{"id":19889,"date":"2014-07-03T11:53:53","date_gmt":"2014-07-03T09:53:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19889"},"modified":"2014-07-03T11:53:53","modified_gmt":"2014-07-03T09:53:53","slug":"legaturi-bolnavicioase","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/legaturi-bolnavicioase\/","title":{"rendered":"Leg\u0103turi boln\u0103vicioase"},"content":{"rendered":"

Adrian Schiop,\u00a0Solda\u0163ii. Poveste din Ferentari<\/em>, colec\u0163ia \u201eEgo. Proza\u201c, Editura Polirom, 2013, 256 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nAdrian Schiop reu\u015fe\u015fte s\u0103 se impun\u0103 ca figur\u0103 excentric\u0103 pe scena literaturii rom\u00e2ne abia odat\u0103 cu cel de al treilea volum al s\u0103u, Solda\u0163ii. Poveste din Ferentari. Dac\u0103 primele dou\u0103 romane, pe bune\/pe invers (Polirom, 2004) \u015fi Zero grade Kelvin (Polirom, 2009), nu promiteau foarte multe de la scriitorul dou\u0103miist, cel din urm\u0103 reprezint\u0103 un come-back de propor\u0163ii datorit\u0103 \u00eembin\u0103rii elementelor de subcultur\u0103 cu subiectul tabu al homosexualit\u0103\u0163ii.
\nRomanul impune diploma\u0163ie din partea cititorilor s\u0103i. Apelul la antimodel r\u00e2m\u00e2ne una dintre strategiile prozei mizerabiliste, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t cei doi eroi ai lui Adrian Schiop vin dinspre margini opuse ale societ\u0103\u0163ii. De o parte a pove\u015ftii se afl\u0103 Adrian, personajul-narator, jurnalist homosexual \u00eenscris la un doctorat despre manele care-\u015fi asum\u0103, \u00een vederea \u00eentocmirii tezei sale, contaminarea cu stilul de via\u0163\u0103 al celor din Feren\u0163ari. La polul opus, Alberto este el \u00eensu\u015fi simbol al cartierului. N\u0103scut ferentarist, av\u00e2nd at\u00e2t experien\u0163\u0103 carceral\u0103, c\u00e2t \u015fi leg\u0103turi cu lumea interlop\u0103, el se formeaz\u0103 ca \u201esoldat credincios\u201c, recunosc\u0103tor acelora care i-au asigurat supravie\u0163uirea. Leg\u0103tura celor\u00a0 doi se consolideaz\u0103 odat\u0103 ce Adrian \u00eencalc\u0103 una din regulile de baz\u0103 ale Ferentariului: \u201es\u0103 nu bagi \u00een cas\u0103 oameni cunoscu\u0163i la o bere\u201c.
\nMomentele de intimitate dintre cele dou\u0103 personaje sunt \u00eenc\u0103rcate de o obr\u0103znicie emo\u0163ionant\u0103. Poate tocmai de aceea homosexualitatea ar putea fi u\u015for pus\u0103 \u00eentre paranteze. Romanul surprinde iubirea \u00een brutalitatea ei instinctual\u0103. \u00cen timp ce Adrian este analitic, \u00ee\u015fi alege cu grij\u0103 cuvintele pentru a sim\u0163i c\u0103 are controlul, cel\u0103lalt e impulsiv, aproape animalic: \u201es-a b\u0103gat cu mine sub du\u015f, ocupa trei sferturi din van\u0103, ca un pui de hipopotam\u201c. Ei se completeaz\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t unde lipse\u015fte \u00eendem\u00e2narea atingerilor fizice compenseaz\u0103 vraja discursului: \u201e\u015emecheria mea s\u0103 fac oamenii dependen\u0163i de mine e alta, s\u0103-i ascult; (…) le dau \u00eencrederea \u00een ei \u015fi speran\u0163e, le demonstrez cu claritate matematic\u0103 c\u0103 dac\u0103 fac aia \u015fi aia, ies la liman \u015fi se scot pe via\u0163\u0103, fiindc\u0103 au un poten\u0163ial nemai\u00eent\u00e2lnit.\u201c\u00a0 La o prim\u0103 lectur\u0103, Alberto pare c\u0103 este c\u0103l\u0103ul lui Adrian, pe c\u00e2nd, de fapt, lucrurile sunt tocmai invers. Cel din urm\u0103 manipuleaz\u0103 prin promisiunea libert\u0103\u0163ii \u015fi a realiz\u0103rii profesionale pe axa job-buletin-bani, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 a reu\u015fi s\u0103-\u015fi duc\u0103 la \u00eendeplinire angajamentul.
\nDe fapt, romanul debuteaz\u0103 \u015fi sf\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een plin\u0103 desc\u0103rcare emo\u0163ional\u0103. Structurat\u0103 pe dou\u0103 mari capitole, \u201eTrecut\u201c \u015fi \u201ePrezent\u201c, cartea surprinde procesul c\u0103derii lui Adrian din masculinitate \u015fi frustr\u0103rile ce rezult\u0103 \u00een urma acestuia. Desp\u0103r\u0163irea de Ana, cu care \u00eencepuse o rela\u0163ie pentru c\u0103 \u201epresiunea spre heterosexualitate era enorm\u0103\u201c \u015fi n-a \u201emai\u00a0 putut suporta schizofrenia\u201c, vine ca rezultat al preferin\u0163ei sale pentru b\u0103rba\u0163i. Adrian este un ne\u00eemplinit sexual \u015fi emo\u0163ional p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care \u00eel cunoa\u015fte pe Alberto. Con\u015ftient de strategia pu\u015fc\u0103ria\u015fului \u201eveche de c\u00e2nd lumea\u201c de a-l face s\u0103 se \u00eendr\u0103gosteasc\u0103 de el, Adrian nu-i cenzureaz\u0103 nici gesturile, nici declara\u0163iile \u2013 \u201elubrifian\u0163i sociali\u201c \u2013 \u00eentruc\u00e2t ele sunt de o sinceritate delicioas\u0103 ce epuizeaz\u0103 vocabularul limitat al ferentaristului. Imperativul \u201epup\u0103-m\u0103\u201c va anula complet masculinitatea lui Adrian care \u00ee\u015fi recunoa\u015fte orientarea, dar pe care nu \u00eel intereseaz\u0103 \u201egayi, mai bine m\u0103 frec de un dulap dec\u00e2t de un gay\u201c. Prin urmare, va c\u0103uta \u00een cel\u0103lalt tocmai profilul puternic care \u00eei lipse\u015fte. El vrea s\u0103-l p\u0103streze aproape pe Alberto nu din dorin\u0163a de a-l proteja, ci pentru a-\u015fi satisface propriul orgoliu. Rela\u0163ia este, a\u015fadar, una egoist\u0103, de compensare a unei lipse. O lips\u0103 pe care Adrian va ajunge s\u0103 o resimt\u0103 ru\u015finat \u00een finalul romanului. Ambii se recunosc \u00een ipostaza de indivizi nega\u0163i de societate, unul pentru practicarea prostitu\u0163iei ca modalitate de supravie\u0163uire \u015fi altul prin \u00eens\u0103\u015fi structura sa interioar\u0103 care corespunde valorilor occidentale, dar care nu se suprapune cu mentalul colectiv rom\u00e2nesc. Cartierul devine astfel o bul\u0103 protectoare, un loc neutru: \u201e\u00een Ferentari m\u0103 simt ferit de istorie \u015fi de politic\u0103; e bula mea de 90\u2019s, care m\u0103 protejeaz\u0103 de prezent\u201c. Cu toate acestea, \u015fi noul spa\u0163iu protector va ajunge s\u0103-l condamne prin vocile unor persoane din cartier care \u00eel vor supune lapid\u0103rii publice: \u201eE\u015fti moale, nu e\u015fti cum trebuie s\u0103 fie un b\u0103rbat!\u201c.
\nFerentariul are propriul sistem idologic. Puterea apar\u0163ine celor \u015fmecheri, interlopilor care \u201eerau pentru manele ceea ce familia de Medici fusese pentru artele Rena\u015fterii\u201c. \u00cen schimbul sus\u0163inerii financiare, ei urm\u0103resc promovarea prin c\u00e2ntec a propriilor bog\u0103\u0163ii. Totu\u015fi, descrierea vie\u0163ii carcerale, a clanurilor \u015fi a ierarhiilor sociale din Ferentari nu surprind infrac\u0163ionalitatea cartierului \u00een desf\u0103\u015furarea ei. Cititorului \u00eei este amintit \u00een permanen\u0163\u0103 c\u0103 spa\u0163iul desf\u0103\u015fur\u0103rii pove\u015ftii de dragoste este unul periculos, \u00eens\u0103 chiar statutul celor dou\u0103 personaje le ofer\u0103 acestora siguran\u0163\u0103. Adept al feti\u015furilor cu gra\u015fi, Adrian se las\u0103 fermecat de replicile lu\u0103rii \u00een posesie ale lui Alberto: \u201eIa zi, parc\u0103 te-am c\u0103lcat cu Touaregul lui frati-mio. Ha, ha, feti\u0163a mea te fac, vin la tin \u015fi te calc \u00een fiecare zi\u201c. Astfel, protagonistul r\u0103m\u00e2ne pe tot parcursul romanului \u00eentre dou\u0103 lumi, cu un picior \u00een comunitatea din Ferentari \u015fi cu unul \u00een afara ei. El tr\u0103ie\u015fte via\u0163a autentic\u0103 a locuitorilor, dar are avantajul protec\u0163iei Touaregului de care se va lipsi odat\u0103 ce ajunge aproape de finalul tezei sale de doctorat. Tulpina materialit\u0103\u0163ii pe care se dezvolt\u0103 rela\u0163ia capricioas\u0103 a celor doi are la r\u0103d\u0103cin\u0103 inten\u0163ia m\u0103rturisit\u0103 a lui Adrian de a-\u015fi scrie lucrarea. Mai mult, strategia ascuns\u0103 a acestuia este de a trece dintr-un spa\u0163iu protector \u00eentr-altul. De altfel, pentru ca rela\u0163ia lor s\u0103 reziste, \u201emersul pe burt\u0103\u201c reprezint\u0103 o condi\u0163ie ce aminte\u015fte de tehnica de supravie\u0163uire a solda\u0163ilor. Cuplul nu se dezvolt\u0103 doar \u00een paralel cu teza, ci \u015fi pe o anumit\u0103 re\u0163ea de str\u0103zi a cartierului care are aproape \u00eentotdeauna finalitatea apartamentului. Momentele de intimitate cresc \u015fi descresc \u00een raport cu timpul petrecut \u00een aceast\u0103 a doua bul\u0103 protectoare care parc\u0103 se l\u0103rge\u015fte de \u00eendat\u0103 ce Vasi, colegul lui, pleac\u0103. Desigur, Adrian simte cur\u00e2nd claustrarea spa\u0163iului \u015fi nevoia \u00eenlocuirii acestei lumi \u00eenchise cu alta de \u00eendat\u0103 ce \u00eel va percepe pe Alberto ca fiind periculos pentru el.
\nExpunerea reu\u015fit\u0103 a subculturii din Ferentari, redarea autentic\u0103 a limbajului de cartier \u015fi surprinderea psihologiei personajelor al\u0103turi de elemente autobiografice fac din romanul lui Adrian Schiop un adev\u0103rat dosar al experien\u0163ei homosexuale. Este o carte ce trebuie exploatat\u0103, \u00eentoars\u0103 pe toate p\u0103r\u0163ile, cunoscut\u0103 cu toate sim\u0163urile pentru a putea p\u0103trunde in intimitatea personajelor inclusiv cu sim\u0163ul tactil: \u201eda, sim\u0163ul tactil, e al dracu de important, el te pune \u00een intimitate cu oamenii, f\u0103r\u0103 el\u00a0 ne usc\u0103m ca maic\u0103-mea \u00een borcanul con\u015ftiin\u0163ei.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian Schiop,\u00a0Solda\u0163ii. Poveste din Ferentari, colec\u0163ia \u201eEgo. Proza\u201c, Editura Polirom, 2013, 256 p.   Adrian Schiop reu\u015fe\u015fte s\u0103 se impun\u0103 ca figur\u0103 excentric\u0103 pe scena literaturii rom\u00e2ne abia odat\u0103 cu cel de al treilea volum al s\u0103u, Solda\u0163ii. Poveste din Ferentari. Dac\u0103 primele dou\u0103 romane, pe bune\/pe invers (Polirom, 2004) \u015fi Zero grade Kelvin (Polirom,… Cite\u0219te mai mult »Leg\u0103turi boln\u0103vicioase<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[325,10155],"class_list":["post-19889","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-adrian-schiop","tag-soldatii-poveste-din-ferentari"],"views":2448,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19889","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19889"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19889\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19889"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19889"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19889"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}