{"id":19904,"date":"2014-07-03T12:12:18","date_gmt":"2014-07-03T10:12:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19904"},"modified":"2014-07-03T12:12:18","modified_gmt":"2014-07-03T10:12:18","slug":"ganduri-despre-decernarea-premiului-nobel-pentru-literatura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ganduri-despre-decernarea-premiului-nobel-pentru-literatura\/","title":{"rendered":"G\u00e2nduri despre decernarea Premiului Nobel pentru Literatur\u0103"},"content":{"rendered":"

De la prima decernare a Premiului Nobel pentru literatur\u0103 (1901) au trecut peste o sut\u0103 de ani, perioad\u0103 \u00een care activitatea de premiere a \u00eenregistrat multe succese \u015fi c\u00e2teva e\u015fecuri. Ar fi de rigoare, credem noi, o analiz\u0103 atent\u0103 a acestei experien\u0163e, pentru a \u00eenl\u0103tura unele neajunsuri procedurale, care \u00eengreuiaz\u0103 sarcina Juriului de premiere \u015fi permit abateri de la spiritul Testamentului lui Alfred Nobel (1833\u20131896) \u015fi chiar de la Regulamentul de premiere, elaborat de Academia Suedez\u0103.<\/strong><\/em>
\n\u00censemn\u0103rile ce urmeaz\u0103 au scopul de a propune spre reflec\u0163ie c\u00e2teva considerente cu caracter de discu\u0163ie pe marginea marelui eveniment actual. Fire\u015fte, este greu de presupus c\u0103 observa\u0163iile de fa\u0163\u0103, unele cu caracter critic, vor fi auzite de juriul Academiei Suedeze, dar \u0163ine de ra\u0163iunea practic\u0103 cerin\u0163a de a duce c\u00e2t mai departe o idee supus\u0103 analizei. Din cele de mai jos \u00eens\u0103, voi \u00eencerca s\u0103 fac cunoscute, succint, c\u00e2teva idei de interes mai general.
\nPentru considera\u0163iile ce urmeaz\u0103, am folosit urm\u0103toarele surse de informa\u0163ie:
\n1. Din 1994, consult la o mare bibliotec\u0103 din Berlin comentariile presei interna\u0163ionale cu privire la deciziile de acordare a premiilor.
\n2. Editura elve\u0163ian\u0103 Coron-Verlag, Z\u00fcrich, public\u0103, \u00een limba german\u0103, o ampl\u0103 lucrare, \u00een volume masive \u2013 Nobel-Preis f\u00fcr Literatur (Premiul Nobel pentru literatur\u0103) \u2013 cuprinz\u00e2nd biobibliografiile tuturor laurea\u0163ilor, de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 la zi, precum \u015fi extrase semnificative din operele acestora. \u00cen 1995 am consultat primele 15 volume din cele 26 de volume ap\u0103rute p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103.
\n3. Am citit pe Internet Testamentul lui Nobel, Regulamentul de acordare a premiilor precum \u015fi lista tuturor laurea\u0163ilor de p\u00e2n\u0103 acum, \u00eenso\u0163it\u0103 de motivarea premierii.
\n4. Am consultat dou\u0103 persoane care cunosc mai de aproape opera\u0163iunea de premiere \u015fi, cu surpriz\u0103, am aflat c\u0103 Academia Suedez\u0103 dispune de cel pu\u0163in c\u00e2te un specialist pentru fiecare limb\u0103 modern\u0103. Totodat\u0103 am aflat de o dispozi\u0163ie neregulamentar\u0103, anume c\u0103, dac\u0103 un autor nu are c\u0103r\u0163i traduse \u00een limbi de circula\u0163ie, nu are nici o \u015fans\u0103 de premiere. N-am putut verifica aceste informa\u0163ii, deoarece, pentru motive u\u015for de \u00een\u0163eles, juriul nu poate fi contactat de nimeni, pe nici o cale.
\nAcordarea Premiului Nobel nu prive\u015fte doar Academia Suedez\u0103
\nDostoievski spunea c\u0103 to\u0163i suntem r\u0103spunz\u0103tori pentru toate \u00een fa\u0163a tuturora. \u00cen inten\u0163ia ini\u0163iatorului Nobel, premiul are menirea de a \u00eembog\u0103\u0163i literatura universal\u0103 prin crea\u0163ii p\u0103trunse de un \u00eenalt idealism. Premierea, ca fenomen unic, a devenit pentru iubitorii de literatur\u0103 de pe glob un fel de indiciu al capacit\u0103\u0163ii de crea\u0163ie superioar\u0103 a unui popor. Ca decizie estimativ\u0103, decernarea premiului are \u015fi o component\u0103 etic\u0103.
\nActivitatea de decernare a Premiului intereseaz\u0103 toate statele, pe to\u0163i cei preocupa\u0163i de valorile literaturii universale. Academia Suedez\u0103 a precizat c\u0103 nu \u015fi-a asumat sarcina de a consacra valori, dar, volens nolens, are o sarcin\u0103 mult mai mare dec\u00e2t preocuparea de a acorda un premiu pe baza unor referate. Ca act care une\u015fte o bine fundamentat\u0103 judecat\u0103 de valoare cu o important\u0103 sum\u0103 de bani \u2013 ca o recunoa\u015ftere a unei performan\u0163e creatoare excep\u0163ionale \u2013, Premiul Nobel plaseaz\u0103 un scriitor \u015fi opera sa \u00een v\u00e2rful piramidei literare interna\u0163ionale dintr-un anumit an. Este un act de \u00eenalt\u0103 responsabilitate \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi moral\u0103, \u015fi dac\u0103 nu vrem s\u0103 birocratiz\u0103m \u00eenf\u0103ptuirea ideii generoase a lui Nobel, nu putem acorda, din considerente procedurale, de simplificare \u015fi facilitare, nici o prioritate acestor considerente fa\u0163\u0103 de perfec\u0163iunea deciziei finale.
\nComentariile presei interna\u0163ionale recunosc faptul c\u0103 Academia Suedez\u0103, executorul testamentar al lui Nobel, a procedat cu responsabilitate \u00een aplicarea Testamentului marii personalit\u0103\u0163i. A elaborat un Regulament de premiere, a instituit periodic un Comitet \u00eens\u0103rcinat cu aplicarea Regulamentului, un Juriu \u015f.a.
\nCititorul care parcurge lista celor premia\u0163i \u015fi unele texte reprezentative ale acestora constat\u0103 cu bucurie c\u0103 au fost premia\u0163i mul\u0163i creatori de \u00eenalt prestigiu, afla\u0163i \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103 \u00een secolul al XX-lea. \u00centre ace\u015ftia pot fi cita\u0163i Sienkiewicz, Kipling, Tagore, R. Rolland, Faulkner, Pasternak, Hemingway \u015f.a.<\/p>\n

\u00cen activitatea de decernare a premiilor au ap\u0103rut c\u00e2teva probleme. Unele decizii ale Juriului au fost apreciate \u00een presa interna\u0163ional\u0103 ca foarte discutabile. \u00cen 1901, Premiul a fost acordat scriitorului francez Sully Prudhomme (1839-1907). Importanta ac\u0163iune a \u00eenceput a\u015fadar printr-un e\u015fec, deoarece Premiul ar fi trebuit s\u0103-l primeasc\u0103 Lev Tolstoi (1828-1910). Prudhomme a publicat poezie filosofic\u0103 \u015fi de analiz\u0103 moral\u0103 lipsit\u0103 de fantezie creatoare; numele autorului este de mult\u0103 vreme uitat chiar in Fran\u0163a; unele lexicoane de literatur\u0103 nici m\u0103car nu-l mai men\u0163ioneaz\u0103. Scriitori ca August Strindberg sau Selma Lagerl\u00f6f \u015fi-au exprimat, \u00een scrisori c\u0103tre Tolstoi, indignarea pentru nedreptatea f\u0103cut\u0103 marelui scriitor de la Iasnaia Poliana. \u00cen r\u0103spunsul s\u0103u, Tolstoi scria: \u201eM-am bucurat c\u0103 nu mi s-a acordat premiul, mai \u00eent\u00e2i pentru c\u0103 a\u015f fi fost \u00een dificultatea de a dispune de o mare sum\u0103 de bani, care, ca to\u0163i banii, dup\u0103 opinia mea, numai r\u0103u pot produce, iar, \u00een al doilea r\u00e2nd, m-ar fi lipsit de onoarea \u015fi bucuria de a primi expresia de simpatie a unor mari spirite\u201d. El a mai tr\u0103it c\u00e2\u0163iva ani s\u0103 vegheze mai departe \u201ela vatra inimii universale\u201d, cum scria poetul Panait Cerna la moartea marelui scriitor.
\nNu este nimic de obiectat la faptul c\u0103, \u00een 1902, Premiul pentru literatur\u0103 a fost acordat istoricul german Theodor Mommsen (1817-1903), pentru cele patru volume ale Istoriei Romei, oper\u0103 care se bucur\u0103 de o \u00eenalt\u0103 apreciere din partea speciali\u015ftilor, dar este de mirare c\u0103 \u00een urm\u0103torii 38 de ani, c\u00e2t a mai tr\u0103it Nicolae Iorga (1871-1940), p\u00e2n\u0103 la uciderea lui de c\u0103tre legionari, nu i s-a f\u0103cut aceast\u0103 cinste, de\u015fi a fost cel mai mare istoric al veacului al XX-lea \u015fi a \u00eentrupat \u201etoat\u0103 \u00een\u0163elepciunea \u015fi originalitatea unui geniu rom\u00e2n\u201d, cum scria filosoful C. R\u0103dulescu-Motru. Opera sa, de peste o mie de volume, este un imens monument \u015ftiin\u0163ific, \u00eenso\u0163it de o \u00eenalt\u0103 concep\u0163ie etic\u0103 \u015fi filosofic\u0103. \u00cen opera lui Iorga, personalit\u0103\u0163ile istorice nu sunt, de regul\u0103, simpli actan\u0163i, ci sunt purt\u0103torii unor vederi socio-politice \u015fi atitudini etice, pe care autorul le analizeaz\u0103 \u015fi le descrie cu o art\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, \u00eentr-un stil care \u00eembin\u0103 limba tradi\u0163ional\u0103 cu neologismul bine \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit. Semnificativ este un principiu de via\u0163\u0103 al lui Iorga, un adev\u0103rat imperativ categoric idealist: \u201eAfirm trebuie s\u0103 \u00eensemne cred, simt, iubesc, sunt gata de sacrificiu\u201d.
\nSe poate obiecta de asemenea c\u0103 n-a fost premiat clasicul bulgar Ivan Vasov (1850-1921), mare poet, prozator, dramaturg, un \u201eGoethe al Bulgariei\u201d, dar nu peste mult a fost premiat\u0103 scriitoarea american\u0103 Pearl S. Buck (1892-1973), autoare a unei literaturi facile, adesea triviale, f\u0103r\u0103 analize sociale \u015fi cu apologii la adresa colonialismului. Unde este \u00een aceast\u0103 oper\u0103 idealismul cerut de Nobel \u00een Testamentul lui? Se poate obiecta de asemenea faptul c\u0103 \u00een 1953 Premiul a fost acordat lui Winston Churchill, care fusese prim-ministru al Imperiului Britanic. I s-a acordat Premiul pentru amintirile din tinere\u0163e \u015fi pentru \u00eensemn\u0103rile sale despre cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial. Ar fi interesant de \u015ftiut c\u00e2t idealism \u015fi umanism cuprind aceste amintiri ale unui politician care, dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, insista pentru un r\u0103zboi atomic \u00eempotriva Uniunii Sovietice, \u0163ara cu cele mai mari sacrificii \u00een lupta pentru zdrobirea fascismului german. Premiul i s-ar fi cuvenit lui Mihail Sadoveanu (1880\u20131961), autor al unei opere vaste, p\u0103truns\u0103 de dragoste pentru poporul rom\u00e2n, dar oferind imagini calde \u015fi despre alte popoare. Sadoveanu este unul, poate primul, dintre cei mai mari arti\u015fti ai cuv\u00e2ntului din \u00eentreaga proz\u0103 rom\u00e2neasc\u0103; cititorii \u00eenva\u0163\u0103 adesea pe de rost fragmente de un \u00eenalt lirism din opera marelui scriitor.
\nSe impune \u00eens\u0103 observa\u0163ia c\u0103, pentru aceste decizii discutabile, r\u0103spunderea nu revine Juriului de premiere, deoarece, potrivit Regulamentului Juriul trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 seama de recomand\u0103rile primite \u00een scris pentru fiecare candidat. Dac\u0103, dintr-un motiv sau altul, pentru un scriitor, oric\u00e2t de mare, nu s-au f\u0103cut recomand\u0103ri scrise, el nu poate fi premiat, pentru c\u0103 Juriul nu poate desconsidera referatele \u015fi nu poate propune o alt\u0103 personalitate. S\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m c\u0103 fostele state comuniste nu priveau cu ochi buni Premiul Nobel, un fenomen literar pe care nu-l puteau controla \u015fi dirija. Propunerea pentru Sadoveanu era a\u015fadar o chestiune dificil\u0103 a Rom\u00e2niei. Cu at\u00e2t mai mult, o propunere pentru Arghezi, autor c\u0103zut mult\u0103 vreme \u00een dizgra\u0163ie, ar fi fost \u00eenc\u0103 mai problematic\u0103.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, privind statistica premierilor, observ\u0103m c\u0103 Fran\u0163a a primit 14 premii, SUA \u2013 11, Germania \u2013 8, \u00een timp ce multe state, dezavantajate lingvistic, n-au nici un premiu. Atare situa\u0163ie n-a fost pre\u00eent\u00e2mpinat\u0103 nici \u00een Testamentul lui Nobel, nici \u00een Regulamentul de premiere \u015fi este \u00een contradic\u0163ie cu o tez\u0103 fundamental\u0103 a teoriei culturii, care spune c\u0103 \u00een cultur\u0103, \u00een cazul nostru, \u00een literatur\u0103, nu exist\u0103 \u201eliteraturi avansate\u201d \u015fi literaturi \u201esubdezvoltate\u201d. Deci crea\u0163ia literar\u0103 nu urmeaz\u0103 automat evolu\u0163ia economic\u0103 a statelor, iar exemplul cel mai elocvent \u00eel ofer\u0103 literatura sud-american\u0103, superioar\u0103 literaturii din SUA. \u00cen discu\u0163ii literare \u015fi populare din ultimii ani, se afirm\u0103, dimpotriv\u0103, c\u0103 spiritualitatea din statele foarte avansate economic nu poate fi privit\u0103 ca model. Abaterile de la idealism ia diferite forme: obsesii sexuale, pornografii, crime \u015fi alte violen\u0163e, elogii la adresa celor \u00eembog\u0103\u0163i\u0163i pe orice cale; mediile vorbesc numai despre finan\u0163e, b\u0103nci, profituri materiale. Despre educa\u0163ie, caracter, idealism, devotament pentru cauze \u00eenalte nu mai vorbe\u015fte nimeni. Veniturile fabuloase ale bancherilor, ale managerilor, ale sportivilor \u00eendreapt\u0103 tineretul c\u0103tre profesiile neproductive. Munca onest\u0103 o fac ideali\u015ftii naivi \u015fi s\u0103raci cu duhul. Marea majoritate a tineretului viseaz\u0103 la o via\u0163\u0103 bazat\u0103 pe huzur \u015fi parazitism.
\nVom admite c\u0103 asemenea opinii pot fi exagerate, venind dinspre cei ce critic\u0103 lumea capitalist\u0103, de aceea e bine s\u0103 ne amintim un sfat al lui Kant: \u201eS\u0103 nu credem tot ce spune lumea, dar nici s\u0103 nu credem c\u0103 tot ce spune este f\u0103r\u0103 temei\u201d. Se afirm\u0103 c\u0103 mai degrab\u0103 universul idealurilor este prezent \u00een literaturile care exprim\u0103 via\u0163a modest\u0103, onest\u0103 \u015fi dificil\u0103 din statele \u00eenapoiate economic. Faptul c\u0103 nu exist\u0103 o evolu\u0163ie spiritual\u0103 pozitiv\u0103 paralel\u0103 cu bog\u0103\u0163ia s-a observat de mult\u0103 vreme. Dac\u0103 trecem peste men\u0163iunile biblice \u015fi legendare, privitoare la Sodoma \u015fi Gomora, cu luxul lor desfr\u00e2nat \u015fi peste dictonul biblic care spune c\u0103 mai repede intr\u0103 c\u0103mila prin urechile acului dec\u00e2t bogatul \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor, nu putem trece peste dou\u0103 eseuri moderne, care acuz\u0103 intelectualitatea, p\u0103tura cea mai favorizat\u0103 de bog\u0103\u0163ie \u015fi bun\u0103stare. Este vorba de eseul lui Julien Benda (1867\u20131956) La Trahison des clercs (Tr\u0103darea intelectualilor), \u00een care este condamnat\u0103 tr\u0103darea idealurilor, atitudinea de sprijinire a politicii r\u0103zboinice din Primul R\u0103zboi Mondial. Al doilea eseu semnificativ este La deshumanizacion del arte (Dezumanizarea artei) al eseistului spaniol Ortega y Gasset (1883\u20131955), care arat\u0103 c\u0103 intelectualitatea din \u0163\u0103rile avansate a renun\u0163at la \u00eenaltele func\u0163ii sociale ale artei, transform\u00e2nd-o \u00een linii, culori \u015fi mi\u015fc\u0103ri.
\nEste a\u015fadar nejustificat\u0103 preferin\u0163a pe care juriul a ar\u0103tat-o pentru \u0163\u0103rile avansate economic. \u00centr-o men\u0163iune suplimentar\u0103 la premierea lui Prudhomme se spune c\u0103 s-a \u0163inut seama \u015fi de locul predominant al literaturii franceze \u00een cultura contemporan\u0103. S\u0103 ne fie cu iertare, dar nici aceast\u0103 favorizare nu exist\u0103 \u00een Testamentul lui Nobel \u015fi nici \u00een Regulamentul de decernare a premiilor.<\/p>\n

Dup\u0103 opinia noastr\u0103, neajunsurile amintite mai sus au fost favorizate de o clauz\u0103 vag\u0103, greoaie, care a \u00eengreunat activitatea de premiere \u015fi a permis unele abateri de la echitate. Regulamentul prevede c\u0103, pentru numirea candida\u0163ilor, se vor consulta academiile de \u015ftiin\u0163\u0103, mari speciali\u015fti, esteticieni, critici literari, profesori universitari etc. \u00cen felul acesta a ap\u0103rut o vast\u0103 coresponden\u0163\u0103 \u00een toate direc\u0163iile, iar opera\u0163iunea de premiere a fost greu de efectuat. Mai regretabil a fost faptul c\u0103 recrutarea candida\u0163ilor a r\u0103mas \u00een Regulament o ini\u0163iativ\u0103 personal\u0103. Este \u00eens\u0103 u\u015for de \u00een\u0163eles c\u0103 marile personalit\u0103\u0163i ca Tolstoi nu vor merge cu p\u0103l\u0103ria \u00een m\u00e2n\u0103 de la un specialist la altul cu rug\u0103mintea de a redacta pentru ei o propunere de premiere sau de a subscrie o propunere deja scris\u0103. Ei sunt impretabili la o asemenea comportare. Deci terenul a r\u0103mas la dispozi\u0163ia scriitorilor inferiori. Numai a\u015fa se poate explica faptul c\u0103 pentru Sully Prudhomme propunerea a fost semnat\u0103 de mari personalit\u0103\u0163i ca Gaston Paris, Paul Bourget, Fran\u00e7ois Copp\u00e9e, Jos\u00e9 Mar\u00eda Heredia, Jules Lema\u00eetre, \u00c9mile Faguet \u015f.a. Este imposibil de presupus c\u0103 to\u0163i ace\u015fti speciali\u015fti, uni\u0163i \u00een cuget \u015fi sim\u0163iri, au s\u0103rit \u00een sprijinul lui Prudhomme, c\u00e2nd ei \u015ftiau foarte bine c\u0103 tr\u0103ie\u015fte Lev Tolstoi. Comentatorii interna\u0163ionali au amintit \u015fi alte stratageme prin care unii scriitori au \u00eencercat, nu se \u015ftie cu c\u00e2t succes, s\u0103 \u201ev\u00e2neze\u201c Premiul Nobel.<\/p>\n

Ini\u0163iativa personal\u0103 \u00een accesul la candidatur\u0103 pentru premiere a dus, cu timpul, la un foarte mare num\u0103r de candida\u0163i, ceea ce a f\u0103cut mult mai dificil\u0103 sarcina juriului. Se \u015ftie c\u0103 nici cel mai genial examinator nu poate selecta f\u0103r\u0103 eroare pe cel mai merituos candidat dintr-o sut\u0103 de candida\u0163i merituo\u015fi. Din aceast\u0103 cauz\u0103, juriul a fost nevoit s\u0103 recurg\u0103 la dou\u0103 m\u0103suri: a) face, mai \u00eent\u00e2i, o triere a candida\u0163ilor, re\u0163in\u00e2nd, din marele lor num\u0103r, doar patru-cinci candidaturi; b) cere candida\u0163ilor ca operele s\u0103 fie scrise sau traduse \u00een limbi de circula\u0163ie. Este de \u00een\u0163eles c\u0103 juriul nu poate lucra cu opere scrise \u00een zeci de limbi. Aceast\u0103 clauz\u0103 \u00eens\u0103 n-a fost prev\u0103zut\u0103 nici \u00een Testamentul Nobel \u015fi nici \u00een Regulamentul de premiere. Ea are o ra\u0163iune practic\u0103, dar plaseaz\u0103 dintr-odat\u0103 \u00een condi\u0163ii de superioritate candida\u0163ii din trei-patru \u0163\u0103ri cu limbi de circula\u0163ie fa\u0163\u0103 de to\u0163i ceilal\u0163i candida\u0163i din restul \u0163\u0103rilor lumii. Traducerea operelor literare \u00een limbi de circula\u0163ie este o sarcin\u0103 foarte dificil\u0103, extrem de preten\u0163ioas\u0103, costisitoare \u015fi, \u00een general, nesatisf\u0103c\u0103toare. Lingvistul francez Andr\u00e9 Martinet (1908-1999) scria c\u0103, la \u00eentrebarea c\u00e2te limbi \u015ftii?, un filolog trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103: Una singur\u0103, \u015fi pe aceea prost \u2013 limba matern\u0103. Traduc\u0103torii curen\u0163i st\u0103p\u00e2nesc lacunar limbile \u00een care traduc. Editorii str\u0103ini au declarat, la o \u00eent\u00e2lnire cu Zaharia Stancu, c\u0103 traducerile efectuate \u00een Rom\u00e2nia nu pot fi folosite \u00een \u0163\u0103rile limbii-\u0163el. Franceza rom\u00e2nilor este arhaic\u0103, este limba textelor literare din secolul al XVIII-lea, germana este \u00eenc\u0103rcat\u0103 de cuvinte \u015fi expresii \u015fv\u0103be\u015fti \u015fi s\u0103se\u015fti. S\u0103 ne mai amintim c\u0103 la un examen de traduc\u0103tori din rom\u00e2n\u0103 \u00een englez\u0103, din 1.200 de absolven\u0163i ai sec\u0163iilor de englez\u0103 din Rom\u00e2nia, a reu\u015fit o singur\u0103 candidat\u0103 (!) \u2013 Ileana \u015eora. A\u015fadar opera marelui clasic dintr-o limb\u0103 discriminat\u0103 ajunge la juriu nu \u00een limba autorului, ci a traduc\u0103torului, o limb\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in neartistic\u0103. Dar chiar tradus cu mult\u0103 grij\u0103, un mare artist nu mai este egal cu el \u00eensu\u015fi \u00een alt\u0103 limb\u0103. Tradus \u00een francez\u0103, Eminescu este un fel de Lamartine. Deci traduttore \u2013 traditore. Chiar traducerea unei c\u0103r\u0163i literare din alte limbi \u00een rom\u00e2ne\u015fte este foarte adesea necorespunz\u0103toare. Putem admira traduceri f\u0103cute de O. Goga (poemul filosofic Tragedia omului, al scriitorului maghiar Imre Madach), traducerile din german\u0103 ale lui Blaga, din francez\u0103 \u015fi din rus\u0103 ale lui Arghezi, din francez\u0103 \u015fi german\u0103 ale poetului Al. Philippide \u015f.a. C\u00e2\u0163iva eminen\u0163i lingvi\u015fti, speciali\u015fti \u00een limbi clasice, ne-au dat excelente traduceri din elin\u0103 \u015fi latin\u0103. Dar traducerile f\u0103cute de persoane improvizate alunec\u0103 adesea \u00een formul\u0103ri notariale. Panait Istrati a fost indignat de traducerea \u00een rom\u00e2ne\u015fte a unei c\u0103r\u0163i a lui scris\u0103 \u00een limba francez\u0103 \u015fi ad\u0103uga, enervat, c\u0103 deoarece traduc\u0103torul nu \u015fi-a f\u0103cut cunoscut numele, s-ar putea crede c\u0103 \u00een aceast\u0103 limb\u0103 mizerabil\u0103 a tradus-o sau a scris-o el \u00eensu\u015fi.
\nA pretinde ca scriitorii din limbile dezavantajate s\u0103-\u015fi scrie operele direct \u00een limbi de circula\u0163ie este de dou\u0103 ori inacceptabil. Mai \u00eent\u00e2i, orice autor iubitor al poporului s\u0103u scrie \u00een limba acestuia, ca s\u0103-i ofere hran\u0103 pentru inim\u0103 \u015fi minte, iar nu \u00een alte limbi, urm\u0103rind alte scopuri. \u00cen al doilea r\u00e2nd este o himer\u0103 a crede c\u0103 un scriitor accede la nivelul artistic al limbilor francez\u0103, german\u0103 sau englez\u0103. Semioticianul Umberto Eco avea certitudinea c\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u015fte engleza \u015fi a \u00eencercat s\u0103 traduc\u0103 \u00een aceast\u0103 limb\u0103 nu o oper\u0103 literar\u0103, ci conferin\u0163ele sale \u00cen c\u0103utarea limbii perfecte, dar apoi, scrie el, a trebuit ca un coleg englez s\u0103 dea demnitate textului englez.
\nA\u015fadar, cerin\u0163a ca operele literare s\u0103 fie prezentate \u00een limbi de circula\u0163ie ridic\u0103 multe probleme.<\/p>\n

O clauz\u0103 a Regulamentului permite candidatura cuiva, dac\u0103 ea este propus\u0103 de cinci laurea\u0163i ai Premiului Nobel de aceea\u015fi specialitate. Aceast\u0103 clauz\u0103 poate func\u0163iona foarte bine \u00een cazul unui candidat la un Premiu Nobel pentru Pace sau pentru medicin\u0103, deoarece, \u00een aceste domenii meritele sunt u\u015for de perceput, dar clauza respectiv\u0103 devine impracticabil\u0103 \u00een cazul literaturii, unde, de pild\u0103 pentru o limb\u0103 de circula\u0163ie restr\u00e2ns\u0103 nu exist\u0103 nici m\u0103car doi sau trei laurea\u0163i str\u0103ini cunosc\u0103tori ai limbilor respective, ca s\u0103 nu mai vorbim de faptul c\u0103, pentru o real\u0103 competen\u0163\u0103 a lor \u00een aprecierea unui scriitor, este necesar\u0103 lectura c\u0103r\u0163ilor acestuia \u2013 o sarcin\u0103 practic imposibil de realizat. Clauza \u00een discu\u0163ie favorizeaz\u0103 din nou scriitorii cu limbi native de mare circula\u0163ie \u015fi dezavantajeaz\u0103 pe to\u0163i ceilal\u0163i scriitori. Cel mult, laurea\u0163ii ar putea citi dou\u0103-trei poezii traduse \u00eentr-o limb\u0103 de circula\u0163ie, dar aceast\u0103 \u201einforma\u0163ie\u201d \u00eenc\u0103 nu le d\u0103 competen\u0163\u0103 pentru judec\u0103\u0163i de ansamblu valide \u015fi ar plasa pe prozatori \u015fi dramaturgi \u00een inferioritate de \u015fanse \u00een compara\u0163ie cu poe\u0163ii. De altfel, este greu s\u0103 ne \u00eenchipuim c\u0103 laurea\u0163ii s-ar preta la decizii f\u0103r\u0103 competen\u0163\u0103. Exist\u0103 totu\u015fi, \u00een principiu, acest risc, dar se \u015ftie c\u0103 deciziile f\u0103r\u0103 competen\u0163\u0103 sunt uneori catastrofale, \u00een politic\u0103, economie sau cultur\u0103. Un academician german, specialist \u00een Fizic\u0103, n-a acceptat s\u0103 participe la o comisie de doctorat \u00een Fizic\u0103, din cauz\u0103 c\u0103 nu a studiat niciodat\u0103 problema dezvoltat\u0103 de doctorand \u015fi n-a vrut s\u0103 fie \u201eun m\u0103gar \u00een blan\u0103 de leu\u201d.
\nNu am o propunere complet\u0103 pentru rezolvarea tuturor acestor probleme. Am \u00eens\u0103 o propunere par\u0163ial\u0103 pentru evitarea at\u00e2t a nedrept\u0103\u0163ilor la adresa celor mai mari scriitori, care, cum spuneam, nu vor merge s\u0103 cear\u0103 referate de la speciali\u015fti, c\u00e2t \u015fi pentru evitarea altor dificult\u0103\u0163i create de num\u0103rul mare al solicitan\u0163ilor \u015fi al limbilor existente. Cred c\u0103 solu\u0163ia st\u0103 \u00een renun\u0163area la ini\u0163iativele particulare \u015fi \u00een formularea cerin\u0163ei ca propunerile de premiere s\u0103 vin\u0103 numai de la Academiile de \u015etiin\u0163e din \u0163\u0103rile democratice \u00een care se apreciaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 scriitori competitivi la nivel interna\u0163ional. \u00cen felul acesta, num\u0103rul de propuneri ar fi drastic redus, iar Juriul ar primi numai propuneri dintre cele mai judicioase. Cu un an \u00eenainte de propunere, Academia \u015fi Uniunea Scriitorilor ar urma s\u0103 organizeze \u00eentr-un organ de pres\u0103 central o dezbatere pe tema Propunerea noastr\u0103 pentru Premiul Nobel, iar \u00een final o comisie ar decide prin vot numele candidatului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De la prima decernare a Premiului Nobel pentru literatur\u0103 (1901) au trecut peste o sut\u0103 de ani, perioad\u0103 \u00een care activitatea de premiere a \u00eenregistrat multe succese \u015fi c\u00e2teva e\u015fecuri. Ar fi de rigoare, credem noi, o analiz\u0103 atent\u0103 a acestei experien\u0163e, pentru a \u00eenl\u0103tura unele neajunsuri procedurale, care \u00eengreuiaz\u0103 sarcina Juriului de premiere \u015fi… Cite\u0219te mai mult »G\u00e2nduri despre decernarea Premiului Nobel pentru Literatur\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11671,11673,11672],"class_list":["post-19904","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-decernare-a-premiului-nobel-pentru-literatura","tag-regulamentul-de-acordare-a-premiilor","tag-testamentul-lui-nobel"],"views":2476,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19904","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19904"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19904\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19904"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19904"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19904"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}