{"id":19942,"date":"2014-07-10T09:24:31","date_gmt":"2014-07-10T07:24:31","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19942"},"modified":"2014-07-10T09:24:31","modified_gmt":"2014-07-10T07:24:31","slug":"a-deprima-deprimant-si-deprimati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-deprima-deprimant-si-deprimati\/","title":{"rendered":"A deprima, deprimant \u015fi deprima\u0163i"},"content":{"rendered":"<p>Imaginile erau r\u0103v\u0103\u015fitoare. Supravie\u0163uitoare parc\u0103 ale unui alt secol, \u0163\u0103r\u0103nci b\u0103tr\u00e2ne dintr-un sat pr\u0103p\u0103dit al Rom\u00e2niei capitaliste \u00ee\u015fi pl\u00e2ngeau soarta. Dac\u0103 cifrele oficiale sunt adev\u0103rat, peste \u015fapte sute de mii de b\u0103tr\u00e2ni tr\u0103iesc cu un ajutor social de 350 de lei \u015fi aproape dou\u0103 milioane de b\u0103tr\u00e2ni au pensii p\u00e2n\u0103 \u00een \u015fapte sute de lei. Femeile pl\u00e2ng, se vait\u0103, \u00ee\u015fi desfac \u015fi re\u00eennoad\u0103 baticul, implor\u0103 cerul. Niciun b\u0103rbat de v\u00e2rsta lor \u00een apropiere, i-a r\u0103pus poate b\u0103utura, i-a r\u0103pus poate mizeria, le e ru\u015fine poate s\u0103 fie v\u0103zu\u0163i. Niciun t\u00e2n\u0103r \u00een cadru, au plecat poate de mult \u00een lumea larg\u0103. Comentariul e lugubru, revolta muste\u015fte, imaginile nu sunt alese la \u00eent\u00e2mplare. Un fost ministru al Muncii, obraz trandafiriu, se agit\u0103 s\u0103 conving\u0103 c\u0103 ar fi vrut c\u00e2ndva s\u0103 fac\u0103 ceva pentru ace\u015fti b\u0103tr\u00e2ni, dar nu s-a putut. Plesnind de s\u0103n\u0103tate, ministresa actual\u0103 d\u0103 asigur\u0103ri ferme c\u0103 guvernul tocmai analizeaz\u0103 posibilitatea major\u0103rii \u00een toamn\u0103 a ajutorului social. \u015ei din nou b\u0103tr\u00e2nele ce-\u015fi sug gingiile, l\u0103crimeaz\u0103 \u015fi-\u015fi aga\u0163\u0103 degetele de nodul basmalei.<br \/>\nNu, nu era un reportaj care s\u0103 \u00eenfiereze politicile sociale ale guvernan\u0163ilor din ultimii dou\u0103zeci \u015fi patru de ani, ci un lung clip electoral conceput \u00een perspectiva alegerilor preziden\u0163iale. O \u015fmecherie jurnalistic\u0103 de denun\u0163are a m\u0103surilor de austeritate luate de pre\u015fedintele \u00eenc\u0103 \u00een func\u0163ie, de compasiune umilitoare, de lansat baloane de speran\u0163e \u015fi de stors voturi prin anticipa\u0163ie de la cei mai s\u0103raci, neferici\u0163i \u015fi creduli rom\u00e2ni pentru candidatul partidului care s-a \u00eengrijit s\u0103 aib\u0103 o televiziune la dispozi\u0163ie. Considera\u0163i o povar\u0103 pentru finan\u0163ele statului \u015fi, de la o vreme, chiar \u015fi pentru descenden\u0163ii lor, \u00eembr\u00e2nci\u0163i la marginea societ\u0103\u0163ii, b\u0103tr\u00e2nii \u015fi condi\u0163iile lor de via\u0163\u0103 spun mai mult dec\u00e2t orice altceva despre dec\u0103dera lumii romane\u015fti \u015fi mizerabilismul adun\u0103turii noastre de politicieni. Dincolo de aceste existente tragice \u015fi f\u0103r\u0103 nicio alt\u0103 solu\u0163ie dec\u00e2t dispari\u0163ia lor treptat\u0103, ceea ce a mai r\u0103mas din societatea rom\u00e2neasc\u0103 e minat din interior de faptul de net\u0103g\u0103duit al brutalelor \u015fi profundelor schimb\u0103ri petrecute sub flamura neoliberalismului triumf\u0103tor: derizoriul protec\u0163iilor sociale dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea solidarit\u0103\u0163ii din vremurile nu prea \u00eendep\u0103rtate, individualismul, singur\u0103tatea, violen\u0163a. Societatea \u00een sine, ca proiect colectiv, s-a transformat \u015fi se transform\u0103 de la o zi la alta \u00eentr-o colec\u0163ie de indivizi care-\u015fi urm\u0103resc haotic scopurile.<br \/>\nA devenit o eviden\u0163\u0103 a ultimilor ani: obliga\u0163i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dup\u0103 bunul plac \u015fi sub supravegherea Occidentului, rom\u00e2nii sunt deprima\u0163i politic, economic, financiar \u015fi cultural; \u00abmicii europeni\u00bb, cum sun\u0103 o publicitate, au acela\u015fi gust ca \u015fi \u00eenainte, dar ascund cu o veselie stupid\u0103 pierderea ineluctabil\u0103 a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, a suveranit\u0103\u0163ii \u015fi a demnit\u0103\u0163ii ca popor. Cu toate c\u0103, cel pu\u0163in la Bucure\u015fti \u015fi \u00een marele ora\u015fe, strada \u00eentoarce privirii prezen\u0163a din ce \u00een ce mai rar\u0103 \u015fi mai discret\u0103 a b\u0103tr\u00e2nilor \u015fi cea manifest\u0103 a tinerelor genera\u0163ii ag\u0103\u0163ate de telefoane sau r\u0103t\u0103cite \u00een ecranul tabletelor, un aer de triste\u0163e, de pesimism, de abandon, de neputin\u0163\u0103, de insignifian\u0163\u0103 \u015fi de culpabilitate se face din ce \u00een ce mai mult sim\u0163it. Lamenta\u0163iilor de alt\u0103dat\u0103 despre nefericirile f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit din \u0163ar\u0103, pentru c\u0103 preocuparea pentru aiurea n-a servit \u015fi nu va servit vreodat\u0103 la ceva, despre potlog\u0103riile politicienilor \u015fi ale afaceri\u015ftilor le-au locul o descump\u0103nire patetic\u0103, o imens\u0103 stupoare c\u0103 totul nu este dec\u00e2t o fars\u0103 sinistr\u0103 a istoriei, c\u0103 lumea rom\u00e2neasc\u0103, at\u00e2t c\u00e2t a fost \u015fi cum a fost p\u00e2n\u0103 nu de mult, s-a \u00eentors pur \u015fi simplu cu susul \u00een jos, dar, bizar, continu\u0103 totu\u015fi s\u0103 alunece \u00eentr-un timp f\u0103r\u0103 noim\u0103 sau controlat de for\u0163e obscure. Nimeni nu mai \u00eentrez\u0103re\u015fte o raz\u0103 de lumin\u0103, orizontul e \u015fi va r\u0103m\u00e2ne \u00eentunecat, salvarea prin cultur\u0103 \u00eentr-o Europ\u0103 idealizat\u0103 p\u00e2n\u0103 la caricatur\u0103 e \u00eenc\u0103 una din frumoasele iluzii ale intelighen\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti marginalizate de noii ideologi ai rectitudinii politice, dar \u00eempietrit\u0103 \u00een epoca \u00een care neoliberalismul \u00eenc\u0103 nu traversase Atlanticul \u015fi cultura mai \u00eensemna \u015fi altceva dec\u00e2t divertisment, produse derivate \u015fi bani, c\u00e2t mai mul\u0163i bani.<br \/>\nLansate ritualic la patru-cinci ani o dat\u0103, \u015fi campania electoral\u0103 din acest an \u00eenc\u0103 nu a \u00eenceput oficial, baloanele politice de speran\u0163\u0103 n-au fost \u015fi nu sunt un remediu al deprim\u0103rii generale, ci o explica\u0163ie a acesteia \u015fi o alt\u0103 ocazie de a constata cu indignare sau doar cu am\u0103r\u0103ciune deprimanta \u015fi onctuoasa aliniere \u015fi supunere a politicienilor no\u015ftri de toate culorile \u015fi pozi\u0163iile la imperativele Europei, Statelor Unite \u015fi finan\u0163elor interna\u0163ionale. Persist\u0103, \u00een aceast\u0103 var\u0103, ca \u015fi alt\u0103dat\u0103, mirosul pestilen\u0163ial al scandalurilor cu iz politic \u015fi penal, al jafurilor consumate \u015fi al unui viitor care nu poate fi altfel dec\u00e2t prezentul tuturor deprim\u0103rilor \u015fi al deprima\u0163ilor. Dac\u0103 o consolare e posibil\u0103, atunci ea trebuie c\u0103utat\u0103 \u00een depresia societ\u0103\u0163ilor occidentale, care se explic\u0103, \u00een plus fa\u0163\u0103 de cea a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, prin medicalizarea \u015fi psihologizarea problemelor sociale; perspectiva ca \u00een 2020 depresia s\u0103 devin\u0103 a doua boal\u0103 handicapant\u0103 dup\u0103 stres e real\u0103. S-ar putea spune c\u0103 tr\u0103im o agonie planificat\u0103 a unei civiliza\u0163ii \u015fi \u00een\u0163elegeri a naturii umane. Cum st\u0103 \u00een istoria \u015fi \u00een firea rom\u00e2nilor c\u00e2nd e vorba de alian\u0163e cu cei mari \u015fi puternici, depresia a intrat la noi \u00een moravuri, deprima\u0163ii circul\u0103 liber \u015fi, \u00een general, cu o sl\u0103biciune particular\u0103 pentru politicieni, totul este deprimant.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Imaginile erau r\u0103v\u0103\u015fitoare. Supravie\u0163uitoare parc\u0103 ale unui alt secol, \u0163\u0103r\u0103nci b\u0103tr\u00e2ne dintr-un sat pr\u0103p\u0103dit al Rom\u00e2niei capitaliste \u00ee\u015fi pl\u00e2ngeau soarta. Dac\u0103 cifrele oficiale sunt adev\u0103rat, peste \u015fapte sute de mii de b\u0103tr\u00e2ni tr\u0103iesc cu un ajutor social de 350 de lei \u015fi aproape dou\u0103 milioane de b\u0103tr\u00e2ni au pensii p\u00e2n\u0103 \u00een \u015fapte sute de lei.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-deprima-deprimant-si-deprimati\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">A deprima, deprimant \u015fi deprima\u0163i<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[1223,11695,11694,11696,1755],"class_list":["post-19942","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-batrani","tag-mizerabilism-in-cultura","tag-pensii","tag-proiect-colectiv","tag-televiziuni"],"views":1135,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19942","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19942"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19942\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19942"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19942"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19942"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}