de liber schimb \u00eentre Uniunea European\u0103 \u015fi Ucraina, Republica Moldova, Georgia, trei republici ex-sovietice. Al doilea, opozi\u0163ia premierului David Cameron la desemnarea luxemburghezului Jean-Claude Juncker drept candidat la pre\u015fedin\u0163ia Comisiei Europene. Entuziasm pentru primul, dezam\u0103gire pentru al doilea. C\u00e2t de \u00eendrept\u0103\u0163ite sunt&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/entuziasm-si-dezamagire\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Entuziasm \u015fi dezam\u0103gire<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[11698,11699,11697,11701,11700],"class_list":["post-19944","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-acorduri-republica-moldova-si-ue","tag-acorduri-ucraina-si-ue","tag-dreptatea-lui-cameron","tag-state-ex-sovietice","tag-summit-ul-ue-de-la-vilnius"],"views":2327,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19944","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19944"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19944\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19944"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19944"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19944"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}