![\"filme-romanesti-la-cannes\"](\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/filme-romanesti-la-cannes.jpg\")
<\/a>\nS\u0103 \u00eencep cu filmele v\u0103zute cu precizarea c\u0103, de\u015fi incluse \u00een programul tip\u0103rit, pe dischetele monitoarelor unele absentau \u015fi nu am \u00een\u0163eles de ce aceast\u0103 \u00eencurc\u0103tur\u0103. Despre primul v\u0103zut aici am notat c\u00e2te ceva. \u00centr-o succesiune ce are la baz\u0103 inten\u0163ia de a prinde ceea ce po\u0163i crede c\u0103 nu ai voie s\u0103 scapi, a urmat Kazimir (23 minute), \u00een regia lui Dorian Bogu\u0163\u0103. Personajul care d\u0103 titlul scurtmetrajului este ceva \u00eentre pop\u0103 \u015fi haiduc, duhovnic, terapeut ori \u015fef de trib de \u0163epari. Noaptea, \u00eentre trestii \u015fi ape, \u00een Delt\u0103, la Sf. Gheorghe. Ambian\u0163a este un personaj, ca \u015fi teama inoculat\u0103, dar ceva \u00eei lipse\u015fte, totu\u015fi, filmului. La sf\u00e2r\u015fit, po\u0163i spune odat\u0103 cu unul dintre personajele noctambule: \u201eAuzi\u0163i, nu s-aude nimic!\u201csau, parafraz\u00e2nd, \u201eVede\u0163i? Nu se vede nimic\u201d. Actorii (Iulia Verde\u015f, Alexandru Papadopol, Elias Ferkin) \u015ftiu s\u0103 intre \u00een jocul regizoral, chiar dac\u0103 nu li se v\u0103d dec\u00e2t umbrele, prea pu\u0163in \u015fi chipurile.
\nUn t\u00e2n\u0103r autor, provenind dintr-un critic, Andrei Cre\u0163ulescu, s-a prezentat la Cannes cu Kowalski, cu un profil similar de gen \u015fi de stil, relevat de scurtmetrajul inclus anul trecut \u00een acela\u015fi program. Thriller, comedie neagr\u0103. Se vorbesc rom\u00e2na \u015fi rusa, dar \u015fi, la stabilirea menu-ului, italiana, pe sc\u00e2lciate. Kowalski, Kopaski, Kaminski, trei indivizi ciuda\u0163i, se p\u00e2ndesc \u015fi se elimin\u0103 \u00eentr-o competi\u0163ie a mor\u0163ii cu r\u00e2njetul pe buze. Actorii joac\u0103 f\u0103r\u0103 cusur, identific\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 la piele cu infractorii mafio\u0163i. Andi Vasluianu este vioi, locvace, insinuant, imperativ \u015fi sarcastic. O torpileaz\u0103 pur \u015fi simplui pe fata care-i serve\u015fte. Dorian Bogu\u0163\u0103 (aici actor) doar \u00eel ascult\u0103, p\u0103r\u00e2nd s\u0103 vin\u0103 de pe alt\u0103 lume, de\u015fi personajul conduce din umbr\u0103 jocurile. \u015eerban Pavlu d\u0103 rolului o not\u0103 numai a lui. Intempestiv, \u00ee\u015fi stratific\u0103 energiile punitive, pavoaz\u00e2nd personajul cu aerul unui generos de fa\u0163ad\u0103, care \u015fi-a pierdut, \u00eens\u0103, de tot r\u0103bdarea. Mai joac\u0103 Rodica Laz\u0103r \u015fi Andrei Butic\u0103. Dialogul e la locul lui de fiecare dat\u0103. \u00centrebare evaziv\u0103, de temporizare: \u201eCe mai face Kubelik?\u201d. R\u0103spuns ca o ghilotin\u0103: \u201ePu\u015fc\u0103rie\u201d.
\nPovestirea \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 firul retroactiv. Subiectul remodeleaz\u0103 ingenios fabula, f\u0103r\u0103 a-i impune ipostaza unui flashback. Se reactiveaz\u0103 in praesentia, astfel, termenele limit\u0103 la care vorb\u0103re\u0163ului prea sigur de sine i se ceruse s\u0103 returneze ni\u015fte bani. Pe m\u0103sur\u0103 ce se fac aceste preciz\u0103ri cronologice, filmul acumuleaz\u0103 o materie exploziv\u0103 ce \u00eel va duce la moarte pe prea mult jubilatoriul Kopalski, datornicul ucis cu s\u00e2nge rece. Happyend-ul este exclus \u00een asemenea confrunt\u0103ri la limita, postmodernizat\u0103, a unui discurs controlat cu \u015ftiin\u0163a jocului de-a suspansul. Un exerci\u0163iu, o specialitate ce ar putea deveni marca Andrei Cre\u0163ulescu. A\u015ftept\u0103m s\u0103-i vedem primul lungmetraj, Charlton Heston, c\u00e2\u015ftig\u0103tor, ca proiect de debut, la CNC, produs de ast\u0103 dat\u0103 de alt\u0103 cas\u0103 dec\u00e2t cea proprie (pe nume Kinosseur!).
\n\u00centr-o edi\u0163ie familistic\u0103, ai no\u015ftri tineri aduc la Cannes propuneri deloc de neluat \u00een seam\u0103. Dramele maternale impun respect \u015fi aten\u0163ie compasional\u0103. L1-L5 (regia Leti\u0163ia Ro\u015fcule\u0163), cu o actri\u0163\u0103 at\u00e2t de special\u0103 precum Ana Ularu, prezint\u0103 o comedie al c\u0103rei dramatism se tempereaz\u0103 \u00eentr-un optimism al \u015fanselor f\u0103r\u0103 \u015fans\u0103, cu speran\u0163a c\u0103 Mara va dep\u0103\u015fi criza dureroas\u0103 a unui accident \u015fi c\u0103 va putea vorbi din nou.
\nAriana Pendiuc (Micile vedete descoper\u0103 secretul magne\u0163ilor), o alt\u0103 regizoare (va veni \u015fi vremea sexului feminin la Cannes, unde doar Jane Campion a reu\u015fit o Palme d\u2019Or), ne duce \u00een universul \u015fcolar al pauperit\u0103\u0163ii, acolo unde cornul \u015fi laptele, ironizate de unii, \u00eenseamn\u0103 foarte mult c\u00e2nd este vorba de \u00eenfometare, de lipsa de mijloace prin care trec copii precum Alisia.
\nUn alt fel de privire \u2013 axat\u0103 pe con\u015ftientizarea efortului \u00een perspectiva performan\u0163ei, a succesului \u2013 recomand\u0103 documentarul, nelipsit de inser\u0163ii sociale, semnat de Bianca Rotaru. Copil\u0103ria a dou\u0103 gimnaste, de treisprezece \u015fi respectiv unsprezece ani, Teodora \u015fi Andreea, este portretizat\u0103 ca spectru al ambi\u0163iei, al voin\u0163ei de a reu\u015fi, al renun\u0163\u0103rilor \u015fi al sacrificiului \u00een numele unui ideal (e prea mult spus?), dar mai ales al cunoa\u015fterii de sine, al luptei cu propriile limite (Rio 2016). Din aceea\u015fi arie tematic\u0103 face parte \u015fi un alt film, Rost (regia \u015eerban Georgescu), de asemenea o pledoarie pentru asumarea identit\u0103\u0163ii, a locului t\u0103u \u00een lume. \u015ei Vocea a doua (regia Daniel Sandu, pe care \u00eel propune noul concurs de proiecte de la CNC) vine cu o tematic\u0103 a angaj\u0103rii sociale. Ceremonia Cr\u0103ciunului o edific\u0103 pe Gabi (Medeea Marinescu) asupra unor aspecte la care nu putem r\u0103m\u00e2ne indiferen\u0163i, mai ales acolo unde suspiciunile asupra comportamentului maternal al unor mame gypsy sunt, din p\u0103cate, \u00eentemeiate. O rela\u0163ie fundamental\u0103, aceea dintre tat\u0103 \u015fi fiu, g\u0103sim \u015fi \u00een Jazz de Mircea Ibadof, interesat de perspectiva adev\u0103rului \u00een felul de a visa.
\nVoi reveni la contextul rom\u00e2nesc al cinema-ului feminist. O autoare inteligent\u0103, Adina Pintilie, ne prezint\u0103 un film \u00een englez\u0103, experiment\u00e2nd \u00een marginea rela\u0163iei dintre regizor \u015fi interpret\u0103. Forma narativit\u0103\u0163ii este \u0163inta cineastei, asociind-o dezinvolt \u015fi fantezist, \u00een scopul construirii frumuse\u0163ii pe ecran. Pornind ca un documentar al repet\u0103rii, filmul Jurnal #2 fixeaz\u0103 efectul, vizual \u015fi interpretativ, al improviza\u0163iei ca fic\u0163iune. Tot aici, \u00een aria experimentului regizoral de sorginte feminin\u0103, va trebui s\u0103 plasez \u015fi Quira Ah de Eva Pervolovici. Audi\u0163iile, probele fac dintr-o t\u00e2n\u0103r\u0103 actri\u0163\u0103 de alt\u0103 limb\u0103 un pretext abil \u015fi impresionant, \u00een totul, de a psihanaliza, focus\u00e2nd astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 reactiv\u0103m experien\u0163ele traumatizante din trecutul ei.
\nLuiza P\u00e2rvu, un alt nume de urm\u0103rit, se preocup\u0103 de schizofrenia infantil\u0103 \u00een cele 12 minute ale filmului ei Dry Bones. Descoperim \u015fi oarecari gesturi regizorale de elucidat. Reveneam la Bucure\u015fti, la proiec\u0163ia unui film colectiv (Love bus), unde era inclus titlul celui de-al patrulea episod \u2013 Tineretului. \u00cemi amintesc introducerea lui, \u00een sec\u0163iunea de la etajul de jos al Cannes-ului, ca un scurt de sine st\u0103t\u0103tor, ceea ce p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u015fi este. Radu Constantin Vasile defila acolo ca regizor cu Catafalce, dar \u015fi cu omnibusul bucure\u015ftean ulterior.
\nUn evantai mai larg dec\u00e2t de obicei, nu doar ca num\u0103r \u015fi nici numai sub aspect tematic, ceea ce nu e de neglijat, ci \u015fi ca aspira\u0163ie stilistic\u0103 individualizatoare. Noii veni\u0163i s-au contaminat de dinamica multifunc\u0163ional\u0103 a cinematografului mondial, a celui actual \u015fi imaginativ, nu a postcinema-ului, a filmulului f\u0103r\u0103 filmicitate. Ei \u00eencep s\u0103 resping\u0103 facilitatea tenta\u0163iei video, spre a \u0163inti c\u0103tre orizontul estetic al noii clasicit\u0103\u0163i, fie \u015fi \u00een firava ei (re)devenire. De aici \u015fi \u00eencrederea celui care semneaz\u0103 aceste r\u00e2nduri \u00een temeinicia culturii de specialitate dovedite acum de cei ce vor lua m\u00e2ine noi \u015fi noi premii. La Cannes, dar \u015fi \u00een alte capitale cinematografice.
\nNu pot pune punct f\u0103r\u0103 a remarca invitarea unor mari actori \u00een genericele filmelor semnate de tineri. Este obligatoriu s\u0103 \u00eei notez pe c\u00e2\u0163iva: Victor Rebengiuc (eternul punct de sprijin), Virginia Rogin, Ion Haiduc, Medeea Marinescu, Ana Ularu, Alexandru Papadopol, \u015eerban Pavlu, Andi Vasluianu, Gabriel Spahiu. Mai pu\u0163in dec\u00e2t \u00een alte vremuri, dar destul de relevant valorifica\u0163i, ceea ce denot\u0103 o alt\u0103 concep\u0163ie a func\u0163ionalit\u0103\u0163ii, \u015fi nu doar sub pecetea argumentului de autoritate (profesional\u0103) indeclinabil\u0103.
\nPe de alt\u0103 parte, este firesc s\u0103 accept\u0103m c\u0103 tinerii \u015fi tot mai tinerii regizori sunt preocupa\u0163i de noile sensibilit\u0103\u0163i interpretative. S\u0103 ne imagin\u0103m un joc. Cum ar fi putut realiza Quentin Tarantino filmele lui cu altcineva dec\u00e2t av\u00e2nd-o al\u0103turi pe Urma Thurman? Cum ar fi putut prefera De Sica pe altcineva dec\u00e2t napoletana Sophia Loren? Ai no\u015ftri tineri, la Bucure\u015fti \u015fi la Cannes, la Vene\u0163ia ori la Berlin, simt s\u0103 aib\u0103 al\u0103turi afinii sensibilit\u0103\u0163ii lor adecvate mileniului al treilea. Nu le vom putea repro\u015fa nimic. Fire\u015fte, vin \u00een grup, cu marcajul lor biografic, cu tr\u0103iri f\u0103r\u0103 tr\u0103irisme, cu un fel singular de a fi. Travaliul existen\u0163ial al noilor promo\u0163ii anun\u0163\u0103, a\u015fadar, \u015fi un nou val artistic, pe m\u0103sura talentului tonificat de inteligen\u0163\u0103, ca \u015fi de practica mondial\u0103 a profesiunii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Voi spicui c\u00e2te ceva din ceea ce se vede la o simpl\u0103 \u015fi grabnic\u0103 ochire general\u0103 asupra programului rom\u00e2nesc de la Cannes. Proiectate de min\u0163ile genuine ale unor \u00eencep\u0103tori, deloc oarecare, acreditez atitudinea cercet\u0103rii lor analitice aprofundate, a\u015fa cum, pesemne, ast\u0103zi nici prin \u015fcoli m\u0103 tem c\u0103 nu se mai face. Putem oare suplini noi,… Cite\u0219te mai mult »Programul rom\u00e2nesc de la Cannes<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[11667,11665,11663,11666,11662,5785,9585,11668,11661,11664],"class_list":["post-19897","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-adina-pintilie","tag-ana-ularu","tag-andrei-cretulescu","tag-documentar-de-bianca-rotaru","tag-dorian-boguta","tag-filme-romanesti-la-cannes","tag-filme-romanesti-la-festivaluri","tag-jurnal-2","tag-kazimir","tag-kowalski"],"views":1479,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19897","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19897"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19897\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28210,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19897\/revisions\/28210"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19897"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19897"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19897"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}