Despre comunism \u015fi cauzele interne ori ra\u0163iunile externe ale pr\u0103bu\u015firii lui vorbesc \u00eentruna, de un sfert de secol \u00eencoace, numai \u00eenving\u0103torii, de fapt, doar purt\u0103torii de cuv\u00e2nt \u2013\u00a0 autoriza\u0163i \u015fi mai ales improviza\u0163i \u2013 ai victoriei asupra lui. Cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00eenvin\u015fii n-au avut drept la cuv\u00e2nt dec\u00e2t, \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103, la procesele ce li s-au intentat. Abia dup\u0103 aceea c\u00e2\u0163iva dintre membrii de rang \u00eenalt ai nomenclaturii \u201edec\u0103zute\u201c din drepturi au publicat c\u0103r\u0163i de memorii \u015fi evoc\u0103ri despre, vorba cuiva, \u201ece a fost, cum a fost\u201c. Cel mai proeminent dintre ace\u015ftia, intelectual autentic, prozator remarcabil \u015fi str\u0103lucit eseist este dl Dumitru Popescu, cel pe care fo\u015ftii disiden\u0163i, reali sau \u00eenchipui\u0163i, nu-l iart\u0103 pentru vorbele ustur\u0103toare despre anumite… \u201egrajduri ale lui Augias\u201c\u2026 \u00cen amplul s\u0103u eseu intitulat Evoc\u0103ri din \u00abprima faz\u0103\u00bb (Rom\u00e2nia literar\u0103 nr. 26\/20 iunie 2014) \u00eent\u00e2lnim vocea unui \u00eenvins care, privind \u00eenapoi f\u0103r\u0103 aprig\u0103 m\u00e2nie ori nostalgie resentimentar\u0103, avertizeaz\u0103 printr-o analiz\u0103 cuprinz\u0103toare \u015fi t\u0103ioas\u0103 asupra celei mai rele \u015fi nefaste erori cu privire la judecata de valoare despre istoria pr\u0103bu\u015firii comunismului: viziunea mitologizant\u0103 \u015fi triumfalist\u0103 a noii \u201eeliber\u0103ri\u201c petrecute acum un sfert de veac. Aceast\u0103 viziune preia (a preluat!) cu o uluitoare rapiditate vechiul \u015fi repetabilul mit al eliber\u0103rii \u015fi al victoriei (\u0155 la Pyrrhus?), cu toate fatalele mijloace propagandistice \u0163inute s\u0103 prosl\u0103veasc\u0103 festivist \u015fi populist noua intrare a Rom\u00e2niei \u00een Europa \u015fi \u00een noua lume, a capitalismului eliberator \u015fi promi\u0163\u0103tor de r\u00e2uri de lapte \u015fi miere pe uli\u0163ele patriei iar\u0103\u015fi eliberate! Avertismentele con\u0163inute \u015fi sub\u00een\u0163elese din analiza rece \u015fi profund\u0103 a etapelor distincte ale istoriei \u00eentreprins\u0103 \u00een eseul s\u0103u de Dumitru Popescu denun\u0163\u0103 semnele \u015fi simptomele amplei manipul\u0103ri \u00een forme mitice \u015fi eroice a unui fenomen-eveniment istoric asupra consecin\u0163elor pe termen lung ale c\u0103ruia este prematur \u015fi chiar ira\u0163ional s\u0103 se trag\u0103 o concluzie, oricare ar fi ea. Spre deosebire de noii c\u00e2nt\u0103re\u0163i mitizan\u0163i ai evenimentelor din urm\u0103 cu 25 de ani, dl Dumitru Popescu este un om care a f\u0103cut istorie \u015fi a suferit istoria pe care a f\u0103cut-o: devine prin aceasta un \u201e\u00eenvins\u201c creditabil a c\u0103rui privire demitizant\u0103, lucid\u0103 \u015fi critic\u0103 asupra unui defect cutumiar al \u201especificului\u201c nostru na\u0163ional merit\u0103 cu prisosin\u0163\u0103 luat\u0103 \u00een seam\u0103 \u015fi considerat\u0103 cu respectul deplin al obiectivit\u0103\u0163ii nep\u0103rtinitoare. T\u0103ria cu care \u201e\u00eenvinsul\u201c prive\u015fte drept \u00een ochi relele, dar \u015fi binele istoriei la care a contribuit s\u0103 se fac\u0103 \u00eei d\u0103 acest drept. Pe de alt\u0103 parte, constituie un privilegiu al \u00eenvinsului posibilitatea \u015fi capacitatea de a vorbi din interior, \u00een deplin\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, despre perioadele diferite \u015fi episoadele distincte sub care s-a petrecut dezvoltarea ori, din contr\u0103, \u201eretrogradarea\u201c societ\u0103\u0163ii din jum\u0103tatea de secol a comunismului rom\u00e2nesc. Deficitul analitic al privirii \u201edin avion\u201c aruncate asupra acestei jum\u0103t\u0103\u0163i de secol istoric nu este trecut cu vederea \u00eentr-un eseu analitic, evocativ, dar \u015fi schi\u0163\u0103 de veritabil\u0103 \u015fi nuan\u0163at\u0103 filozofie politic\u0103. Astfel, dl Dumitru Popescu, dubitativ cum \u00eei st\u0103 bine unui veritabil intelectual \u015fi analist, nu se d\u0103 \u00een l\u0103turi s\u0103 pun\u0103 sub semnul unor \u00eentreb\u0103ri oneste, grave \u015fi ra\u0163ionale, un document ce ia \u00een mintea unora propor\u0163iile unei Biblii a \u201eanticomunismului\u201c, mai presus de analiza fie \u015fi \u201etic\u0103it\u0103\u201c, dar sistematic\u0103 \u015fi riguros etapizat\u0103 a unei perioade relativ \u00eentinse din istoria dramatic\u0103 \u015fi tragic\u0103 a Rom\u00e2niei: \u201eNe r\u0103m\u00e2ne s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m c\u00e2t de corecte au fost \u015fi sunt caracteriz\u0103rile f\u0103cute de \u00abgroparii\u00bb regimului defunct. Exist\u0103 un document public de rang preziden\u0163ial care \u015fi-a asumat, chipurile, rolul de bilan\u0163 al epocii, \u00een spatele c\u0103ruia se aflau \u015fi fo\u015fti propagandi\u015fti comuni\u015fti, deveni\u0163i apologe\u0163i ai capitalismului. Dar documentul, ca \u015fi o mul\u0163ime de contribu\u0163ii publicistice individuale, ce ofer\u0103 rom\u00e2nilor? O imagine c\u00e2t de c\u00e2t veridic\u0103 a aproape o jum\u0103tate de secol de experiment social, practicat dup\u0103 model sovietic, \u00eent\u00e2i sub cizma dominatorului, apoi \u00een opozi\u0163ie cu acesta, dar sub amenin\u0163area sa ne\u00eencetat\u0103? Las\u0103 aceste lucr\u0103ri viitorimii portretul adev\u0103rat al fragmentului de istorie na\u0163ional\u0103, o sintez\u0103 sociologic\u0103 de minim realism, o concluzie c\u00e2t de c\u00e2t obiectiv\u0103 demn\u0103 de crezare, din care urma\u015fii s\u0103 poat\u0103 re\u0163ine ceva relevant pentru ziua de m\u00e2ine? \u00cen primul r\u00e2nd, s\u0103 nu uit\u0103m, nu doar categoriile enumerate mai sus au fost autorii v\u00e2nzolelii \u00een care s-a produs \u00ab\u00eengrop\u0103ciunea\u00bb, rolul decisiv \u00een aceast\u0103 afacere l-au avut marile puteri \u2013 SUA \u015fi ceilal\u0163i occidentali, pe de o parte, care nu \u00eencetaser\u0103 o clip\u0103 \u00abs\u0103 \u0163eas\u0103 la gherghef\u00bb, iar pe de alta, URSS \u00eens\u0103\u015fi, intrat\u0103 pe neobservate \u00een colaps sistemic. Cum au decurs lucrurile \u00een realitate? Trebuie recunoscut, e fapt unic \u00een istorie, ca un sistem, pentru pieirea c\u0103ruia mul\u0163i se rugau de \u015faptezeci \u015fi ceva de ani, s\u0103 devin\u0103 deodat\u0103 \u0163inta atacului at\u00e2t a rivalului de totdeauna, c\u00e2t \u015fi a protagonistului s\u0103u en titre, uni\u0163i miraculos \u00een aceea\u015fi pasiune demolatoare\u201c. Destin mioritic! \u2013 \u00ee\u0163i vine s\u0103 spui. L\u0103s\u00e2nd la o parte ideea, nerealist\u0103!, despre \u201econcluzia obiectiv\u0103\u201c \u015fi \u201edemn\u0103 de crezare\u201c pe care eseistul o invoc\u0103 \u00een treac\u0103t \u015ftiut fiind c\u0103 nimeni nu poate pretinde, istorice\u015fte, natura \u201eobiectiv\u0103\u201c a unei concluzii \u2013 s\u0103 ne mul\u0163umim (resemn\u0103m?) cu modesta p\u0103rere c\u0103 trecutul a fost, este \u015fi va fi din ce \u00een ce mai… imprevizibil. De o \u00eensemn\u0103tate excep\u0163ional\u0103 este observa\u0163ia eseistului cu privire la cei doi \u201ealia\u0163i\u201c incompatibili \u015fi paradoxali, deveni\u0163i \u00een ochii s\u0103i \u201egroparii\u201c celui de-al treilea, ai comunismului: privind lucrurile din acest unghi insolit, e poate cazul s\u0103 ne mul\u0163umim a zice iar\u0103\u015fi, ca \u00een alt mare moment istoric, c\u0103 sistemul fu doar ocazia, iar nu cauza \u201e\u00eengrop\u0103rii\u201c despre care-i vorba?! Sunt \u015fi alte observa\u0163ii de un interes major \u015fi excep\u0163ional \u00een eseul analitic al dlui Dumitru Popescu. Dintre ele mai men\u0163ionez doar una, l\u0103s\u00e2nd cititorului ocazia de a le \u00eenregistra pe celelalte. Este vorba despre beneficiile dezghe\u0163ului \u015fi deschiderii de la mijlocul anilor \u201960, urmate de formele din ce \u00een ce mai ritualizate \u015fi retrogradate \u00eentr-un dogmatism ucig\u0103tor din a\u015fa-numitul \u201edeceniu satanic\u201c (cf. Mircea Zaciu), o perioad\u0103 \u00een care, dup\u0103 prim\u0103vara praghez\u0103, cultul personalit\u0103\u0163ii e nutrit \u00een Rom\u00e2nia de \u201eo inhibi\u0163ie stresant\u0103\u201c lu\u00e2nd forma \u201emaniei demoniz\u0103rii gre\u015felii\u201c. Puternic\u0103 literar, descrierea efectelor mortificante ale \u201enegativiz\u0103rii gre\u015felii\u201c \u00een acele \u201eadev\u0103rate \u00eent\u00e2lniri de magie neagr\u0103 apar\u0163in\u00e2nd parc\u0103 unui Ordin secret\u201c ne poart\u0103 \u00eenapoi, spre tragedia lui P\u0103tr\u0103\u015fcanu \u015fi spre teribilele pagini memorialistice din Monarhia de drept dialectic ale lui Belu Zilber, \u015fi anume paginile despre Universul dosarelor, boal\u0103 mortal\u0103, epidemia de suspiciune care a \u00eenso\u0163it na\u015fterea, dar \u015fi ultima lung\u0103 r\u0103suflare a comunismului rom\u00e2nesc r\u0103mas cu tiparul concentra\u0163ionar sovietic sub piele: \u201ePartidul trebuie s\u0103 fie sigur pe membrii s\u0103i \u2013 spune Zilber \u2013, cere de la fiecare comunist sinceritate absolut\u0103. Desigur, ideile ascunse au oarecare importan\u0163\u0103. Mult mai importante pentru dovada sincerit\u0103\u0163ii sunt p\u0103catele necunoscute, \u00eens\u0103 verificabile, \u015fi intimit\u0103\u0163ile. Crime, furturi, escrocherii, sperjur, minciuni, via\u0163\u0103 sexual\u0103, cu toate detestabile p\u00e2n\u0103 la vicii m\u0103runte, constituie adev\u0103rata baz\u0103 a unui dosar serios al membrilor de partid, al fo\u015ftilor membri de partid, al celor care n-au fost accepta\u0163i, al celor care ar putea deveni membri de partid. Imensul aparat al cadrelor \u015fi poli\u0163iei este pus \u00een mi\u015fcare pentru a aduce sau certifica datele necesare identific\u0103rii unui om. Actualii, fo\u015ftii \u015fi viitorii delincven\u0163i politici au \u015fi ei asemenea dosare f\u0103cute de organele de poli\u0163ie. \u00cen fine, restul locuitorilor, fiindc\u0103 niciodat\u0103 nu se poate \u015fti ce le poate trece prin cap, au dosare preventive. Planul economic central, pe de alt\u0103 parte, implic\u0103 decizii centrale care nu pot fi luate f\u0103r\u0103 nesf\u00e2r\u015fite dosare despre lucruri \u015fi oameni… Prima mare industrie socialist\u0103 a fost aceea a produc\u0163iei de dosare… Cine este proprietarul dosarelor este proprietarul \u00eentregii existen\u0163e, iar cine le alc\u0103tuie\u015fte \u2013 creatorul acesteia. Oamenii reali sunt reflexul dosarelor… Cine va studia peste o sut\u0103 de ani Mont-Blanc-ul de dosare l\u0103sate de socialism va fi \u00eengrozit de mon\u015ftrii crea\u0163i pe h\u00e2rtie \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX…\u201c Cultul monstruos al suspiciunii \u015fi dela\u0163iunii \u00eentre\u0163inute \u015fi organizate riguros de Securitate a \u00eenso\u0163it decesul comunismului. Poate fi adev\u0103rat c\u0103 dezghe\u0163ul \u015fi liberalizarea de p\u00e2n\u0103 \u00een \u201968 s-au datorat lui N. Ceau\u015fescu, dar nu-i mai pu\u0163in adev\u0103rat \u015fi c\u0103 tot lui i se datoreaz\u0103 \u015fi ce a urmat: \u201e\u00cen Rom\u00e2nia, Nicolae Ceau\u015fescu a acuzat \u00een public pe Gheorghiu-Dej, Chi\u015finevschi, Alexandru Dr\u0103ghici de a fi ini\u0163iat procesul P\u0103tr\u0103\u015fcanu, dar n-a mers mai departe. \u00cencetul cu \u00eencetul \u2013 constat\u0103 Belu Zilber \u2013 s-au dat uit\u0103rii cele spuse la Plenara CC al PCR din 24 aprilie 1968 \u015fi la adunarea activi\u015ftilor din Bucure\u015fti \u00een 24 aprilie 1968, numele lui P\u0103tr\u0103\u015fcanu este pomenit cu discre\u0163ie, iar al lui Kofler, al doilea asasinat, nu este amintit niciodat\u0103\u201c.
\nCum vedem, \u015fi mor\u0163ii puteau s\u0103 cad\u0103 sub cortina vi\u015finie a suspiciunii \u015fi p\u00e2ndei \u00een dosul c\u0103reia st\u0103 \u00eentotdeauna c\u00e2te un Polonius mereu \u00eenjunghiat \u015fi de fiecare dat\u0103 \u00eenviat din mor\u0163i. Asemenea maladii de \u201eser\u0103\u201d politic\u0103, cultivate, \u00eentre\u0163inute \u015fi transmisibile concentric la nivelul unui partid \u015fi al unei \u00eentregi societ\u0103\u0163i sunt evocate \u00een eseul lui Dumitru Popescu, \u00een ochii c\u0103ruia binele pe care l-a putut \u00eentruchipa Ceau\u015fescu nu-l exonereaz\u0103 de \u201evina pentru daunele antirom\u00e2ne\u015fti \u015fi la care contribuise \u00eenainte (…) \u00cei vom repro\u015fa \u00eentotdeauna \u2013 scrie spre finalul eseului s\u0103u \u2013 aceste ced\u0103ri, \u00een special rolul frenatoriu din ultimul deceniu, f\u0103r\u0103 a ne substitui, de asemenea, istoriei, \u00een cump\u0103nirea \u00eentre meritele primilor ani ai mandatului \u015fi derapajul retrograd \u00een care s-a angajat \u00een anii \u201980\u201d. \u00cen plan literar, Dumitru Popescu este autorul c\u00e2torva romane politice memorabile despre umanitatea friabil\u0103 a unei epoci, \u00een care personajul delicat \u015fi meditativ dintr-o \u201ediminea\u0163\u0103 \u00een\u015fel\u0103toare\u201d \u00eembrac\u0103 \u00een alt\u0103 parte a trilogiei Pumnul \u015fi palma, \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea granitic\u0103 a unei \u201ecariatide\u201d incasabile, cu via\u0163a personal\u0103 exilat\u0103, de nu extirpat\u0103, ilustr\u00e2nd un caz de fractur\u0103 voluntar\u0103 a personalit\u0103\u0163ii: o form\u0103 de alienare socialist\u0103 pe care \u201eromanticul\u201d Marx o \u00eenghesuia \u00een regim capitalist. Sub acest aspect, trilogia romanesc\u0103 Pumnul \u015fi palma \u00ee\u015fi dezv\u0103luie nucleul s\u0103u \u201edisident\u201d \u00een interiorul ideologiei pe care, \u00een chip manifest, o sluje\u015fte. At\u00e2t de actuale \u015fi de influente dup\u0103 \u201989, \u201edosarele\u201d fricii \u015fi suspiciunii influen\u0163au decisiv, cum vedem, existen\u0163a literaturii \u015fi a personajelor literare dinainte de anul c\u00e2nd \u201eregimul\u201d fu \u00eempins de groparii s\u0103i \u00een fosa funerar\u0103. \u00cenvin\u015fii ies dintr-o istorie pe care \u00eenving\u0103torii se gr\u0103besc s-o repete …<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Despre comunism \u015fi cauzele interne ori ra\u0163iunile externe ale pr\u0103bu\u015firii lui vorbesc \u00eentruna, de un sfert de secol \u00eencoace, numai \u00eenving\u0103torii, de fapt, doar purt\u0103torii de cuv\u00e2nt \u2013\u00a0 autoriza\u0163i \u015fi mai ales improviza\u0163i \u2013 ai victoriei asupra lui. Cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00eenvin\u015fii n-au avut drept la cuv\u00e2nt dec\u00e2t, \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103, la procesele ce li… Cite\u0219te mai mult »Groparii comunismului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2910],"class_list":["post-19938","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dumitru-popescu"],"views":1104,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19938","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19938"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19938\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19938"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19938"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19938"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}